Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-01-26 / nr. 11
V . Anul al XIV-lea No. II.____________IASSI Duminică 26 Januar (7 Febr.) 1886. Apare Duminica, fiercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE......................................... . 40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . ■ 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.......................... Anunciuri : Pag. 1, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Anil 71% 20 bani* CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAMA INTERESELOR GENERALE Ianuarie. Fevruar. ~ ~ 26 Duminică Cuv. Făr. Xenofont și cu cotana. 7 Duminică Somauldi 7—11 5—21 27 Luni + Aduc. ref. ST loan Crisostom 8 Luni 1 Lexag Ion M. 7—1 ° 5—22 28 Marți Cuv. Păr. Efrem Șirul La 23 Ianuarie Lună nouă cu timp 9 Marți Apollonia 7- 18 5—23 29 Marcuri Aducerea religuelilor Sf. Ignat . ... 10 Marcuri Scolastica 7— 9 5—24 30 Joi [f] Sf. Ier. Vas. Gr. și loan Kiștu n Joi Desideriu 7- 5 5-25 31 Vineri Sf. Kuril și loan făcători de minuni 12 Vineri Eulalia 7— g 5—26 1 Fev._________Sâmbătă Martirul Trifon y 13 Sâmbătă Roama 7— 5— 2 CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jur. 20 buni. Comitetul Societatei ie Binefatere in Iași. Face cunoscut că va da in ziua de 1 Fevruarie, un fial in salonele Palatului Administrativ, cu scop de a spori fondurile Societăței. COMITETUL. __________________________________________________Ogtendaum |_______eptămânei _ ____________ ST1L VECHI D J .. ț I D A ___|.. PATRON U L Q 1 I, K 1 PiVlPOL PIN SEPTAMANA | STIL N00 | ț» I D A _ | PATRONÜL ț) I L B I | iU.«. Roar. [ Apánál Boare Act de mulțumire. Subsemnatul aduc prin presenta respectuasele mulțumiri onorabilului și demnului Professor Dr. Russu senior cât și asistentului D-sale Dr. George Bogdan pentru amabila și consciiațiasa căutare in spitalul «Sf. Spiridon» a cumnatului meu, care era periculos rănit la o mănă. și numai prin sciințifica procedare și îngrijire, a scapat din mare pericol.Aceste le aduc prin stimabilul D-vostră dar D le Redactor spre cunoscința onorabilului public, că incoșuri analoge să bine-voiască a se da în îngrijirea ambilor D-ni D-r. menționați mai sus. C. Górski. Dr. Medic esc Chirurgiei asistent la Clinica chirurgicală a Profesorului Dr. Miculicz Krakowia. Primind spre publicare din partea dlui Anastasi Cantacuzin următorea petițiune, adresată înaltului Consiliu de miniștri, domnilor deputați și senatori ai parlamentului român, o reproducem mai la vile în colanele ziarului nostru : Înalte consiliu de Miniștrii j Domnilor deputați! Domnilor senatori! La averea Bașotă sunt chemați a succeda patru moștenitori firești, trei fii și o fiică a def. Elena, născută Bașotă, total patru nepoți a def. logofăt etc. etc- Anastasie Bașotă. Ca executori testamentari la suscitata avere, figureză actualminte următorele persone distinse: D-lor D-nii: I. Ianov (deputat), Dr. L. Russ, V. Pogor, C. Sutzo, Degrea (membru la I. C. de C. și J.) și Mărzescu (senator) , cu totă onórea și respectul cetățănesc ce sunt dator a le purta oricănd și oriunde voiu lămuri: 1) Că de faptu numai D-lor D-nii I. Ianov și Dr. L. Russ, au gerat și gerează in puterea cuvântului averea, solicitați fiind, se amestecă câteodată și D-lor D-nii V. Pogor și C. Suțu , in ce privește ultimele două persone, fie din imposibilitate, sau din orice alte cause, sunt positiv informat, că nu s’au amestecat nici nu se amestecă, (cele două diitări persane sunt salariate). 2) Că Institutul Academic de pe Pomârla, nu s’au înființat decăt aprope după 10 ani, după mortea bunului meu A. Bașotă, și acesta numai după interpelarea din cameră a d-lui deputat D. Sc. Miclescu, făcută la 20 Mai 1878 (Monitorul oficial No. 112 din 1878). 3) Că M. S. Regele, prin raportul No. 9599, făcut de D. Ministru Justiției, la 16 Iulie 1881, proclamă că S’a decis a nu mai participa intru nimic la averea def. A. Bașotă (Monitorul oficial No. 88 din 1881). 4) Că conform decisiunei înaltului Consiliu de Miniștri No. 91 din 29 Mai 1882, făcându-se o anchetă de D-nii Miniștri Justiției și al Instrucțiunei publice, Ministerul departamentului Cultelor și Instrucțiunei publice sub No. 2571, la 26 Fevruarie 1883, au trimis înaltului Consiliu un proiect de lege pentru regularea acestei averi, ca să aducă rude instrucțiunei române, și tot odată folos țârei. Fie obscuritatea clauselor testamentare sau fie orice alte cause, este constatat că și resultatele de până acuma, sunt departe de a corespunde scopurilor binefăcătore ale cef. meu bun, pentru acesta declar guvernului și tuturor membrilor corpurilor legiuitore, cu cea mai vie plăcere, aștept realizarea citatului proiect de lege, care va face ca jumătate din averea del. A. Bașotă, să intre în minele statului, cu care s’ar putea întreține și o școlă de meserii, de comerciu, sau de agricultură in județul Dorohoi. Primiți ve rog, asigurarea profundului meu respect și deosebitei mele stme ce va conserv. Iași in 21 Ianuar 1886. D. A. 91. Cantacuzin. IASSI, 25 Ianuarie 1886. 1 ■ i . . j Comerciul romăn cu râmătorii. _ I Consimțim și noi că titlul acesta ju este prea recomandabil pentru un articol de fond, însé fiind că și acești Animali formază o parte importantă din economia nostră națională, trebuie ső acordăm și acestor creaturi ale naturei o atențiune deosebită. Până acum țara nostra își trage resursele principale din agricultură și din vitele cari se nutresc din producțiele abundente ale solului ei. Se scie, că Parlamentul nostru a votat un proiect de lege pentru înființarea a trei târguri de vite și anume: unul în Oltenia pentru rămători, lângă orașul Turnu-Severin, altul în Dobrogea pentru vite mari și mici , lângă orașul Constanța și un al treilea, asemenea acestuia, în partea de sus a Moldovei, la un punct care se va alege ca mai corespunzător pentru acesta destinațiune. Mai înainte fnsă de a pune în lucrare aceste târguri, guvernul a dat însărcinare d-lor ingineri I. Lupulescu și A. Beloșiu, de a culege date căt se pote mai multe și mai sigure asupra modului cum ele au fost instalate și a fi alte părți ale Europei, cum ele funcționază și cari sunt folosele, cari trag țerile în general, provinciile și localitățile în parte, pe acolo pe unde aceste târguri se găsesc astăz. Vom publica în numierul de astăzi al ziarului nostru urmatorele pasagii din raportul acestor domni: „Mai ântâiu ne-am oprit la Pesta— Zice acel raport—unde am rămas mai multe zcle. Aci investigațiunile nóstre au început prin Steinbruck. Acesta localitate, situată la o mică distanță afară din bariera orașului Pesta, spre Sud, este, ca să mărturisim adevărul, unul din cele mai însemnate târguri de rămâtori din Europa Intrega, căci instalațiunile, atât particulare, căt și acelea ale unei societați formată prin acțiuni, pot conține până la 150,000 rămători. In ce constau aceste instalațiuni, și în ce mod funcționeză ele, vom avea onore a vi le arata în cursul acestui raport în tote aménuntele. S’a stabilit încă de un timp îndelungat în acea localitate mai mulți particulari, cari se ocupau exclusiv amente de comercial acela de a construi localuri complecte cu dependințile necesare de a le închiria la oricine ar avea rămători de adăpostit și de îngrășat, așa că nu este nici o casă, a căreia ogradă să nu aibă instalate asemenea sălașe, unele mai mari, altele mai mici, după puterea capitaulurilor respective. Cultivatorii de rămători din diferite părți ale țerei își aduc vitele lor aici într’o stare mai bună sau mai rea de îngrășare, se adresezá la proprietarii de sălașe, se învoiesc cu dânșii pentru un preț orecare de a le închiria unul sau mai multe din acestea ce posedă pentru un timp determinat, și pretinzând o chirie, care nici odată nu trece peste 100 lei pe lună pentru 100 rămători. Pentru acesta plată elî se pune la disposițiune unul sau mai multe sălașe după numărul de vite ce au. Aceste sălașe nu sunt alta decăt nișce șoprone de scânduri acoperite cu șindrilă și așternute pe jos cu nisip. Podul acestor șoprone formeza magazinele, unde stăpânii ivitelor își pot pune productele lor necesarii la ingrășarea complectă a Temătorilor. înaintea fiecărui șopron se află o curte spațiosă îngrădită cu scânduri de o înălțime de 1 m. 50, a căreia suprafața este calculată într'un mod, ca porcii să nu fie înghesuiți. Curtea este pavată cu cărămizi bine așezate pe un strat de beton. In fiecare din aceste curți se află un basiD, în care rămătorii intră se se scalde. Osebit de acestea se mai află în curte o fântână, putini pentru muiarea nutrimentului, carele se compune din urluială de orz și porumb, un nutriment, care se urcă până la 5 kilogr. pe Zb în proporție de două părți urluială de orz pentru două părți de porumb, plus o quantitate de sare. Acest nutrețiu se dă rămătorilor de două ori parialii mi și sara, iar din timp în timp, celor ajunși la o stare prea mare de îngrășare și puțină flore de puciosă. Acesta, spre a nimici viermii, ce s’ar putea forma în intestinele lor. Li se dă asemenea și puțină sare amară ca substanță purgativă. In fiecare curte se găsesc șghiaburi de lemn, în cari se depune măncarea muiată în apă cu 12 ore înainte, plus multe altele unde se adapă vitele. La închiriarea sălașelor, proprietarul dă in primirea chiriașului tote lucrurile cu inventar, și acesta este obligat la desfacerea vitelor și la golirea sălașelor, sé le predea proprietarului întocmai după cum le-a primit, privinduT pe dânsul ori ce stricăciuni sau perderi. In ceia ce privesce hrana vitelor, proprietarul lor este liber a și-o procura de la sine, iar daci nu o are, și-o pate procura de la proprietarul sălașelor, și atunci el nu plâteșce nimic pentru magazii, în caz contrariu, pentru magazinele ce i se pun la disposițiune, el plătesce câte 80 lei pe fiecare hectolitru de producte. Aci este locul să arătăm, că orice rămător, înainte de a fi introdus într’un sălaș, trebuie să fie examinat de serviciul medical veterinar, afară, în lazarete anume construite. Poliția sanitară a tuturor acestor sălașe o are guvernul, pentru întreținerea căreia proprietarii de sălașe plătesc o contribuție către Stat. Acestea erau în general, până acum cățiva ani, instalațiunile târgurilor de rămători de la „Steinbruch“, când o societate puternică, care studiase chestiunea, de un timp mai îndelungat din tote punctele de vedere economice și de comoditate, au instalat nisce sâlase ale ei proprii, cari unesc în ele tote comoditățile. Pe lângă tate înlesnirile ce întâlnesce comerciul de vite în „Steinbruch“, mai este și acela, că aci s’au stabilit o mulțime de comisionari bancheri, cari ușurază forte mult transacțiunile prin operațiunile cu cari se angajază, așa vom cita ca exemplu: Un posesor de porci își aduce vitele aici, fie pentru a le complecta îngrășarea și a le vinde in urmă, fie, că fiind pe deplin îngrășate, voiesce să se desfacă de dănsule imediat. Necunoscând pe nime, el se adreseza la una din acele case și arată tot ce doresce să facă. Aceste case procură tóte înlesnirile posibile. Ele sunt recunoscute de guvern și functioneza in aceleași condițiuni ca orice casă de bancă și de comisiune. Relațiunile acestor case cu întregul imperiu și cu alte țări străine le pune in posițiune d’a avea totdeauna la îndemână centruri pentru scurgerea mărfei. Tóte acestea sunt bune, forte bune, și nime nu se îndoiesce de înlesnirile ce ele procură. Insé trebuie să considerăm totodata că România nu face comerciu numai curămători, ci că exporteza în străinătate și alte animale, cu deosebire vite cornute. Ar fi dor de dorit ca imperiul vecin se ne acorde în beaniri nu numai pentru rămători, dar și pentru alte animale și producte cari trec peste frontierele nostre. Ar fi bine ca vecinul nostru să nu se gândiasca numai la propriile sale interese, ci și la acelea ale altor națiuni, cari, la rândul lor, ar putea asemenea să’l loviască acolo, unde’l dore!! TELEGRAME Atena 3 Fevruar. Grecia a răspuns la Nota colectivă a Puterilor, că protestază contra tutor piedicelor aduse acțiunii sale militare, și că’și declină orice răspundere in caste conflict. St.Petersburg 3 Fevruar. Se zice că Țarul ar desaproba învoială turco-bulgară, și că ar cere unirea reală în locul unirii personale. Dessau 3 Fevruar. Principele hereditär de Anhalt a murit eri la Cannes. Constantinopoli 3 Fevruar. Semnalânduse alte 11 coșuri de holeră la Bataglia lângă Padua, provenințele din Veneția sunt supuse la o observațiune de 2 zile înainte de a trece Dardanelele. Londra 4 Fevruar. Cabinetul definitiv, pe lângă d. Gladstone, este compus și din lord Roseberry, lord Granville, sir Herchell, cornițele Spencer, cornițele Kimberley, sir Vernon-Harcourt. lord Ripon, cornițele de Morley, Chiîders, Champhel- Bannerman, Mundella, Frevelyau și Chamberlain. Belgrad 5 Fevruar. După aranjamentul turco-bulgar numerose telegrame s’au schimbat între Polrtă și guvernul sârbesc. S’a răspândit sgomotul că regele nu împărtășește aprecierile lui Garaschanin. Videlo e de părerea că atitudinea Greciei e întru totul legitimă. Viena 5 Fevruar. Prin cercurile politice se vorbește despre o nouă intervenire a puterilor pe lângă Serbia spre a grăbi cu negociațiunile de pace în cazul când Serbia ar refuza a se desarma. Sofia 5 Fevruar. Principele va pleca in curând la Filipopol. Tsanoff va aștepta la Constantinopoli întărirea unirei de cătră Puterii Londa 5 Fevruar. Deschiderea parlamentului s-a amânat din nou pe Sâmbătă. Berlin 5 Fevruar. Consiliul federal a mai prelungit încă pentru cinci ani legea in contra socialiștilor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 22 Ianuarie 1886. Președința d-lui N. Dimancea. Presenți 114 dd. deputați. Se acordă d-lui I. Pilat un concediu de 20 de Zile-Sa trimite la comisia bugetară cererea dilor profesori ai facultăței de medicină, cari cer ca salarile lor să se fixeze conform legei instrucțiunei. La ordinea Zilei continuarea discuțiunei pe articole a proiectului de lege pentru admisibilitate și înaintare in funcțiunile administr. D. v.-președinte arătând că comitetul delegaților neterminând încă discuția asupra amendamentelor ce s’au propus la art. 12 din acastă lege, rogă adunarea să ia în discuție alte legi până la terminarea discuțiunei din sinul comitetului delegaților. Se ia în discuție proiectul de lege pentru reducerea personalului monetăriei Statului. D. G. Paladi întrebă pe d. ministru de finance dacă nu este bine să se reducă și postul de director al monetăriei Statului, care nu funcționeza, sau cel puțin să i se scadă salariul pe timpul când nu funcționază, c-sa propuse un amendament în acest sens. . La at. 1 secur ște amendamentul d-lui,.Paladi ca salariul directorului monetăriei Statului să se reducă la 500 lei pe lună, pe timpul când monetăria nu funcționeză. Comitetul delegaților a primit amendamentul. D. C. Nacu ministru de finance, declară că nu pote primi acest amendament și zice că nu este exact că actualul director nu face nimic pentru că monetăria Statului nu funcționeză, deorece să știe că pe lângă monetărie s’a alipit fabrica de timbre și acum directorul este însărcinat și cu administrarea timbrelor. D. ministru Nacu regretă că se aduc in parlament chestiuni personale și zice că d. Pilidi este un om special, onest și muncitor și urâtă tinerilor să-și câștige printr’o activitate ca acea a d-lui Pilidi posiția ce d-sa ocupă in societate. Se pune la vot prin sculare și ședere amendamentul d-lui Paladi, care se respinge. După proclamarea votului, câțiva deputați din minoritate protestă că nu s’a pus votul cu bile, după cererea opoziției care a fost făcută după ce d. vice-președinte proclamă votul; de aci se născu o discuție de regulament la care luară parte dr. Gr. Cozadini, dr. Râmnicenu, Tache Ionescu, v.preș. Dimancea, R. Stanian, Ianoli și general D. Leca. Incidentul se închide și se pune la votarea pe articole a legei în discuție care se primesce cu 74 bile albe contra 12 negre. După aceia se continuă discuția pe articole a legei pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiunile administrative-După votarea legei pentru admisibilitatea la funcțiunile administrative, sau mai votat tot in ședința de a fi următorele legi: legea pentru modificarea art. 29 din legea caselor de economii, legea asupra tarifului poștal și acela privitore la Convențiunea telegrafică din Berlin. Ședința de la 23 ianuarie 1836. Președinta d-lui vice-președinte I. Câmpineanu. Presenți 109 dd. deputați. După îndeplinirea formalităților obicinuite, d. vice-președinte comunică că nu este nimic la ordinea Zilei și rugă pe dd. deputați să tracă in secțiuni spre a se ocupa cu legea comunală și cu alte legi ce sunt la ordinea zilei in secțiuni. Mai nainte de a se ridica ședința, d. Brătianu, președintele consiliului și ministru adinterim la departamentul resbelului, a depus un proiect de lege privitor la fortificații. Ședința viitare pe mâne. Ședința de la 24 ianuarie 1886. Ședința se deschide la ora 1 și un sfert sub președința d-lui G. Chițu vice-președinte. Fiind presenți 100 dd. deputați. D. ministru de finance depune mai multe mesagii pentru deschiderea de credite. D. lonescu cere din nou dosarul ministerului de instrucțiune cu permutarea mai multor institutori. D. prim-ministru rogă pe d. Ionescu ca să »