Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-12-03 / nr. 138

COWBRU­L TB. BALAS8AN» Berlin 13 Dechembre. In comisiunea Reichstagului pentru proiectul militar, co­misarul Major, Heberling, a spus că Ru­sia se pregătește de resboi contra Austri­ei, Germaniei și României. Ministrul de resboi, sporește armata prin crearea unor trupe locale și neregulate. O a două Plevnă ar fi cu neputință acuma căci in resboiul din balcani, Rusia a suferit eșec in urma unei mobilisări ne­­destulătore iar nu din lipsă de soldați, Francia și Rusia pot ca se opună cinci milione de luptători con­tra a două milione de germani. Londra 13 Dechembre. Relativ la cir­culara Porței privitore pe Mengrab­, va răspunde Anglia că se va conforma tra­tatului de la Berlin spunând că puterile se vor pronunța după alegere. Viena 13 Dechembrie. Circulara Por­­ței din 7 (12) zisă și complimentară re­lativ la Bulgaria este o simplă depeșă a­­dresată ambasadorilor săi prin care le dă o explicațiune la paragraful din urmă a circulărei din 3 (12) și anume: că Porta după raporturile lui Gaddan-Effendi, prin care arată disposițiunele eventuale a re­­­genței de a ceda locul unui guvern se com­pun din omeni care aparțin tuturor par­tidelor și prin urmare reușita candidatu­­rei Mingrelia a făcut pe Rusia să-și schim­be atitudinea și se încerce procedarea a­­cesta pe care Porta preconizată ca fiind de natură de a îndulci situația. Constantinopole 13 Dechembrie. (Ca­lea indirectă). Respunsurile puterilor la depeșa explicativă din 7 (12) relativ la Bulgaria, sunt in general ca și acelea da­te pentru circulara din 3 (12). Austria și Italia însă exprimară îndoieli în privin­ța executărei combinațiunei Porței. Opi­­niunea austro-italiană este confirmată prin răspunsul guvernului bulgar care a de­clarat că Bulgaria este cu totul opusă principelui de Mingrelia, că ea vroește un principe demn de dânsa cum este A­­lexandru de Valdemar și că nu mai cu samă principe dedat Rusiei, vroește Re­gența și ministerul se vor retrage dacă cere interesul Bulgariei. Nesuccesul combinațiunei Porței provoca niște nouă zgomote despre schimbarea mi­nisterială. Este vorba de Said-Pașa ca să devie mare vizir precum și de Edhem- Pașa ori Djevedet Pașa. Porța a interzis patriarhului grec de a cânta Te Deum la 13 (12) cu ocaziunea majoritatea princi­pelui regal al Greciei. Berlin 13 Dechembrie. Pe la trei ore după amed­a un individ a fost arestat di­naintea palatului imperial pentru că a a­­runcat în o ferastră din colțul palatului cu petre. Paris 13 Dechembre. Ministerul este format în complect. D. Declais este che­mat la Paris. Londra 13 Dechembrie. Ziarul Stan­dard crede că știe că afară doja de eve­nimentele neprevăzute, corpul de ocupați­­une va fi­iarte mult redus în luna lui A­­pril anul viitor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 29 Noembre 1886. Ședința se deschide la ora 1 p. m. fiind presenți 145 dd. deputați. D. C. I. Stoicescu prezintă Adunărei o petițiune a văduvei decedatului profesor Drăgușescu, prin care cere un ajutor pănă la 1 Aprilie viitor, când se va regula pen­siunea soțului său, care a funcționat ca profesor 36 ani. D. Stoicescu Zice că acest ajutor îl me­rită d-na Drăgușescu și ruga pe d-nii de­putați să voteze urgența pentru petițiunea ce a presintat. Urgența se admite și petiția se trimite la comisia respectivă. D. vice președinte face cunoscut că la ordinea Zilei este discuția pe paragrafe a proiectului de răspuns la mesagiul Coronei. D. raportor dă citire paragrafului I. D. Fleva ia cuvântul. Puținii membri ai grupului junimist și câți­va liberali di­sidenți aplaudă. D. Fleva își începe discursul prin mai multe reclame ce-și face d-sale personal și care dă naștere la mai multe întreru­peri și dialoguri. D. Fleva. Curiosa mi se pare sures­­citațiunea dr. D. Fundescu. Mai curiosa este situa­ția d-tale! D. Fleva. Cumular­ii ar face bine ca să nu cumuleze și dreptul de a întrerupe. Este bine să vedem cine a eșit din par­tid pricopsit și cine a eșit sărac din si­nul său. Voci. Spuneți cine sunt pricopsiți. Oratorul continuă pe acestă notă și zice că majoritatea parlamentară nu mai re­­presintă principiile partidului liberal ci represintâ partidul guvernamental. Voci. Dar d-ta ce representai pănă ori cât ai fost primar al Capitalei ? D. Fleva îngână câte­va cuvinte spre a scăpa de a răspunde la acestă nemeritâ întrebare. Fiind însă întrerupt de mai multe ori prin acestă întrebare, fostul primar Zice că a fost primar al Capitalei iar nu al guvernului. Apoi d. Fleva impută guvernului că­ n’a lucrat și nu lucrază nimic, și nu ur­­mază prin urmare sfatul M. S. Regeln», care ne îndemnă la lucru, și vine la a­­facerile comunei Capitalei, ca și cum ar fi într’o adunare publică de cetățeni în care își face profesia de credințe în ajunul a­­legerilor comunale. Oratorul își varsă tot focul pentru e­­șecul ce l’a avut în ultimele alegeri pen­tru Comună.­­ Alegerile comunale din Capitală s’au făcut prin tot felul de pensiuni și promi­siuni. In ajunul alegerei, la 1 Noemvrie, consiliul comunal a făcut daruri de sume însemnate la mai mulți concesionari pen­tru ca se nu voteze contra candidaților guvernului. D. Câmpineanu. Credeți că alegerile comunale din Capitală sunt fructul unor asemenea presiuni ? D. Fleva. Da. D. Câmpineanu. Vâ plâng, d-le Fleva.­ Vâ plâng cu atât mai mult, cu cât însuți ai recunoscut că în consiliu s’au ales per­­sone onorabile; persone onorabile n’a­m­ trebuință de asemenea presiuni ca să fie aleși.­­ D-nii D. M. Ionescu și Răducanu Ion o întrerup pe d. Fleva ghicând că avansâzii inesactități și câ-i vor respunde la ren­­i du-le în acestă privință. D. Fleva este sigur că d. I. Câmp­i­neanu a fost ales de alegatori. — Dar d-ta, d-ie Câmpineanu, esti sigur că și cei­lalți au fost aleși tot astfel ? D. Cămpineanu Sórta alegerilor politici. D. Fleva uită că în discuție este răs­­punsul la mesagiul Coronei și vorbesce despre poliția Capitalei, pe care o com­pară cu secțiunea III din Rusia, Z’ce ca la poliție se fură, că spionagiul ei a a­­juns într’un grad forte mare, că chiar în Cameră a pătruns spionagiul și că pro­iectul își a arogat drepturi ce nu le are, între cari acela de a comunica tuturor prefecților ce se petrece în Capitală. Vorbesce de afacerea de la Botoșani, de degradarea sergentului din Focșani de către generalul Cantili pentru faptul, Zice d-sa, că s’a amestecat în alegeri. D. Fleva Zice cu d-nii generali Cantili și Ipatescu merită să li se ridice monumente. Vorbind despre magistratură, d. Fleva se plânge că d. Stoicescu, noul secretar al Camerei, îi a luat un proces și face din acesta o vină guvernului, cu tote că se declară de amic al d-lui Stătescu, cu tote acestea însă recunosce că magistrații sunt independenți și nu se pot influența,­­proba decisia Camerei de punere sub a­­ncuzație în afacerea Oroveanu. Oratorul face elogiuri fostului judecă­tor de instrucție Ciulei din Botoșani. Im­pută ministrului justiției că a mutat pe d. Arvanesti de la Curtea de apel. In tot timpul cuvântărei sale, d. Fleva își are privirea ațintită spre grupul ju­nimist, asceptând se vede aprobarea lui și surizând ori de câte ori membrii aces­tui grup­­ 1 aplaudă. Terminând oratorul conchide că a cre­­zut de cuviință să facă acastă istorisire pentru ca M. S. Regele să afle că admi­nistrația, justiția, etc. nu sunt bune și că reclamă îndreptări. După d. Fleva, luă cuvântul d. Phe­­rekyde ministru al afacerilor străine. D-sa râspunde la discursul d lui N. Ionescu rostit în ședința de ieri și Z*ce­l că onor. d. Ionescu a avansat nees­actități­­ în privința atitudinei României față cu evenimentele din Bulgaria. România a avut o atitudine corectă și nu agresivă. D. prim-ministru a primit pe principele Alexandru, eroul de la Slivnița, la reîn­­torcerea în Bulgaria, ca pe suveranul a­­cestui Stat, căci nu faptul că trei indivizi îi au pus mâna în piept pentru a-l isgoni a putut avea de efect ca principele A­­lexandru să înceteze să mai fie Suveran al Bulgariei. D. ministru al afacerilor străine Zace apoi că presa din oposiție a jucat un rol nenorocit de calomniatare in tote afacerile mari naționale; că ea a publicat și pu­blică tot felul de invențiuni, de născociri cari pot face râu țârei și dovedesc că au­torii lor sunt lipsiți de patriotism. Ast­fel d-sa declară de «sfruntate ne­adevăruri * scirise publicate într’un Ziar nenorocit, cum că A. S. R. principele Leo­pold de Hohenzollern ar fi declarat unei persone câ un resbel între Francia și Ger­mania este iminent, precum și că A. S. R. Principele Leopold ar fi asistat la un con­­siliu de miniștri ținut la palat. D-sa afirmă că relațiunile nóstre cu Austria sunt din cele mai bune și că și guvernul din Viena are totu grija de a respecta demnitatea Statului nostru. D. ministru de externe asceptă să se facă őre­cari observațiuni asupra politicei nóstre exteriore și este gata să răspundă, căci în ședința de agLi s’a vorbit de ale­geri comunale și de altele, iar de politica exteriora nici de cum. Rǎspunzând d-lui Maiorescu, d. Phe­­rekyde zice că colaboratorii d-lui I. C. Brătianu sunt în partidul liberal nu pen­tru a fi la guvern și sunt în guvern pen­tru a face să se îndeplinascâ ideile ace­lora cari au luptat pentru libertate. Nu tot ast­fel este și cu unii din­amicii d­­lui Maiorescu; aceștia ar fi primit să mergă cu d. Brătianu, numai să fie în guvern. Succesele partidului liberal si­­lesce pe d. Maiorescu să se pună la a­­dâpostul unei umbre măcar de libertate. Apoi se cere închiderea discuției, care, puner- se la vot, se primește. Se pune la vot paragraful I și se pri­mește nemodificat. La 3 ședința se suspendă pentru câte­va minute. La redeschidere se dă citire paragrafului II. După câte­va mici observațiuni făcute de d. Fleva, ne mai fiind nimeni înscris să vorbască, discuția se închide și para­graful se primește nemodificat. Se dă citire paragrafului III. La acest paragraf, d. raportare dă ci­tire amendamentului d-lui Carp. La 4 ore d. P. P. Carp ia cuvântul pentru a susține amendamentul d-sale. D-sa își începe discursul sau prin a a­­firma că resursele financiare lăsate de par­tidul conservator erau suficiente pentru a subveni la necesitățile Statului. D. Carp face un fel de profesie de cre­dință față cu Tronul. D-sa declară că a­­tât în opoziție cât și în capul afacerilor Statului este dominat de simțămintele cele mai dinastice. D-sa ca și d. Fleva își îndreptă atacu­rile sale contra d-lui ministru Sturdza. Recunosce că d. I. C. Brătianu este capabil, drept și delicat, dar afirmă că meritele faptelor mari naționale nu revin d-sale, ci M. S. Regelui și Dorobanțului Român. D. Carp zice că un guvern nu mai are viața când el este­ susținut de procuror și armată.­— Terminând, d Carp, după ce vorbi și de cele întâmplate la Botoșani. Zise că o națiune pate să tacă cât­va timp, dar din acestă tăcere ea isbucnesce în­­tr’un moment ast­fel încăt prin acesta se pune în pericol chiar esistența Statului. Ședința de la 1 Decemvrie 1886 Ședința se deschide la ora 1 p. m. sub președința d lui general D. Lecca, fiind presenți 122 de. deputați. Se continuă cu discuția pe paragraf a proiectului de râspuns la mesagiul Coronei. D. raportor, dă citire paragrafului 4. D. C. I. Stoicescu Zice că, de când are onorea să facă parte din Parlament, rare­ori a avut îndrăsnala să ia cuvântat­a și a urmat în acesta povața d-lui N. Io­nescu ca tinerii să vorbască mai puțin și să lucreze mai mult; d sa a voit mai ân­­tâi să lucreze și ca faptele d-sale sâ’i dea dreptul să ia și cuvântul. D­l. Ionescu ’și-a schimbat însă părerea și Zilele tre­cute a provocat tinerimea să vorbască. D-sa n’a voit să urmeze exemplul acelor tineri cari de la început chiar s’au ma­nifestat în Parlament și a așteptat să do­­bândască învățăminte de la iluștrii băr­bați de Stat din ambele tabere, precum : I. C. Brătianu, G. Chițu, N. Ionescu, T. Maiorescu, P.­P. Carp, etc. D. Stoicescu voesce ca să se rupă cu trecutul, ca Parlamentul să nu mai fie transformat într’o curte cu jurați, în care de o parte să fie opoziție care să acuze, și de alta banca ministerială care să fie acuzată și să se apere singură. Trebue ca membrii majorităței să ia cuvântul să a­­pere banca ministerială, căci răspunderea ministerului în mare parte incumbă ma­jorităței. Oratorul povestește un incident întâm­plat acum cât­va timp la d. N. Fleva a­casă și care ’l-a pus pe gânduri. Intr’o adunare ținută la d. N. Fleva, la care luaseră parte mai mulți comercianți tineri, d. Fleva descrise cu culori forte posomo­lite situația partidului, susținând că d. prim-ministru este amărît și că tinerii trebue să’l susțină. D. N. Fleva, cu la­­crămile în ochii, adaose că dacă d. I. C Brătianu va fi silit să se retragă, atunci nu’i va rămânea de­cât sau să se impusce sau să tracă frontiera, căci atunci va fi rău de acestă țară, în care va domni nu­mai jaful. Un bătrân care se afla presiune, vă­zâou pe d. Fleva vorbind cu atâta foc și că’i curgeau lacrămile, ’mi Z’e. — D. Fleva ori este un mare patriot, ori este un mare actor. Aceste cuvinte m’au pus pe gânduri și faptele ’mi arată agii că d sa este un mare actor D. Fleva. Ger cuvântul, d-ie președinte. O. Stoicescu, continuând, se ocupă special de legea comunală și de noua re în formă a magistraturei. Oratorul face un paralel între regimul actual și cel trecut și zice că țara nu pate fi de­cât pentru regimul liberal, căci în materie politică nu este prescripția de 10 ani și ast­fel nu s’au uitat încă relele ce țara a trebuit să sufere sub administrația regimului reacționar. D. Stoicescu relevând acusația adusă magistraților că sunt dependenți și că un magistrat a fost destituit pentru că a vo­tat contra guvernului, declară de calom­nie acestă acusație. De altmintrelea de ministru al justiției este în drept să proteste. D. ministru al justiției. Puteți să o a­­firmați Aceste Zise sunt cu totul inexacte. D. Stoicescu. Nici nu mă îndoiam des­pre acesta. Onor. d. Stoicescu relevază Zisele d-lui Maiorescu cu care­­ și-a terminat discursul său, cum ca M. S. Regele ar trebui să scie un fapt important, acela că tinerii din Parlament s’au despărțit de partidul de la guvern. D. Maiorescu n’a spus însă cine sunt acei tineri și câți sunt. D. I. A Sturdza. Și cum s’au ales ? (aplause) Voci. Țara întragă scie. D. Stoicescu Am văzut pe acei tineri suindu-se treptat la tribună și făcând pro­fesiunea lor de credință față cu șeful ca­binetului. Tinerii cari s’au degiis de la acestă profesie de credință nu sunt de­cât vre­o trei. D sa, vorbind despre ideia exprimată de d. N. Ionescu pentru o disolvare a Cor­purilor legiuitore, Zi se că multora din de­putați tineri nu le convine acesta, căci di­­solvându-se Camera nu sciu câți din ei s’ar mai alege. Terminând, oratorul zice că atât d-sa cât și cei­lalți tineri colegi ai săi susțin actualul guvern pentru că în capul lui stă acela care, prin trecutul și faptele sale, merită să țină sus și falnic drape­lul partidului liberal. Discursul d-lui Stoicescu este forte des întrerupt de aplause și ultimele sale cu­vinte fură intimpinate cu aplause prelungite. D. E. Stătescu, respunzând d-lui Ma­iorescu, zice că guvernul actual deține pu­terea prin încrederea Regelui și a țărei, manifestată prin Parlamentele cari s’au succedat de la venirea partidului liberal la putere și pănă agii. Principiurile in nu­mele cărora guvernul liberal a lucrat sunt două : d’o parte monarhia ereditară in per­­sona M. S. Regelui, de ceia­lalta demo­crația și libertatea Nu puteți să contes­tați acesta căci istoria v’ar desminți. La acuzația că unii din partidul liberal, când se afla in oposiție, erau antidinastici , ministru al justiției Zice că acestă a­­cuzație s’a făcut numai pentru a ușura intru­cât­va atitudinea ce de cât­va timp oposiția reacționară a luat’o față cu Co­roana. D. Carp. 0 condamn mai mult de cât d-ta; ea’ți aduce d-tale folose, pe când mie’mi causază păgubi. D. ministru Stătescu respinge acusația de antidinasticism și declară din contra că dd. I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, când se aflau in oposiție lucrau pentru consolidarea monarhiei ereditare. Ce făceați însă dv., când noi săvârșiam acte mari cari să consolideze dinastia ac­tuală ? Declarați de ilegale tote aceste acte. D. ministru continuând d>ce cu legile cele mai liberale s’au făcut sub actualul guvern, citază legea electorală, libertatea presei, desființarea arestului preventiv in materie de presă și altele. D. G. Paladi. Au­ mai scos la m­­asa și soiul de cetățeni indignați. D. Stătescu. Cetățenii indignați au fost produși tot de dv., un alt soiu de cetă­țeni indignați. Nu mă siliți să mă esplic mai mult pe acest teren. D. G. Paladi. Vă rog să vă explicați. D. E. Stătescu. Va veni timpul și pen­tru acesta. D. Stătescu trecând mai departe Zice că guvernul actual trebue să aibă in el o forță vie, să fie susținut de aprope una­nimitatea țărei pentru ca el să putá gu­verna in timp de 10 ani fără să recurgă la drepturile ce-i acordă legea, cu tote provocările opoziției, cari au ajuns la ex­trema lor limită. Vii și îndelungate aplause întrerup de mai multe ori discursul onor. d. ministru, care critică cu asprimea ce merită atitu­dinea tinerilor deputați cari au intrat in Cameră cu un program și cari agii s’au depărtat de el. D. Maiorescu ar trebui mai nainte de a’i primi in grupul seu sa’i con­silieze să demisioneze și să se presinte din nou alegătorilor. D. ministru, arătând titlurile in virtu­­­tea cărora partidul liberal guvernază, în­­­­trebă pe d. Maiorescu cari sunt titlurile sale pentru a revindica puterea, principiu­rile de guvernământ in puterea cărora cer sa vină la putere, pentru ca și Tronul și Țara să știe acesta. D. Stătescu Zace cu o deosebire forte mare există intre dd. T. Maiorescu și P. P. Carp, pe când d Maiorescu eșită în­tre libertate și reacțiune, d P. p. Carp s’a pus la adăpostul unui principiu des­potic, declarând franc că d sa va guverna cu Regele și Dorobanțul Român. Regele și Dorobanțul Român nu sunt ai nici unui partid, și mai puțin ai unui om. Regele și Dorobanțul Român sunt ai Țărei. Prin urmare trebue să aveți un ca­pital propriu al d vestru pentru ca să pu­teți revendica puterea. La 3 și jumătate ore, d. ministru Stă­tescu vorbește despre magistratură. D-sa face istoricul celor întâmplate la Botoșani cu ocazia alegilor comunale. După discursul important al d-lui mi­nistru de justiție, care ținu mai bine de două ore și pe care ’1 vom publica in cu­­rînd în întregime, discuția s’a închis și -v paragraful 4 s’a votat nemodificat. La paragraful 5, d. Al. G. Djuvara luă cuvântul, Tânărul deputat al orașului Brăila ’și începe discursul său prin a protesta con­tra acelora cari susțin că a fost ales de partid­a­ sa declară că s’a ales cu concursul amicilor săi, in orașul în care s’a născut și a crescut. La 4 juni. pre­ședința continuă. SENATUL. Ședința de la 29 Noembre 1886. Președința principelui D. Ghica Pre­senți 80 d-nn senatori. D. secretar Capeleanu citesce procesul­­verbal al ședinței precedente. D Antonescu zice că pate s’a făcut e­­rore în procesul-verbal de s’a trecut a­­doptată pensia viageră a d-nei Gherghel, căci n’a întrunit i/s și cere rectificarea* D. președinte răspunde că *­* se cere numai atunci când se acordă recompense naționale dar acesta a fost o pensie via­geră ; d-sa zice că și cu altă ocasiune s’a urmat la fel, și citază cașul cu pensia via­geră a d­lui C. Crețeanu, arată că bir­­icul ieri­i și-a făcut datoria. (aplause) D președinte consultă Senatul dacă a procedat bine ieri cu ocazia proclamărei votului pentru pensia viageră acordată vă­duvei Gherghel și minorilor săi fii. Senatul încuviințeză și aprobă sumarul. D. I8voranu rugă pe biurou ca să in­­tervie la d. ministru de interne ca să îna­inteze Senatului dosarele relative la ale­gerile comunale ale colegiului I și II din T.-Severin, ca să le consulte, după cum­ va adresa o interpelare. D. ministru de resbel depune două pro­iecte de lege relative la acordarea unui credit pentru efectuarea liniei Focșani- Odobesci și la acordarea unei pensii de 50 lei unei văduve. Senatul decide a se trimite la secțiuni. D. secretar citesce adresa d-lui minis­tru de culte prin care regft pe d-nii se­natori a asista la Palat mâine, la 12 ore la învestirea I. P. S. S. Mitropolitului Primat. Se precede la vot naturalizarea d-lui Hypolit A Sandomirsky, farmacist din Tecuci, și se ia în considerație cu 48 bile albe contra 1i negre. Se procede la votarea recunoscerei ca­­lităței de român a d lui Iosef I. Popescu, inginer, și se adoptă cu 43 bile albe. Ședința se ridică la ora 3 p. m Ședința de la 1 Decembre 1886 Președința d-lui general A. Cernat, vi­­ce-președinte, asistat de d nii secretari ai biuroului Apostol Mfenescu, Gr. Capelanu și Al. Vârnav Liteanu. Presenți 75 d-in senatori. Ședința se deschide la ora 2 p. m. D. Gr. Capeleanu, secretar, citește pro­­cesul-verbal al ședinței precedente care o aprobă.­­ Se acordă concediu de bălă d-lui Peșacov, D. Micescu, Boldur Lățescu, Viișoreanu. Se comunică petiția locuitorilor comu­nei Sendești județul Tutova, cari cer și să vîndă moșia în loturi. usa D. G. Mârzescu întrabă care este ca­de comisiunea pentru răspunsul la mesagiul Coronei n’a depus încă proiectul. A D. P. S. Aurelian, membru al comisiu­­nei, răspunde că comisiunea mai are Iaci

Next