Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-06-03 / nr. 60
IASSI Merenii 3 (15 Iunie) 1887. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Anul al XV-lea No. 60. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . • • Anuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Unii‘. 20 bani. 31 4812 56 CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERAL# 1 ZIUA PATRONUL țUILEI Calea d. a.r vl 1 TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ Sfântul Apostol Ermil Martirul Justin Filimon (Postul Sfântului Petru) Cuviosul Nicefor Sfântul Martir Lucian Părintele Mitrofan Sfântul Dorotheiu Episcopul Sfântul Visarion La 2 Iunie Pătrarul din urmă cu plóe vânt apoi cald. Săptămâne 1 STIL NOU I ț I D A I_________PATRO N ü L g I L E I__________| R&g. Sórelui 1 Apus. Sörein Iunie. 12 Duminică Basilide 4—15 7—47 13 Luni Ant. de Padua 4—15 7—47 14 Marti Vasile 4—15 7—47 15 Mercuri Vitu8 4—15 7—47 16 Joi Beno 4—15 7—47 17 I Vineri Adolf 4—15 7-48 18 1 Sâmbătă Marcu ___________________ Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis ’ A‘‘*9 tip4a St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la •Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Riftter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. ^John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, R. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. UniVi*. 20 bani• Avis Domnilor Abonați Rugăm pe toți onor. noștri abonați, cari au rămas cu plata in urmă a abonamentelor, să bine-voiască a ne achita, căci credem că le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea regulată a farului sunt enorme , și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim d-lor care ne-au achitat regulat abonamentul , avem speranță că și D-nii cari nu s’au achitat, vor ține samă de acesta și ne vor plăti ceia ce datoresc Administrațiunei farului „Curierul“. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: STIL VECHIÜ Aprilie. Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă De vânzare Casele sub-semnatului Bertord Rozi, foste a def. B. Leibling cuprinzind două corpuri de clădiri, unul cu 2 etaje și una cu un etaj, situate in Iași despe colțul stradelor Anastase Panu și Albă No. . și No. . cu atenanse grădină și pivniță, se vând de veci cu cele mai avantajase condiții, doritorii ale cumpără vor bine-voi a se adresa la Dl. avocat P. Nițescu Iași strada Palat No. 9. Bertárd Bozi De arendat moșia Borzești proprietatea Domnei Maria G. Bogdan, județul Bacău, plasa Trotușul, se dă in arendă pe termin de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1888. G. Emm. Bogdan, Iași. De arendat Moșia Tupilați din (distr. Roman- Neamț) este de a se da in arendă pe timp de «» ani, începător de la 23 Aprilie 1888, făcând arăturile din acesta temut. Doritorii sunt rugați a se adresa prin scrisori la D-naziu Callimaki- Catargi În Roman. Apărut de sub presa: NOUA LEGE COMUNALA după ediția oficială și se află de vânzare la tipografia nostra cu preț de 1 leu exemplarul. v5î (SI 2 Iunie, 1887. EXPORTUL și AGIUL Sub acest titlu „Voința Națională“ publică următorul articol: Toți acei ce urmeza mai de aprope fluctuațiile agiului la noi în țară vor fi observat că agiul crește începând din luna Octombre și că din luna Martie dansul arată o tendințâ spre scădere. Aceste scăderi și urcări coincidază cu deschiderea și cu închiderea comerciului nostru de export. Agrul care era în ianuarie de 22 la sută și un moment ajunsese chiar cursul de 22 jum. a scăzut acum, în Mai la 14 jum. la sută și după tote probabilitățile el va scădea și mai mult încă în cursul lunei lulie. Nu mai încape îndoială apoi că îndată ce vom intra in tomnagiul va începe iar să se urce. Cu cea mai deplină siguranță putem afirma că cursul său va fi mai urcat in Noembre sau in Decembre decât e astăzi. Acesta coincidența regulată între închiderea exportului și urcarea lui, ne dovedește că este o legătură de cauză și efect între aceste două fenomene. Avem întocmite mai multe tabele pe cari le vom publica în curând și cari ne arată pe de o parte treptata urcare și scădere a agrului, iar pe de alta operațiunile de cereale din porturile nostre cele mai însemnate precum și transporturile de cereale de pe căile nóstre ferate. Din aceste tabele oricine se va putea încredința că exportul și agiul sunt două lucruri nedespărțite. Pe când agiul stă in legătură cu exportul, dânsul nu are nici o legătură cu circulațiunea biletelor, care e adeseori mică când agiul e mare și adeseori mare când agiul e scăzut. Acest fat netăgăduit al relațiunei dintre agiu și export este cu totul trecut cu vederea de către partizanii etalonului de aur. Cu tu tate acestea dânsul este de o însemnătate capitală. El ne dovedește că reul provine nu din cauza organisațiunei băncei nosstre naționale, ci din cauza situațiunei nóstre economice. Comerciul nostru de export, în adevăr, a avut să sufere precari scăderi din cauza măsurilor de protecțiune a agriculturei luate de cátre Austria și Francia. Europa întrâgă apoi a trecut de ccâtva timp printr-o criză nu numai economică, ci și monetară provenită din cauza scumpirei aurului. Acesta criză a fost resimțită chiar de Statele cari n’au cunoscut pănă acuma alt etalon decât acel al aurului. Când în State bogate ca Eoglitera sunt economiști și omeni de Stat de talia unui Golhen cari declară că visiunea bimetalismului le-a trecut pe dinaintea ochilor, nu mai rămâne îndoială că la noi nu pute fi vorba de introducerea etalonului unic de aur. A fost o fericire ca omenii noștri de Stat nu s-au lăsat a fi induși la erare prin sfaturile mai mult sau mai puțin sincere ale acelora cari propovăduece de mai mulți introducerea etalonului de aur. Dacă am fi făcut acesta, am fi cufundat țara într’o criză monetară din cele mai cumplite. Aurul fiind rar din felul său de câtva timp, hansul s’ar fi zărit și mai mult încă din cauza crizei comerciale pe care am strâbătut’o. Dobânda banilor ar fi fost mult mai mare decât este astăzi agiul și transacțiile interiore de tot felul s’ar fi îngreuiat și împuținat intr’un mod extraordinar. Cu organisația actuală, dispunem cel puțin pentru transacțiele interiore —de cinci ori mai numerose decât cele esteriore—de un metal sau de representația lui în bilete cari nu ne costă decât forte puțin. Perderea n’o suferim decât asupra transacțiilor esterne. E mai mult ca sigur că cu cât vom găsi mai multe debușeuri pentru esportul nostru—și am început a le găsi—cu atât agiul va scădea. Desvoltând și orecare industrii la noi în țară, împuținăm nevoia vastră de aur pentru plățile din străinătate și țară’și putem provoca o scădere a agiului. Cu modul acesta, reducem răul provenit dintr’o crisă monetară europeaft și dintr’o crisă economică locală, la minimum posibil. TELEGRAME Petersburg 11 Iunie. «Gazeta Moscovei” declară că Egipetul nu mai aparține Sultanului ci puterilor celor mari și că atât Anglia cât și Turcia au lovit forte mult prin aranjamentul lor drepturile internaționale. Francia care este puterea cea mai interesată va susținea tote reclamațiunile Rusiei dar că în acesta privință o simplă desaprobare nu este de ajuns. Berlin 11 Iunie: împăratul a petrecuți zilele acestea din urmă mai mult un pat. El sufere de dureri convulsive În partea de jos a pântecelui. Noptea a petrecut-o mai bine a dormit și durerile au diminuat forte mult. Berlin 11 Iunie. Călătoria principelui moștenitor s’a amânat pe Luni. Starea sănătății sale este forte satisfacutore. Sofia 11 Iunie. Consiliul de miniștri a hotărât să convoce marea adunare la Tîrnova pentru 3 luni. Paris 11 Iunie. Camera a votat urgența asupra legii militare. Ea a decis in urmă de a trece la discuțiunea pe articole. Bruxel 11 Iunie. Ziarul «Nord» ^zice că dacă Englitera va persista în politica ce urmeza in Egipt, Rusia va putea să găsască compensațiuni indestulatere în Afganistan. Berlin 11 Iunie. «Monitorul oficial» semnalază o mai mare alinare tn starea împăratului : somnul, în timpul nopții, nu este așa des întrerupt; starea generală este satisfacutore. împăratul a părăsit patul a$i după amedă. Viena 11 Iunie. Se anunță din Belgrad (harului «Noua Presă liberă» ca d. Ristici punând multe condițiuni la intrarea sa în cabinet, că este neprobabilă. Opozițiunea întragă a decis de a nu asista la ședințele scupcinei, dacă cabinetul progresist va rămânea la putere. Viena 11 Iunie. Se anunță din Sofia harului «Noua Presă Liberă» că guvernul bulgar, de a desemna invitat fiind de cătră porta, pe candidații săi pentru tronul principatului, a notificat in mod oficial candidaturele principelor de Battenberg și de Coburg. Belgrad 11 Iunie. Regele a acceptat În mod definitiv demisiunea cabinetului Garașaniu. Berlin 11 Iunie. Starea prințului imperial este satisfacutöre conform dorinței exprimate de către Împărat, principele imperial, în timpul șederii sale la Londra va fi tratat de dr. Mackensie cu concursul medicilor ce vor însoți pe moștenitorul tronului Se așteptat la o ameliorațiune inceta dar sigură asupra stării bolnavului. Principele de Bismark a făcut visită prințului imperial imediat după consacrațiunea medicilor. Principele și princesa Wilhelm vor pleca la Londra la 16 ale curentei. I Constantinopoli 11 iunie. Dl. de Giers respunslănd la noul demers al Porței relativ la Bulgaria, a declarat că va persista in refusul seu de a negocia cu regență insă va suggera un mod nou de soluțiune și care consistă ca prima măsură înlocuirea regenței actuale prin un singur regent. Acesta propunere a d-lui de Giers va face obiectul unor nouă negocieri Se constată un reviriment al puterilor care păreau pănă acuma că vroiau să lucreze și fără Rusia, pe când acuma, față cu demersurile repetate ale forței, ar fi declarat tote puterile că nu va isbuti nici FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. ROMAN DIN TIMPUL PRESENT DE GEORGES GRISCU. TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare): 25 „Oare nu s’ar putea afla ceva de la acestă femee despre d-ș0ra de Rieumes ?* «Desigur că nu. Insă s’ar putea întreba chiar pe Loyal Francoeur însuși.* «Cum ! El a fugit dór ! ?* «Fugit! Credeți și dv. În acestă poveste ? Eu însumi l’am cunoscut, și dacă voiți—* «Desigur. Trebuie să nu cunosc țințăm imediat pe autoritate despre acestea.“ «Mai bine nu—pate că eu și Victor am fi opriți Îndată la poliție ca complici.* «Noi vă garantăm că nu vi se va întâmpla nimic, cel puțin pentru moment, și mai pe urmă, când vom fi pus mâna pe dânsul, veți avea o bună recompensă !O esclamă Pritigy, și o speranță de bucurie animă trăsăturile feței sale. «Bine dor, voiu începe dér imediat căutările mele.* 35. Domnul Loyal, sau cum se numia el acum, Marius Nogale de la Auch în Gasconia lucra cu sirguință ca să ocupe iarăși locul său in lumea comercială din Paris. In timp de patruspre dece zile se preumblă el și primia scrisori, pe cari le adresa el către dânsul însuși. Sofine i se urâse acesta ocupațiune, și el ceru sfatuire de la gazda sa. «Unde ași putea ora primi informațiuni despre posturi vacante în Paris?* o întrebă el. Acesta necunoscință a lucrurilor puse pe birtășiță În mirare. «Ei bine, în biuroul de plasare*, răspunse ea cu grăbire. «S’au décà aveți prea puțină conftență in acesta, trebuie să citiți «micile anunțuri* in precari jurnale. Voiți dor să vă stabiliți aici ?* «Da, daci ași putea găsi vreun loc sau să înființez un mic comerciu.» «Ce fel de comerciu să fie acesta ?* «Este egal. Interesul meu principal este ca să mă pot ocupa cu ceva.* In realitate voia numai viclonul să facă a crede pe birtășiță, că el nu cunoscea viața în Paris, și După ce el examinase cu luare aminte toaleta sa se convinsese că era pe deplin necunoscut, se duse el la piața Pigalle, unde voia să se soie într’un omnibus. Planul său era de a se profita de exteriorul său necunoscut, și să facă o visită în locuința sa de o dinndră, spre a vedea ce se întâmplă în strada des chantres. Domnul Loyal Francoeur era un barbat cu idei geniale. Ii veni de odată în gând de a înființa in vechia sa locuință iarăși un biurou de informațiuni sub un nume străin. Acesta era sumer și riscant! Și totuși nu tocmai așa de mult cum s’ar fi crezut. Cine ar fi putut cunosce acum pe Loyal Francoeur de odiniora? Clienților săi se aratase el de obiceiu ca un bătrân fragil, cu părul alb. Și orice figură de ar fi acceptat, ochii sei verșii și pătrunfletori, cari i-ar fi cunoscut oricine la moment, erau pe deplin acoperiți de ochilarii cei mari. Cine dor ar fi fost în stare să recunosca în acest om din țeri caldurose, cu fața smolită, pe Loyal Francoeur. Dar poliția ? acesta de sigur că nu ar fi căutat pe fugariu locuința sa de odiniora. «Așa dar înainte,* (Lise el pentru sine, îndreptându-se spre bulevard și înaintând de alungul cheului spre strada des chautres, uitându-se cu luare aminte în tote părțile. «Déca acesta stradă nu este supraveghiată de poliție, precum presupun eu, voiu putea întreba forte buiscit pe portar despre orecari informațiuni.* «Decă m’ar cunosce el, voiu fugi, déca nu, voiu lua locuința cu chirie ! Mai ântăiu voiu înființa acolo un comerciu de imprumuturi cu amanete, și cu împrumuturi cu amanete, și cu încetul voiu trece iarăși la afacerile mele de mai înainte. Până in șase luni voiu emite din nou circulările mele: 13 strada des chartres, înainte Loyal Francoeur, acum Marius Nogale (de la Auch)... Niciodată nu póte veni în gând poliției de a mă deranja acolo.* El începu să rîdă cu hohot: «Pate că va veni facă poliția la mine și mă va întreba de sfat și-mi va cere ajutor. Ah, acesta ar fi prea nostimi* Iu zelul său fluturațl cu umbrela sa. El lovi cu dânsul peptul unei dame grase, care voia să trecă chiar acum din strada Lepic pe bulevard. «Bagă de somn, gligațiule!* țiise dama cu mânie. Domnul Logal se oprise pe loc cuprins de surprindere—acestă voce îi era cunoscută, era vocea domnei Broussel. Déca putea fi vreo ocasiune mai avantagiosă de a încerca deguizarea sa, atunci era acesta. Apropiindu-se de corpulenta măsă Broussel, murmură el câteva cuvinte de scuză. Insă acesta deveni încă mai furiosä. «Décä nu scie cineva cum se portat o umbrelă, atunci nu trebuie să bea o asemenea lumână*, șlise ea scurt. «Bagă de somn, căci altfel vei călca încă pe labele cățelului meu.* Domnul Loyal FraDeoeur se bucură. Nici chiar domna Broussel nu’l cunoscuse: «Turturică!* îi șopti el cu tandrelă la urechiă. Ea însă un’l înțălese bine și strigă: «Nerușinatule, haide, pleca de aici, sau voiu chiema pe un sergent în ajutor. Dumnezeul meu, astă fli nu mai pute fi sigură nici o damă în Paris când merge singură pe strade!* •Porumbiță, eu sunt, eu,* flise el, «nu mai cunoști tu vocea mea?* „Ah, Dumnezeul meu !* esclama domna Brussel tremurând: «Tu—tu ești ?—Cum și prin ce întâmplare fericită însă—“ «Tăcere! Ne vom întâlni în altă parte. Oamenii încep a se aduna deja.* In adevăr certa între «cel negru* și între «cea grasă“ așa precum și scheunatul cățelului atrăsese atențiunea câtorva ștrengari de uliță. Unul din ei