Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-02-14 / nr. 19

Anul al XIV-lea No. 19. IASSI Vineri 14 (2B) reoruane 1d86. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 2S Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 FI.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 FI.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc......................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Wm­ 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FO­R SI­A INTERESELOR GENERALE C­alend­stru­l S­ă­p­t­ă­m­­ân­na STIL VECHIU­L Ș­I­D­A P­A­T­R­ONUL Ș­­I­L­E­I ________TIMPUL DIN SF­PTĂMÂNĂ____ STIL NOU________ȘI U­A | PATRONUL Ș­I L­E­I | Răn. Sórelui Arul Serelul"" Fevruarie. 1" ~ ” Fevruarie. 9 Duminică Sf. Martir Nicefor 21 Duminică Elefterin 6—49 5—36 10 Luni Sf. Martie Haralambie 22 Luni Eleonora 6—48 5—37 11 Marți Părintele Leon papa Romei La 14 Februarie Pătrarul din urmă 23 Marți Petru C. 6—47 5—39 12 Mercuri Sf. Apostol Arhip­­om­ă și vânf 24 Mercuri Severus 6—46 5—40 13 Joi Părintele Leon Episcopul Satanei *­­ 25 Joi Victoria 6—45 5—42 14 Vineri Cuv. Păr. Timotei din Simvoli 26 Vineri Ap. Mateiu 6—43 5—44 15 15 ______________Sâmbătă_______Aflarea ref. sf. Martir din Eugenia__________________________ 27 Sâmbătă Alexandru 6—41 5—46 Dis­ră domnii abonați. Administrațiunea ziarului nostru a început a trimite de la 1 Ianuarie curent onor, sei abonați pentru pro­pria D-lor înlesnire, prin cărți poștale compturile respective de sumele ce datoresc pentru abonament până la 1 Ianuarie al anului 1886.­ In urma acestor cărți poștale, mulți din onori noștri abonați s’au grăbit a ne aguita sumele datorite și noi nu lipsim a li exprima prin acesta mulțumirile vas­­tre cele mai sincere.— Adresăm tot­odată respectuosa rugăminte tuturor din abonații noștri, cari sunt încă in restanță cu plata abonamentului, să bine-voiasca a ni’l aquita cât mai cu­­rând, considerând multiplele cheltuieli re are administrațiunea pentru apari­țiunea regulată a ziarului. A­dministrațiunea. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street^-Load^a, E. C. Manuscriptele nepublicate WJn iVf. A apărut de sub presă : SUGRUMATORII DIR PARIS Roman Contimporan Traducere de Gr. N. E PART JE A I. se află de vânzare la Tipografia nostră, pre­țul » iei, cerere ae prin funețe se pote* adre­sa prin timbru postal. Comitetul Societăței de Bine­facere din Iași Aduce viile sale mulțumiri publicului iașan care ca tot­deauna au dat și de astă dată bine­voitorul seu concurs, cu ocasiunea balului de la 1 Fev. 1886. Tot odată mulțumesce d-nei Ana Sturza și d-lor comisari de amabilul lor concurs. Balul a produs suma de lei 1794 40 Cheltuielile 598 70 Beneficiu net 1195 70 Asemenea aducem tote ale nóstre mulțumiri d-lui general Catargi, d-nei Effie Cerkez, și Prințului și P­ sse­ Catestcheff, care au con­tribuit prin ofrandele lor la sporirea benefi­ciului acestui bal. Comitetul Aducem la cunoștința generală că in sala balului s’au găsit un lanț de ceasornic; pro­prietarul este rugat a se adresa la d-na vice­președintă Maria A. Catargi, stradela 40 de Sfinți No. 3. MULȚUMIRE. Sub­semnata Elena Ivanovici, domici­liată in Iași, aduc viele mele mulțumiri­i lui Dr. Zamfirescu, pentru interesul ce a pus în căutarea, de bala care sufeream, făcându-mă scoatesa numai prin buna în­grijire a D nnei-sale. Pentru care-i voi fi etern recunoscătore. Elena Ivanovici, 1886 Fevruarie in 10. MMe vânzare Se află de vânzare 90 stoguri fin­ calitate bună și alese din 50, cari le am pe moșiele mele Frăsulenii, Sârca și Șen­­drenii din județul Iași plasa Braniștea, recolta 1885. Doritorii de a le cumpără se pot adresa la proprietar in Iași. Stefan C Șendrea. Di MMILFE casel e din strada MW YttiAflOMv Bărboi în doua e­­taji având grajd, șură, pivniță și tóte cele trebuitore în bună stare; a se adresa la subsemnatul în acele Gasse. M. Boghean. IASSI, 13 Fevruarie 1886. CE NE TREBUIESCE ? Daca ne vom lua după plângerile oposițiunei, care zugravesce tablourile cele mai sinistre în privința starei po­litice, naționale, financiare, industriale, culturale, agronomice etc. etc. am tre­bui să exclamăm cu toții: finii Ro­mániac, precum au exclamat odinioră Polonia. Déci vom crede pe pesimiști, cari susțin din tote puterile, că nici o țară din lume nu se află într’o situațiune mai deplorabila de­căt România, am trebui să ne pregătim asemenea suc­­celura și să emigrăm la Africa, la A­­merica sau în altă parte a globului terestru, precum fac alte popore. Dacă în fine, am trebui să credem orbesce susținerile optimiștilor, cari­ represintă pe România sub tabloul cel mai fermecător, cari susțin că țara nostră este adevăratul paradis, în care curge numai lapte și miere, în care există libertățile cele mai neîngrădite, unde omenii trăiesc în cea mai mare abundență, unde își căștigă pânza de tote zilele, fără a versa nici o pică­tură de sudare, am trebui să ne con­siderăm de omenii cei mai fericiți din lume. Secolul nostru rase, nu este seco­lul idealelor, nu este secolul ilusiu­­nilor, ci secolul realismului. Noi calculăm asta-<zi cu cifre po­sitive, și ast­fel ar fi de prisos ca să vină cine­va și ne voiasca a ne de­monstra că de două ori două face șase, iar nu patru. Acum nu ar mai crede nici copii în acestă teorie. Secolul nostru este atât de lumi­nat, atât de practic, atât de trecut prin ciur și prin sită, încât ni­me­nu se mai lasă indus în erore prin cu­vinte dulci și prin fraze oratorice. Astă­z­i realitatea joca rolul cel mai principal și acesta dicțiune am putea s’o ilustrăm prin multe comentare e­­loquente. Insa interesul general nu pretinde ca să se facă comentare, ca să se facă multe promisiuni și frase oratorice. Se scie, că într’un timp iluminat ca al nostru, oratorii nu mai joca un rol excepțional și fenomenal. Ei sunt mulți la numér! Ei însé nu mai au puterea de o­­diniora de a fermeca pe omeni prin cuvântarea lor. Și pentru ce ? Tocmai, pentru că omenii s’au obici­nuit deja cu discursuri fulgerătore și nu le mai acordă nici o atențiune. Este în­tocmai ca acea fabulă, când băietul de păstor alarma pe cei­lalți păstori prin strigarea că­­ lupul a dat în turmă. Acesta strigare a găsit cre$iment căt­va timp, până când în fine nu i-a mai acordat nime cea mai mică aten­țiune și că lupul a sfâșiat în adevăr turma în una din­­ jile, fără ca cine­va sé fi venit în ajutorul bietului păstoraș. țficem dér că astă­zi s’ar încerca cine­va în zadar a speria „pe lup cu pelea caei.“ Astă­z­i nu mai avem trebuință de asemenea alarme; suntem destul de maturi spre a deosebi binele de réu, spre a alege neghina de grău. In timpii în cari trăim, nu mai a­­vem trebuință de discursuri oratorice, de articoli fulgerători prin ziare, de promisiuni fermecătore. Dar de ce avem trebuic­e ? vor în­treba unii și alții. Avem trebuință mai înainte de tate de un guvern sincer, activ și cu du­rere de inimă pentru binele țetei. Avem trebuință de nișce represin­­tanți ai Națiunei reali, desinteresați, cu iubire de patrie, cari se nu pună interesele personale, materiale, de par­tid și de coterie mai presus de inte­resele naționale. țin ne bine organizată, de o magistra­tură independentă •*­.—a Trebuie să av linte de tóte conducători d­idenți. Acestea ar fi d­incipalele condițiuni ca țeva potă rea­liza un adevarat Déca vom întru elemente, putem fi siguri c­­e înainte și tim­­p au DO­C iproga ea mergem ca racul. Atunci vom pi ri câ țara nostrâ va fi respi­n­su și în afară, că industrii iul ei vor înflori, că solul •­ventat de natură va fi mul­­­ mod ra­țional și va prod­­ucecite și că România ar f­i un ade­vărat Eldorado. Și se nu ni se <fică că exagerăm. Pământul nostru este din cele mai fertile, climatul nostru este dulce, ve­­getațiunea este cea mai abundentă. Avem de tóte cari sunt necesare nu numai pentru hrana, dar chiar și pentru comfortul nostru. Avem vite frumóse de tot felul, păduri seculare cari produc lemnă­riile cele mai bune, multe fluvii și rîuri cari conțin o bogăție imensă de pe sci și așa mai departe. Este dar învederat că o asemenea țară bogata, având și o administra­­țiune bună, nișce omeni de bună cre­dință în capul afacerilor, trebuie să progreseze, trebuie să fie fericită. Materialul esențial pentru acesta fe­ricire nu ne lipsește prin urmare, a­­vem dar trebuință numai de ingre­­dientele necesare, de­ sare și de pi­­periu, fără de care nu pute fi gus­­tosă nici o mâncare. Viața nostră națională, politică și e­­conomică are și ea trebuință de sare și de piperiu, care constă într’un gu­vern patriotic și într’o administrațiune prudentă. Cunoscem mijlocele de cari putem dispune, cunoscem avuțiile cari ni le procură solul nostru, cunoscem aseme­nea neajunsurile vostre, dificultățile cu cari trebuie să ne luptăm și căile pe cari am trebui să apucăm spre a înlătura relele existente. Cu prudență și perseverență vom putea ajunge la resultate mari. TELEGRAME Sofia 22 Fevruar. Mai multe bliare ru­sesc­ anunță că flotila bulgă­rescă, ar avea doi ofițeri nih­iliști. din Ast­fel de oficieri nu fac de loc partei cadrele armatei bulgăresci. In pas contrariu agentul diplomat al Rusiei ar fi înștiințat îndată pe guvernul bulgar care iar fi concediat numai­de­cât. Viena 22 Fevruar. Se telegrafiază din Atena «Corespondenței politice» că demi­­siunea cabinetului este eminentă. Viena 22 Fevruar. O depeșă adresată din Constantinopoli farului «Noua presă liberă* susține că s’a încheiat o alianță între Serbia și Grecia pe baza unei ac­țiuni comune contra marinei Bulgariei. Atena 22 Fevruar D. Delyanis pri­mind o deputațiune, a spus că guvernul elen continuă înarmările sale și că n’a luat Avem trebuință de o administra­ nici 0 care să justifice sgomotele de schimbări pe popor si politice. In urmă a sfătuit se abție de la ori­ce mani­­festațiune care pute aduce pagube intere­selor naționale. Pesta 22 Fevruar. Camera deputaților a adoptat proiectul de budget pe anul 1886. Respund­ând d-lui Ugrón, deputat al stăngei extreme, care blama politica ur­mată de guvern în chestiunea orientului, d. Tisza a declarat că el nu era față la întrevederea de la Kremsier, fiind­că nu era acolo vorba de vre­o acțiune politică. D. Tisza protestă cu mare energie contra afirmării d-lui Ugron, care spune că gu­vernul urmărește in cestiunea de Orient­­ă politică ce are de scop să facă pe toți locuitorii părții occindentale a Balcanilor supuși austriatici, și supuși ruși pe toți cei ce locuesc în partea orientală. Guvernul n’are de loc intențiunea de a dobândi su­puși noi,, și nu există nici un învoială care să stabilască u­ sferă de interese comune în Balcani. Dar tote guvernele se silesc să conserve pacea, și vor reuși de­sigur, pentru că Europa este unanimă asupra acestui punct. Berlin, 22 Februarie. Camera a înce­put discuțiunea proiectelor de lege contra Polonezilor. După un discurs violent al deputatului Wierbiwski, B. Lucius, minis­trul agriculturei, a justificat proiectele, bazându-se pe necesitatea unei apărări le­gitime. Borna 22 Fevruar. Fotiades-Pașa este numit ambasador al Porții pe lângă Qui­­rinal. Filipopoli 23 Fevruar. Se crede că principele Bulgariei, nu se va întorce la Sofia, de­căt numai atunci când tote re­­servelele vor fi mobilizate, și când miliția rumefiotă va fi pusă pe picior de resbel. Pesta 23 Fevruar. «Pester Lloyd» des­minte că ar fi vorba de rechemarea co­mitelui Khevenhuller ca ministru al Aus­­tro-Ungariei la Belgrad. Atena 23 Fevruar. Zgomotele răspân­­dite relativ la abdicarea regelui George se desmint. Londra 23 Fevruar. Se scrie din Cons­­tantinopoli Ziarului «Daily telegraph“ cum că Grecia ar fi hotărâtă a ceda ordinelor marilor puteri. Paris 23 Fevruar. Puterile sunt dis­puse a ratifica în mod provizor aranja­mentul turco-bulgar, fără a mai aștepta nici un resultat de la ancheta numită pen­tru revizuirea statutelor rumefiate. Sofia 24 Fevruar. Guvernul a dat ins­trucțiuni delegatului său de a cere Ser­biei încheerea păcei definitive, reînoirea relațiunilor și demobilizarea iar nu starea existentă de la 14 Noembre, cum cere Serbia. Londra 24 Fevruar. Guvernul a de­clarat in camera Comunelor că încă n’a sosit momentul de a obținea vre­o con­cesiune în favorea Greciei. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 11 Fevruarie 1886. Președința d-lui G. Chițu, vice-președinte. Presenți 120 dd. deputați. D. Dinel Schileru cere să se hotărască o zi­ în care să se pună din nou in discuție pro­iectul de lege prin care se modifică unele ar­ticole din actuala lege a violărilor bunurilor Statului. D. vice-președinte z­ice că se va repeta ce­rerea făcută comitetului ad-hoc, in studiul că­ruia se află acestă lege, de a grăbi lucrările sale și a presenta la biurou legea modificată. D. Oroveanu cere din nou să i se pună la disposiție dosarul alegerilor județene din R.­­Sarat și raportul comisiei de anchetă care a fost trimisă de guvern la fața locului. D. C. F. Robescu prezintă o petiție semnată de mai bine de 60 institutori cari cer să li se aplice legea din 1883 privitore la fixarea sa­­larilor profesorilor. D. Robescu adaugă că cererea acestor in­stitutori, cari au drept la o mărire de salariu cu câte 25 lei lunar, este drepta și cere să fie trimisă la comisia budgetară. Camera decide ca petiția să fie trimisă la comisia budgetară. D. M. Cogălniceanu, având cuvântul, se suie la tribună pentru a-și desvolta interpelarea d­­sale in privința expulsărei a 6 Români. D-sa declară că ace­stă interpelare o face din 3 puncte de vedere : din punctul de vedere de naționalitate, de umanitate și de legalitate. In cât privește cele din urmă două puncturi de vedere, interpelarea este adresată guvernului d-lui Brătianu , iaz în cât privește punctul de vorb­ire de r­aționalitate, apoi interpolario« avea adresată nu numai guvernului român dar și celui din Buda­pesta, unde s’a discutat de mai multe ori chestiunea naționalităței române fa­ță cu noi. Acesta, adăogi d. Cogălniceanu, ne va permite și nouă să discutăm in parlamentul nostru chestiunea naționalităței față cu popo­rul maghiar. D. Cogălnicianu declară că nu aparține Da­­co-Românismului de­cât ca istoric, dar nu și ca om politic, că este cu totul de acord cu guvernul d-lui Brătianu că nu trebue să se formeze in țară focul are de desordine, de pro­vocări și de revoluții față cu alte țări, că un Stat mic trebue să se țină în relațiile cele mai bune cu tote Statele, că în fine este au­toritar și om de ordine și că d-sa este în po­­ziție mai mult decât altul să facă acastă in­terpelare. Diferența însă între guvern și d-sa este în privința măsurilor de înfrânare a desordinelor și provocărilor ce s’ar face la noi față cu un alt Stat. D. interpelator, după ce face un lung curs istoric, insistând asupra relațielor nóstre cu poporul maghiar, ț­ice că interpelarea sa nu va fi luată într’un înțeles rău de cei de la Bu­da­ Pesta, precum nici de poporul maghiar la al cărui amicie are drepturi. Arată politica ur­mată de Domnitorul Cuza față cu poporul de peste Carpați, convențiile încheiate de dânsul și speră că diplomația acestui Domnitor care avea o inimă românescă și cugeta românesce va eși in curând la iveală. D. Cogălniceanu zlice că legea naționalismu­lui în Ungaria nu este de­loc păzită și că d. Babeșiu, într’una din ședințele trecute ale par­lamentului din Buda­pesta, pentru a fi ascul­tat și de majoritate și de minoritate, a avut curagiul și­d­ică că copii săi cunosc limba ma­ghiară mai bine de­cât cea română și adaugă că numai un singur deputat din Pesta, d. Moc­­saly, a avut curagiul să declare că se înșală aceia cari cred că Ungaria va putea deveni vreodată un Stat național maghiar. D. interpelator ț­­ce că națiunea maghiară pe nedrept caută să ne acuze că facem propa­gandă în favorul Transilvaniei. Ungurilor le pare rău că elementul român se împuțineză în Transilvania, apoi a cui e vina de­cât a Ungurilor că nu dau Românilor de acolo un regim mai bun de viață. Dacă frații noștri din Transilvania vin la noi și ne cer ospitalitate, putem să le-o refuzăm? Nu­ f aplause­. Nu pu­tem să spunem o minciună și să ne tăgăduim origina nostră. D. Cogălniceanu protestă cu energie contra regimului la care frații noștrii sunt supuși in Ungaria și declară că trebuie să z­icem că e destul până aici. D. Brătianu, continuă d. Co­gălniceanu, a declarat în Senat, ca ministru, vorbind despre Transilvania, că nu pate să intre în certele dintre cumnatul și sora sa, dar când cumnatul va ridica mâna să loviască pe sora atunci va interveni spre a’l opri­ ei bine, acésta mână trebuie s’o ridice acuma și să opresca pe Unguri să lovesei naționalita­tea română. D. Cogălnicanu descrie cu culori negre și plângând starea Românilor de peste Carpați și f­ice că regele Carol trebuie să-și aducă a­

Next