Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-01-26 / nr. 11

V . Anul al XIV-lea No. II.____________IASSI Duminică 26 Januar (7 Febr.) 1886. Apare Duminica, fi­ercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE......................................... . 40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . ■ 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.......................... Anunciuri : Pag. 1, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. An­il 71% 20 bani* CURIERUL (TH. BAL ASS­AN) FOAMA INTERESELOR GENERALE Ianuarie. Fevruar. ~­ ~ 26 Duminică Cuv. Făr. Xenofont și cu cota­na. 7 Duminică Somauldi 7—11 5—21 27 Luni + Aduc. ref. ST loan Crisostom 8 Luni 1 Lexag Ion M. 7—1 ° 5—22 28 Marți Cuv. Păr. Efrem Șirul La 23 Ianuarie Lună nouă cu timp 9 Marți Apollonia 7- 18 5—23 29 Marcuri Aducerea religuelilor Sf. Ignat . ... 10 Marcuri Scolastica 7— 9 5—24 30 Joi [f] Sf. Ier. Vas. Gr. și loan K­iștu­ n Joi Desideriu 7- 5 5-25 31 Vineri Sf. Kuril și loan făcători de minuni 12 Vineri Eulalia 7— g 5—26 1 Fev._________Sâmbătă Martirul Trifon y 13 Sâmbătă Roam­a 7— 5— 2 CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jur. 20 buni. Comitetul Societatei ie Bine­fatere in­ Iași. Face cunoscut că va da in ziua de 1 Fevruarie, un fial in salonele Pa­latului Administrativ, cu scop de a spori fondurile Societăței. COMITETUL. __________________________________________________Ogt­end­aum­ |_______e­ptămânei _ ____________ ST1L VECHI D J .. ț I D A ___|.. PATRON U L Q 1 I, K 1 PiVlPOL PIN SEPTAMANA | STIL N00 | ț» I D A _ | PATRONÜL ț) I L B I | iU.«. Roar. [ Apánál Boare Act de mulțumire. Sub­semnatul aduc prin presenta res­­pectuasele mulțumiri onorabilului și dem­nului Professor Dr. Russu senior cât și asistentului D-sale Dr. George Bogdan pentru amabila și consciiațiasa căutare in spitalul «Sf. Spiridon» a cumnatului meu, care era periculos rănit la o mănă. și nu­mai prin sciințifica procedare și îngrijire, a scapat din mare pericol.­Aceste le a­­duc prin stimabilul D-vostră d­­ar D le Redactor spre cunoscința onorabilului pu­blic, că in­coșuri analoge să bine-voiască a se da în îngrijirea ambilor D-ni D-r­. menționați mai sus. C. Górski. Dr. Medic esc Chirurgiei asistent la Clinica chirurgicală a Profesorului Dr. Miculicz Krakowia. Primind spre publicare din partea d­lui Anastasi Cantacuzin următorea petițiune, adresată înaltului Consiliu de miniștri, domnilor deputați­ și senatori ai parlamen­tului român­, o reproducem mai la vile în colanele ziarului nostru : Înalte consiliu de Miniștrii j Domnilor deputați! Domnilor senatori! La averea Bașotă sunt chemați a succeda patru moștenitori firești, trei fii și o fiică a def. Elena, născută Bașotă, total patru nepoți a def. logofăt etc. etc- Anastasie Bașotă. Ca executori testamentari la sus­citata a­­vere, figureză actualminte următorele persone distinse: D-lor D-nii: I. Ianov (deputat), Dr. L. Russ, V. Pogor, C. Sutzo, Degrea (mem­bru la I. C. de C. și J.) și Mărzescu (sena­tor) , cu totă onórea și respectul cetățănesc ce sunt dator a le purta ori­cănd și ori­unde voiu lămuri: 1) Că de faptu numai D-lor D-nii I. Ia­­nov și Dr. L. Russ, au gerat și gerează in puterea cuvântului averea, solicitați fiind, se amestecă câte­odată și D-lor D-nii V. Pogor și C. Suțu , in ce privește ultimele două per­sone, fie din imposibilitate, sau din ori­ce alte cause, sunt positiv informat, că nu s’au ames­tecat nici nu se amestecă, (cele două diitări persane sunt salariate). 2) Că Institutul Academic de pe Pomârla, nu s’au înființat de­căt aprope după 10 ani, după mortea bunului meu A. Bașotă, și acesta numai după interpelarea din cameră a d-lui deputat D. Sc. Miclescu, făcută la 20 Mai 1878 (Monitorul oficial No. 112 din 1878). 3) Că M. S. Regele, prin raportul No. 9599, făcut de D. Ministru Justiției, la 16 Iulie 1881, proclamă că S’a decis a nu mai participa intru nimic la averea def. A. Bașotă (Monitorul oficial No. 88 din 1881). 4) Că conform decisiunei înaltului Consi­liu de Miniștri No. 91 din 29 Mai 1882, fă­­cându-se o anchetă de D-nii Miniștri Justiției și al Instrucțiunei publice, Ministerul depar­tamentului Cultelor și Instrucțiunei publice sub No. 2571, la 26 Fevruarie 1883, au tri­mis înaltului Consiliu un proiect de lege pen­­tru regularea acestei averi, ca să aducă rude instrucțiunei române, și tot odată folos țârei. Fie obscuritatea clauselor testamentare sau fie ori­ce alte cause, este constatat că și re­­sultatele de până acuma, sunt departe de a corespunde scopurilor bine­făcătore ale cef. meu bun, pentru acesta declar guvernului și tuturor membrilor corpurilor legiuitore, cu cea mai vie plăcere, aștept realizarea citatu­lui proiect de lege, care va face ca jumătate din averea del. A. Bașotă, să intre în minele statului, cu care s’ar putea întreține și o școlă de meserii, de comerciu, sau de agri­cultură in județul Dorohoi. Primiți ve rog, asigurarea profundului meu respect și deosebitei mele st­me ce va conserv. Iași in 21 Ianuar 1886. D. A. 91. Cantacuzin. IASSI, 25 Ianuarie 1886. 1 ■ i . . j Comerciul romăn cu râmătorii. _ I Consimțim și noi că titlul acesta j­u este prea recomandabil pentru un­­ articol de fond, însé fiind că și acești Animali formază o parte importantă­­ din economia nostră națională, trebuie­­ ső acordăm și acestor creaturi ale na­t­­urei o atențiune deosebită. Până acum țara nostra își trage resursele principale din agricultură și din vitele cari se nutresc din produc­ț­iele abundente ale solului ei. Se scie, că Parlamentul nostru a votat un proiect de lege pentru înfi­ințarea a trei târguri de vite și a­­nume: unul în Oltenia pentru rămă­­tori, lângă orașul Turnu-Severin, altul în Dobrogea pentru vite mari și mici , lângă orașul Constanța și un al trei­lea, asemenea acestuia, în partea de sus a Moldovei, la un punct care se­­ va alege ca mai corespunzător pen­tru acesta desti­națiune. Mai înainte fnsă de a pune în lu­­­crare aceste târguri, guvernul a dat însărcinare d-lor ingineri I. Lupulescu și A. Beloșiu, de a culege date căt se pote mai multe și mai sigure a­­supra modului cum ele au fost ins­talate și a fi alte părți ale Europei, cum ele funcționază și cari sunt folosele, cari trag țerile în general, provinciile și localitățile în parte, pe acolo pe unde aceste târguri se găsesc astă­z­­. Vom publica în numierul de astă­zi al ziarului nostru urmatorele pa­­sagii din raportul acestor domni: „Mai ântâiu ne-am oprit la Pesta— Zice acel raport—unde am rămas mai multe z­cle. Aci investigațiunile nóstre au înce­put prin Steinbruck. Acesta localitate, situată la o mică distanță afară din bariera orașului Pesta, spre Sud, este, ca să mărturi­sim adevărul, unul din cele mai în­semnate târguri de rămâtori din Eu­ropa Intrega, căci instalațiunile, atât particulare, căt și acelea ale unei so­­­cietați formată prin acțiuni, pot con­ține până la 150,000 rămători. In ce constau aceste instalațiuni, și în ce mod funcționeză ele, vom avea onore a vi le arata în cursul acestui raport în tote aménuntele. S’a stabilit încă de un timp înde­lungat în acea localitate mai mulți particulari, cari se ocupau exclusiv a­­mente de comercial acela de a cons­trui localuri complecte cu dependin­­țile necesare de a le închiria la ori­cine ar avea rămători de adăpostit și de îngrășat, așa că nu este nici o casă, a căreia ogradă să nu aibă ins­talate asemenea sălașe, unele mai mari, altele mai mici, după puterea capita­u­lurilor respective.­­ Cultivatorii de rămători din diferite­ părți ale țerei își aduc vitele lor aici într’o stare mai bună sau mai rea de îngrășare, se adresezá la proprietarii de sălașe, se învoiesc cu dânșii pen­tru un preț ore­care de a le închiria unul sau mai multe din acestea ce posedă pentru un timp determinat, și pretinzând o chirie, care nici odată nu trece peste 100 lei pe lună pen­tru 100 rămători.­­ Pentru acesta plată elî se pune la disposițiune unul sau m­­ai multe să­lașe după numărul de vite ce au. Aceste sălașe nu sunt alta de­căt nișce șoprone de scânduri acoperite cu șindrilă și așternute pe jos cu nisip. Podul acestor șoprone formeza ma­gazinele, unde stăpânii ivitelor își pot pune productele lor necesarii la in­­grășarea complectă a Temătorilor. înaintea fie­cărui șopron se află o curte spațiosă îngrădită cu scânduri de o înălțime de 1 m. 50, a căreia supra­fața este calculată într'un mod, ca porcii să nu fie înghesuiți. Curtea este pavată cu cărămizi bine așezate pe un strat de beton. In fie­care din aceste curți se află un basiD, în care rămătorii intră se se scalde. Osebit de acestea se mai află în curte o fântână, putini pentru muia­­rea nutrimentului, carele se compune din urluială de orz și porumb, un nutriment, care se urcă până la 5 kilogr. pe Zb în proporție de două părți urluială de orz pentru două părți de porumb, plus o quantitate de sare. Acest nutrețiu se dă rămători­­lor de două ori pa­rialii mi și­­ sara, iar din timp în timp, celor a­­junși la o stare prea mare de îngră­­șare și puțină flore de puciosă. A­­cesta, spre a nimici viermii, ce s’ar putea forma în intestinele lor. Li se dă asemenea și puțină sare amară ca substanță purgativă. In fie­care curte se găsesc șghiaburi de lemn, în cari se depune măncarea muiată în apă cu 12 ore înainte, plus multe altele unde se adapă vitele. La închiriarea sălașelor, proprieta­rul dă in primirea chiriașului tote lucrurile cu inventar, și acesta este obligat la desfacerea vitelor și la go­lirea sălașelor, sé le predea proprie­tarului întocmai după cum le-a pri­mit, privinduT pe dânsul ori­ ce stri­căciuni sau perderi. In ceia ce privesce hrana vitelor, proprietarul lor este liber a și-o pro­cura de la sine, iar daci nu o are, și-o pate procura de la proprietarul sălașelor, și atunci el nu plâteșce ni­mic pentru magazii, în caz contrariu, pentru magazinele ce i se pun la dis­posițiune, el plătesce câte 80 lei pe fie­care hectolitru de producte. Aci este locul să arătăm, că ori­ce rămător, înainte de a fi introdus într’un sălaș, trebuie să fie examinat de serviciul medical veterinar, afară, în lazarete anume construite. Poliția sanitară a tuturor acestor sălașe o are guvernul, pentru întreținerea căreia proprietarii de sălașe plătesc o contri­buție către Stat. Acestea erau în general, până a­­cum căți­va ani, instalațiunile târgu­rilor de rămători de la „Steinbruch“, când o societate puternică, care stu­diase chestiunea, de un timp mai în­delungat din tote punctele de vedere economice și de comoditate, au insta­lat nisce sâlase ale ei proprii, cari u­­nesc în ele tote comoditățile. Pe lângă tate înlesnirile ce întâl­­nesce comerciul de vite în „Stein­bruch“, mai este și acela, că aci s’au stabilit o mulțime de comisionari ban­cheri, cari ușurază forte mult tran­­sacțiunile prin operațiunile cu cari se angajază, așa vom cita ca exemplu: Un posesor de porci își aduce vi­tele aici, fie pentru a le complecta în­­grășarea și a le vinde in urmă, fie, că fiind pe deplin îngrășate, voiesce să se desfacă de dănsule imediat. Necunoscând pe nime, el se adre­seza la una din acele case și arată tot ce doresce să facă. Aceste case procură tóte înlesnirile posibile. Ele sunt recunoscute de guvern și func­­tioneza in aceleași condițiuni ca ori­ce casă de bancă și de comisiune. Re­­lațiunile acestor case cu întregul im­periu și cu alte țări străine le pune in posițiune d’a avea totdeauna la înde­mână centruri pentru scurgerea mărfei. Tóte acestea sunt bune, forte bune, și nime nu se îndoiesce de înlesnirile ce ele procură. Insé trebuie să considerăm tot­o­­data că România nu face comerciu numai cu­rămători, ci că exporteza în străinătate și alte animale, cu deo­sebire vite cornute. Ar fi dor de dorit ca imperiul ve­cin se ne acorde în beaniri nu numai pentru rămători, dar și pentru alte a­­nimale și producte cari trec peste fron­tierele nostre. Ar fi bine ca vecinul nostru să nu se gândiasca numai la propriile sale interese, ci și la acelea ale altor na­țiuni, cari, la rândul lor, ar putea ase­menea să’l loviască acolo, unde’l dore!! TELEGRAME Atena 3 Fevruar. Grecia a răspuns la Nota colectivă a Puterilor, că protestază contra tutor piedicelor aduse acțiunii sale militare, și că’și declină ori­ce răspundere in cas­te conflict. St.­Petersburg 3 Fevruar. Se zice că Țarul ar desaproba învoială turco-bulgară, și că ar cere unirea reală în locul unirii personale. Dessau 3 Fevruar. Principele heredi­tär de Anhalt a murit eri la Cannes. Constantinopoli 3 Fevruar. Semnalân­­du­se alte 11 coșuri de holeră la Bata­­glia lângă Padua, provenințele din Vene­ția sunt supuse la o observațiune de 2 zile înainte de a trece Dardanelele. Londra 4 Fevruar. Cabinetul defini­tiv, pe lângă d. Gladstone, este compus și din lord Roseberry, lord Granville, sir Herchell, cornițele Spencer, cornițele Kim­berley, sir Vernon-Harcourt. lord Ripon, cornițele de Morley, Chiîders, Champhel- Bannerman, Mundella, Frevelyau și Cham­berlain. Belgrad 5 Fevruar. După aranjamen­tul turco-bulgar numerose telegrame s’au schimbat între Polrtă și guvernul sârbesc. S’a răspândit sgomotul că regele nu îm­părtășește aprecierile lui Garaschanin. Vi­­delo e de părerea că atitudinea Greciei e întru totul legitimă. Viena 5 Fevruar. Prin cercurile poli­tice se vorbește despre o nouă interve­­nire a puterilor pe lângă Serbia spre a grăbi cu negociațiunile de pace în cazul când Serbia ar refuza a se desarma.­­ Sofia 5 Fevruar. Principele va pleca in curând la Filipopol. Tsanoff va aștepta la Constantinopoli întărirea unirei de că­­tră Puteri­­i Lond­a 5 Fevruar. Deschiderea par­lamentului s-a amânat din nou pe Sâm­bătă. Berlin 5 Fevruar. Consiliul federal a mai prelungit încă pentru cinci ani legea in contra socialiștilor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 22 Ianuarie 1886. Președința d-lui N. Dimancea. Presenți 114 dd. deputați. Se acordă d-lui I. Pilat un concediu de 20 de Zile-Sa trimite la comisia bugetară cererea di­­lor profesori ai facultăței de medicină, cari cer ca salarile lor să se fixeze conform legei instrucțiunei. La ordinea Zilei continuarea discuțiunei pe articole a proiectului de lege pentru admisi­­bilitate și înaintare in funcțiunile administr. D. v.-președinte arătând că comitetul dele­gaților neterminând încă discuția asupra a­­mendamentelor ce s’au propus la art. 12 din acastă lege, rogă adunarea să ia în discuție alte legi până la terminarea discuțiunei din sinul comitetului delegaților. Se ia în discuție proiectul de lege pentru reducerea personalului monetăriei Statului. D. G. Paladi întrebă pe d. ministru de fi­nance dacă nu este bine să se reducă și pos­tul de director al monetăriei Statului, care nu funcționeza, sau cel puțin să i se scadă sala­­riul pe timpul când nu funcționază, c-sa pro­puse un amendament în acest sens. . La a­t. 1 secu­r ște amendamentul d-lui,.Pa­­ladi ca salariul directorului monetăriei Statu­lui să se reducă la 500 lei pe lună, pe tim­pul când monetăria nu funcționeză. Comitetul delegaților a primit amendamentul. D. C. Nacu ministru de finance, declară că nu pote primi acest amendament și zice că nu este exact că actualul director nu face nimic pentru că monetăria Statului nu funcționeză, de­ore­ce să știe că pe lângă monetărie s’a alipit fabrica de timbre și acum directorul este însărcinat și cu administrarea timbrelor. D. ministru Nacu regretă că se aduc in par­lament chestiuni personale și zice că d. Pilidi este un om special, onest și muncitor și urâtă tinerilor să-și câștige printr’o activitate ca a­­cea a d-lui Pilidi posiția ce d-sa ocupă in so­cietate. Se pune la vot prin sculare și ședere a­­mendamentul d-lui Paladi, care se respinge. După proclamarea votului, câți­va deputați din minoritate protestă că nu s’a pus votul cu bile, după cererea opoziției care a fost făcută după ce d. vice-președinte proclamă votul; de aci se născu o discuție de regulament la care luară parte dr. Gr. Cozadini, dr. Râmnicenu, Tache Ionescu, v.­preș. Dimancea, R. Stanian, Ianoli și general D. Leca. Incidentul se închide și se pune la votarea pe articole a legei în discuție care se primesce cu 74 bile albe contra 12 negre. După aceia se continuă discuția pe articole a legei pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiunile administrative-După votarea legei pentru admisibilitatea la funcțiunile administrative, sau mai votat tot in ședința de a fi următorele legi: legea pen­tru modificarea art. 29 din legea caselor de economii, legea asupra tarifului poștal și a­­cela privitore la Convențiunea telegrafică din Berlin. Ședința de la 23 ianuarie 1836. Președinta d-lui vice-președinte I. Câmpi­­neanu. Presenți 109 dd. deputați. După îndeplinirea formalităților obicinuite, d. vice-președinte comunică că nu este nimic la ordinea Zilei și rugă pe dd. deputați să tracă in secțiuni spre a se ocupa cu legea comunală și cu alte legi ce sunt la ordinea zilei in sec­țiuni. Mai nainte de a se ridica ședința, d. Bră­­tianu, președintele consiliului și ministru ad­­interim la departamentul resbelului, a depus un proiect de lege privitor la fortificații. Ședința viitare pe mâne. Ședința de la 24 ianuarie 1886. Ședința se deschide la ora 1 și un sfert sub președința d-lui G. Chițu vice-președinte. Fi­ind presenți 100 dd. deputați. D. ministru de finance depune mai multe mesagii pentru deschiderea de credite. D. lonescu cere din nou dosarul ministeru­lui de instrucțiune cu permutarea mai multor institutori. D­. prim-ministru rogă pe d. Ionescu ca să »

Next