Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-12-03 / nr. 138
COWBRUL TB. BALAS8AN» Berlin 13 Dechembre. In comisiunea Reichstagului pentru proiectul militar, comisarul Major, Heberling, a spus că Rusia se pregătește de resboi contra Austriei, Germaniei și României. Ministrul de resboi, sporește armata prin crearea unor trupe locale și neregulate. O a două Plevnă ar fi cu neputință acuma căci in resboiul din balcani, Rusia a suferit eșec in urma unei mobilisări nedestulătore iar nu din lipsă de soldați, Francia și Rusia pot ca se opună cinci milione de luptători contra a două milione de germani. Londra 13 Dechembre. Relativ la circulara Porței privitore pe Mengrab, va răspunde Anglia că se va conforma tratatului de la Berlin spunând că puterile se vor pronunța după alegere. Viena 13 Dechembrie. Circulara Porței din 7 (12) zisă și complimentară relativ la Bulgaria este o simplă depeșă adresată ambasadorilor săi prin care le dă o explicațiune la paragraful din urmă a circulărei din 3 (12) și anume: că Porta după raporturile lui Gaddan-Effendi, prin care arată disposițiunele eventuale a regenței de a ceda locul unui guvern se compun din omeni care aparțin tuturor partidelor și prin urmare reușita candidaturei Mingrelia a făcut pe Rusia să-și schimbe atitudinea și se încerce procedarea acesta pe care Porta preconizată ca fiind de natură de a îndulci situația. Constantinopole 13 Dechembrie. (Calea indirectă). Respunsurile puterilor la depeșa explicativă din 7 (12) relativ la Bulgaria, sunt in general ca și acelea date pentru circulara din 3 (12). Austria și Italia însă exprimară îndoieli în privința executărei combinațiunei Porței. Opiniunea austro-italiană este confirmată prin răspunsul guvernului bulgar care a declarat că Bulgaria este cu totul opusă principelui de Mingrelia, că ea vroește un principe demn de dânsa cum este Alexandru de Valdemar și că nu mai cu samă principe dedat Rusiei, vroește Regența și ministerul se vor retrage dacă cere interesul Bulgariei. Nesuccesul combinațiunei Porței provoca niște nouă zgomote despre schimbarea ministerială. Este vorba de Said-Pașa ca să devie mare vizir precum și de Edhem- Pașa ori Djevedet Pașa. Porța a interzis patriarhului grec de a cânta Te Deum la 13 (12) cu ocaziunea majoritatea principelui regal al Greciei. Berlin 13 Dechembrie. Pe la trei ore după ameda un individ a fost arestat dinaintea palatului imperial pentru că a aruncat în o ferastră din colțul palatului cu petre. Paris 13 Dechembre. Ministerul este format în complect. D. Declais este chemat la Paris. Londra 13 Dechembrie. Ziarul Standard crede că știe că afară doja de evenimentele neprevăzute, corpul de ocupațiune va fiiarte mult redus în luna lui April anul viitor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 29 Noembre 1886. Ședința se deschide la ora 1 p. m. fiind presenți 145 dd. deputați. D. C. I. Stoicescu prezintă Adunărei o petițiune a văduvei decedatului profesor Drăgușescu, prin care cere un ajutor pănă la 1 Aprilie viitor, când se va regula pensiunea soțului său, care a funcționat ca profesor 36 ani. D. Stoicescu Zice că acest ajutor îl merită d-na Drăgușescu și ruga pe d-nii deputați să voteze urgența pentru petițiunea ce a presintat. Urgența se admite și petiția se trimite la comisia respectivă. D. vice președinte face cunoscut că la ordinea Zilei este discuția pe paragrafe a proiectului de răspuns la mesagiul Coronei. D. raportor dă citire paragrafului I. D. Fleva ia cuvântul. Puținii membri ai grupului junimist și câțiva liberali disidenți aplaudă. D. Fleva își începe discursul prin mai multe reclame ce-și face d-sale personal și care dă naștere la mai multe întreruperi și dialoguri. D. Fleva. Curiosa mi se pare surescitațiunea dr. D. Fundescu. Mai curiosa este situația d-tale! D. Fleva. Cumularii ar face bine ca să nu cumuleze și dreptul de a întrerupe. Este bine să vedem cine a eșit din partid pricopsit și cine a eșit sărac din sinul său. Voci. Spuneți cine sunt pricopsiți. Oratorul continuă pe acestă notă și zice că majoritatea parlamentară nu mai represintă principiile partidului liberal ci represintâ partidul guvernamental. Voci. Dar d-ta ce representai pănă ori cât ai fost primar al Capitalei ? D. Fleva îngână câteva cuvinte spre a scăpa de a răspunde la acestă nemeritâ întrebare. Fiind însă întrerupt de mai multe ori prin acestă întrebare, fostul primar Zice că a fost primar al Capitalei iar nu al guvernului. Apoi d. Fleva impută guvernului că n’a lucrat și nu lucrază nimic, și nu urmază prin urmare sfatul M. S. Regeln», care ne îndemnă la lucru, și vine la afacerile comunei Capitalei, ca și cum ar fi într’o adunare publică de cetățeni în care își face profesia de credințe în ajunul alegerilor comunale. Oratorul își varsă tot focul pentru eșecul ce l’a avut în ultimele alegeri pentru Comună. Alegerile comunale din Capitală s’au făcut prin tot felul de pensiuni și promisiuni. In ajunul alegerei, la 1 Noemvrie, consiliul comunal a făcut daruri de sume însemnate la mai mulți concesionari pentru ca se nu voteze contra candidaților guvernului. D. Câmpineanu. Credeți că alegerile comunale din Capitală sunt fructul unor asemenea presiuni ? D. Fleva. Da. D. Câmpineanu. Vâ plâng, d-le Fleva. Vâ plâng cu atât mai mult, cu cât însuți ai recunoscut că în consiliu s’au ales persone onorabile; persone onorabile n’am trebuință de asemenea presiuni ca să fie aleși. D-nii D. M. Ionescu și Răducanu Ion o întrerup pe d. Fleva ghicând că avansâzii inesactități și câ-i vor respunde la reni du-le în acestă privință. D. Fleva este sigur că d. I. Câmpineanu a fost ales de alegatori. — Dar d-ta, d-ie Câmpineanu, esti sigur că și ceilalți au fost aleși tot astfel ? D. Cămpineanu Sórta alegerilor politici. D. Fleva uită că în discuție este răspunsul la mesagiul Coronei și vorbesce despre poliția Capitalei, pe care o compară cu secțiunea III din Rusia, Z’ce ca la poliție se fură, că spionagiul ei a ajuns într’un grad forte mare, că chiar în Cameră a pătruns spionagiul și că proiectul își a arogat drepturi ce nu le are, între cari acela de a comunica tuturor prefecților ce se petrece în Capitală. Vorbesce de afacerea de la Botoșani, de degradarea sergentului din Focșani de către generalul Cantili pentru faptul, Zice d-sa, că s’a amestecat în alegeri. D. Fleva Zice cu d-nii generali Cantili și Ipatescu merită să li se ridice monumente. Vorbind despre magistratură, d. Fleva se plânge că d. Stoicescu, noul secretar al Camerei, îi a luat un proces și face din acesta o vină guvernului, cu tote că se declară de amic al d-lui Stătescu, cu tote acestea însă recunosce că magistrații sunt independenți și nu se pot influența,proba decisia Camerei de punere sub ancuzație în afacerea Oroveanu. Oratorul face elogiuri fostului judecător de instrucție Ciulei din Botoșani. Impută ministrului justiției că a mutat pe d. Arvanesti de la Curtea de apel. In tot timpul cuvântărei sale, d. Fleva își are privirea ațintită spre grupul junimist, asceptând se vede aprobarea lui și surizând ori de câte ori membrii acestui grup 1 aplaudă. Terminând oratorul conchide că a crezut de cuviință să facă acastă istorisire pentru ca M. S. Regele să afle că administrația, justiția, etc. nu sunt bune și că reclamă îndreptări. După d. Fleva, luă cuvântul d. Pherekyde ministru al afacerilor străine. D-sa râspunde la discursul d lui N. Ionescu rostit în ședința de ieri și Z*cel că onor. d. Ionescu a avansat neesactități în privința atitudinei României față cu evenimentele din Bulgaria. România a avut o atitudine corectă și nu agresivă. D. prim-ministru a primit pe principele Alexandru, eroul de la Slivnița, la reîntorcerea în Bulgaria, ca pe suveranul acestui Stat, căci nu faptul că trei indivizi îi au pus mâna în piept pentru a-l isgoni a putut avea de efect ca principele Alexandru să înceteze să mai fie Suveran al Bulgariei. D. ministru al afacerilor străine Zace apoi că presa din oposiție a jucat un rol nenorocit de calomniatare in tote afacerile mari naționale; că ea a publicat și publică tot felul de invențiuni, de născociri cari pot face râu țârei și dovedesc că autorii lor sunt lipsiți de patriotism. Astfel d-sa declară de «sfruntate neadevăruri * scirise publicate într’un Ziar nenorocit, cum că A. S. R. principele Leopold de Hohenzollern ar fi declarat unei persone câ un resbel între Francia și Germania este iminent, precum și că A. S. R. Principele Leopold ar fi asistat la un consiliu de miniștri ținut la palat. D-sa afirmă că relațiunile nóstre cu Austria sunt din cele mai bune și că și guvernul din Viena are totu grija de a respecta demnitatea Statului nostru. D. ministru de externe asceptă să se facă őrecari observațiuni asupra politicei nóstre exteriore și este gata să răspundă, căci în ședința de agLi s’a vorbit de alegeri comunale și de altele, iar de politica exteriora nici de cum. Rǎspunzând d-lui Maiorescu, d. Pherekyde zice că colaboratorii d-lui I. C. Brătianu sunt în partidul liberal nu pentru a fi la guvern și sunt în guvern pentru a face să se îndeplinascâ ideile acelora cari au luptat pentru libertate. Nu tot astfel este și cu unii dinamicii dlui Maiorescu; aceștia ar fi primit să mergă cu d. Brătianu, numai să fie în guvern. Succesele partidului liberal silesce pe d. Maiorescu să se pună la adâpostul unei umbre măcar de libertate. Apoi se cere închiderea discuției, care, puner- se la vot, se primește. Se pune la vot paragraful I și se primește nemodificat. La 3 ședința se suspendă pentru câteva minute. La redeschidere se dă citire paragrafului II. După câteva mici observațiuni făcute de d. Fleva, ne mai fiind nimeni înscris să vorbască, discuția se închide și paragraful se primește nemodificat. Se dă citire paragrafului III. La acest paragraf, d. raportare dă citire amendamentului d-lui Carp. La 4 ore d. P. P. Carp ia cuvântul pentru a susține amendamentul d-sale. D-sa își începe discursul sau prin a afirma că resursele financiare lăsate de partidul conservator erau suficiente pentru a subveni la necesitățile Statului. D. Carp face un fel de profesie de credință față cu Tronul. D-sa declară că atât în opoziție cât și în capul afacerilor Statului este dominat de simțămintele cele mai dinastice. D-sa ca și d. Fleva își îndreptă atacurile sale contra d-lui ministru Sturdza. Recunosce că d. I. C. Brătianu este capabil, drept și delicat, dar afirmă că meritele faptelor mari naționale nu revin d-sale, ci M. S. Regelui și Dorobanțului Român. D. Carp zice că un guvern nu mai are viața când el este susținut de procuror și armată.— Terminând, d Carp, după ce vorbi și de cele întâmplate la Botoșani. Zise că o națiune pate să tacă câtva timp, dar din acestă tăcere ea isbucnesce într’un moment astfel încăt prin acesta se pune în pericol chiar esistența Statului. Ședința de la 1 Decemvrie 1886 Ședința se deschide la ora 1 p. m. sub președința d lui general D. Lecca, fiind presenți 122 de. deputați. Se continuă cu discuția pe paragraf a proiectului de râspuns la mesagiul Coronei. D. raportor, dă citire paragrafului 4. D. C. I. Stoicescu Zice că, de când are onorea să facă parte din Parlament, rareori a avut îndrăsnala să ia cuvântata și a urmat în acesta povața d-lui N. Ionescu ca tinerii să vorbască mai puțin și să lucreze mai mult; d sa a voit mai ântâi să lucreze și ca faptele d-sale sâ’i dea dreptul să ia și cuvântul. Dl. Ionescu ’și-a schimbat însă părerea și Zilele trecute a provocat tinerimea să vorbască. D-sa n’a voit să urmeze exemplul acelor tineri cari de la început chiar s’au manifestat în Parlament și a așteptat să dobândască învățăminte de la iluștrii bărbați de Stat din ambele tabere, precum : I. C. Brătianu, G. Chițu, N. Ionescu, T. Maiorescu, P.P. Carp, etc. D. Stoicescu voesce ca să se rupă cu trecutul, ca Parlamentul să nu mai fie transformat într’o curte cu jurați, în care de o parte să fie opoziție care să acuze, și de alta banca ministerială care să fie acuzată și să se apere singură. Trebue ca membrii majorităței să ia cuvântul să apere banca ministerială, căci răspunderea ministerului în mare parte incumbă majorităței. Oratorul povestește un incident întâmplat acum câtva timp la d. N. Fleva acasă și care ’l-a pus pe gânduri. Intr’o adunare ținută la d. N. Fleva, la care luaseră parte mai mulți comercianți tineri, d. Fleva descrise cu culori forte posomolite situația partidului, susținând că d. prim-ministru este amărît și că tinerii trebue să’l susțină. D. N. Fleva, cu lacrămile în ochii, adaose că dacă d. I. C Brătianu va fi silit să se retragă, atunci nu’i va rămânea decât sau să se impusce sau să tracă frontiera, căci atunci va fi rău de acestă țară, în care va domni numai jaful. Un bătrân care se afla presiune, văzâou pe d. Fleva vorbind cu atâta foc și că’i curgeau lacrămile, ’mi Z’e. — D. Fleva ori este un mare patriot, ori este un mare actor. Aceste cuvinte m’au pus pe gânduri și faptele ’mi arată agii că d sa este un mare actor D. Fleva. Ger cuvântul, d-ie președinte. O. Stoicescu, continuând, se ocupă special de legea comunală și de noua re în formă a magistraturei. Oratorul face un paralel între regimul actual și cel trecut și zice că țara nu pate fi decât pentru regimul liberal, căci în materie politică nu este prescripția de 10 ani și astfel nu s’au uitat încă relele ce țara a trebuit să sufere sub administrația regimului reacționar. D. Stoicescu relevând acusația adusă magistraților că sunt dependenți și că un magistrat a fost destituit pentru că a votat contra guvernului, declară de calomnie acestă acusație. De altmintrelea de ministru al justiției este în drept să proteste. D. ministru al justiției. Puteți să o afirmați Aceste Zise sunt cu totul inexacte. D. Stoicescu. Nici nu mă îndoiam despre acesta. Onor. d. Stoicescu relevază Zisele d-lui Maiorescu cu care și-a terminat discursul său, cum ca M. S. Regele ar trebui să scie un fapt important, acela că tinerii din Parlament s’au despărțit de partidul de la guvern. D. Maiorescu n’a spus însă cine sunt acei tineri și câți sunt. D. I. A Sturdza. Și cum s’au ales ? (aplause) Voci. Țara întragă scie. D. Stoicescu Am văzut pe acei tineri suindu-se treptat la tribună și făcând profesiunea lor de credință față cu șeful cabinetului. Tinerii cari s’au degiis de la acestă profesie de credință nu sunt decât vreo trei. D sa, vorbind despre ideia exprimată de d. N. Ionescu pentru o disolvare a Corpurilor legiuitore, Zi se că multora din deputați tineri nu le convine acesta, căci disolvându-se Camera nu sciu câți din ei s’ar mai alege. Terminând, oratorul zice că atât d-sa cât și ceilalți tineri colegi ai săi susțin actualul guvern pentru că în capul lui stă acela care, prin trecutul și faptele sale, merită să țină sus și falnic drapelul partidului liberal. Discursul d-lui Stoicescu este forte des întrerupt de aplause și ultimele sale cuvinte fură intimpinate cu aplause prelungite. D. E. Stătescu, respunzând d-lui Maiorescu, zice că guvernul actual deține puterea prin încrederea Regelui și a țărei, manifestată prin Parlamentele cari s’au succedat de la venirea partidului liberal la putere și pănă agii. Principiurile in numele cărora guvernul liberal a lucrat sunt două : d’o parte monarhia ereditară in persona M. S. Regelui, de ceialalta democrația și libertatea Nu puteți să contestați acesta căci istoria v’ar desminți. La acuzația că unii din partidul liberal, când se afla in oposiție, erau antidinastici , ministru al justiției Zice că acestă acuzație s’a făcut numai pentru a ușura intrucâtva atitudinea ce de câtva timp oposiția reacționară a luat’o față cu Coroana. D. Carp. 0 condamn mai mult de cât d-ta; ea’ți aduce d-tale folose, pe când mie’mi causază păgubi. D. ministru Stătescu respinge acusația de antidinasticism și declară din contra că dd. I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, când se aflau in oposiție lucrau pentru consolidarea monarhiei ereditare. Ce făceați însă dv., când noi săvârșiam acte mari cari să consolideze dinastia actuală ? Declarați de ilegale tote aceste acte. D. ministru continuând d>ce cu legile cele mai liberale s’au făcut sub actualul guvern, citază legea electorală, libertatea presei, desființarea arestului preventiv in materie de presă și altele. D. G. Paladi. Au mai scos la masa și soiul de cetățeni indignați. D. Stătescu. Cetățenii indignați au fost produși tot de dv., un alt soiu de cetățeni indignați. Nu mă siliți să mă esplic mai mult pe acest teren. D. G. Paladi. Vă rog să vă explicați. D. E. Stătescu. Va veni timpul și pentru acesta. D. Stătescu trecând mai departe Zice că guvernul actual trebue să aibă in el o forță vie, să fie susținut de aprope unanimitatea țărei pentru ca el să putá guverna in timp de 10 ani fără să recurgă la drepturile ce-i acordă legea, cu tote provocările opoziției, cari au ajuns la extrema lor limită. Vii și îndelungate aplause întrerup de mai multe ori discursul onor. d. ministru, care critică cu asprimea ce merită atitudinea tinerilor deputați cari au intrat in Cameră cu un program și cari agii s’au depărtat de el. D. Maiorescu ar trebui mai nainte de a’i primi in grupul seu sa’i consilieze să demisioneze și să se presinte din nou alegătorilor. D. ministru, arătând titlurile in virtutea cărora partidul liberal guvernază, întrebă pe d. Maiorescu cari sunt titlurile sale pentru a revindica puterea, principiurile de guvernământ in puterea cărora cer sa vină la putere, pentru ca și Tronul și Țara să știe acesta. D. Stătescu Zace cu o deosebire forte mare există intre dd. T. Maiorescu și P. P. Carp, pe când d Maiorescu eșită între libertate și reacțiune, d P. p. Carp s’a pus la adăpostul unui principiu despotic, declarând franc că d sa va guverna cu Regele și Dorobanțul Român. Regele și Dorobanțul Român nu sunt ai nici unui partid, și mai puțin ai unui om. Regele și Dorobanțul Român sunt ai Țărei. Prin urmare trebue să aveți un capital propriu al d vestru pentru ca să puteți revendica puterea. La 3 și jumătate ore, d. ministru Stătescu vorbește despre magistratură. D-sa face istoricul celor întâmplate la Botoșani cu ocazia alegilor comunale. După discursul important al d-lui ministru de justiție, care ținu mai bine de două ore și pe care ’1 vom publica in curînd în întregime, discuția s’a închis și -v paragraful 4 s’a votat nemodificat. La paragraful 5, d. Al. G. Djuvara luă cuvântul, Tânărul deputat al orașului Brăila ’și începe discursul său prin a protesta contra acelora cari susțin că a fost ales de partida sa declară că s’a ales cu concursul amicilor săi, in orașul în care s’a născut și a crescut. La 4 juni. președința continuă. SENATUL. Ședința de la 29 Noembre 1886. Președința principelui D. Ghica Presenți 80 d-nn senatori. D. secretar Capeleanu citesce procesulverbal al ședinței precedente. D Antonescu zice că pate s’a făcut erore în procesul-verbal de s’a trecut adoptată pensia viageră a d-nei Gherghel, căci n’a întrunit i/s și cere rectificarea* D. președinte răspunde că ** se cere numai atunci când se acordă recompense naționale dar acesta a fost o pensie viageră ; d-sa zice că și cu altă ocasiune s’a urmat la fel, și citază cașul cu pensia viageră a dlui C. Crețeanu, arată că biricul ierii și-a făcut datoria. (aplause) D președinte consultă Senatul dacă a procedat bine ieri cu ocazia proclamărei votului pentru pensia viageră acordată văduvei Gherghel și minorilor săi fii. Senatul încuviințeză și aprobă sumarul. D. I8voranu rugă pe biurou ca să intervie la d. ministru de interne ca să înainteze Senatului dosarele relative la alegerile comunale ale colegiului I și II din T.-Severin, ca să le consulte, după cum va adresa o interpelare. D. ministru de resbel depune două proiecte de lege relative la acordarea unui credit pentru efectuarea liniei Focșani- Odobesci și la acordarea unei pensii de 50 lei unei văduve. Senatul decide a se trimite la secțiuni. D. secretar citesce adresa d-lui ministru de culte prin care regft pe d-nii senatori a asista la Palat mâine, la 12 ore la învestirea I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Se precede la vot naturalizarea d-lui Hypolit A Sandomirsky, farmacist din Tecuci, și se ia în considerație cu 48 bile albe contra 1i negre. Se procede la votarea recunoscerei calităței de român a d lui Iosef I. Popescu, inginer, și se adoptă cu 43 bile albe. Ședința se ridică la ora 3 p. m Ședința de la 1 Decembre 1886 Președința d-lui general A. Cernat, vice-președinte, asistat de d nii secretari ai biuroului Apostol Mfenescu, Gr. Capelanu și Al. Vârnav Liteanu. Presenți 75 d-in senatori. Ședința se deschide la ora 2 p. m. D. Gr. Capeleanu, secretar, citește procesul-verbal al ședinței precedente care o aprobă. Se acordă concediu de bălă d-lui Peșacov, D. Micescu, Boldur Lățescu, Viișoreanu. Se comunică petiția locuitorilor comunei Sendești județul Tutova, cari cer și să vîndă moșia în loturi. usa D. G. Mârzescu întrabă care este cade comisiunea pentru răspunsul la mesagiul Coronei n’a depus încă proiectul. A D. P. S. Aurelian, membru al comisiunei, răspunde că comisiunea mai are Iaci