Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-09-11 / nr. 99
____babasban, vas san&tos și afumat și’l amestecăm bine prin barae cu uleu de măsline de bună calitate. Uleul cu tóte materiile grase absorbe in același timp o mare parte din aroma vinului. Vinul e să nu fie prea rece in momentul a i mestecărei cu uleiu, fiindcă acesta ar ț deveni riscos. Vasele mici se rostogolesc bine după ce se pune uleiul in iele. Uleiul care este la suprafața vinului, se scote in urmă din vas. S’a propus ca mijloc de vindecare și cărbunele de oase, care sasă nu numai că absorbe mirosul rău dar și totul aroma precum și materia colorantă. 8. Trezirea vinului. Vinurile se trezesce din causa neglijenței, când vasele nu se umple la timp și nu sunt destul de bine asturpate. Ele își perd acidul carbonic. Vinurile mai trezite se restabilesc ușor dacă li se adaugă drojdii prospete de vin și 2 kig. zahăr la hectolitru spre a intra din nou în fermentație ca să se desvolte acidul carbonic. Vinurile vechi trezite se amestecă cu vinuri noui, bune și netrezite. 9. Descompunerea acidului tartric. In acesta boli acidul tartric se descompune, iar tartratul de potasă se transformă în carbonat de potasă. In acelaș timp se descompune și alcoolul, vinul se turbură, are un gust neplăcut, și în cele din urmă se impuțesce, căpătând un gust acru ce nu mai are nici o asemănare cu al vinului. Carbonatul de potasă ce a resultat din tartrat, transforma taninul înhumate, iar la vinurile roșii culorea se alterează și devine la început violeta, iar pe urmă galbenă roșcata. Bala se pate vindeca lesne la început, dacă se adaugă și se amestecă bine cu vinul acid tartric pulberisat așa ca să rădicăm aciditatea la 5—6 la mia. In urmă se trage vinul într-un vas afumat, iar vinurile roșii într’un vas clătit cu spirt, amestecândul • • •— -------WiftHuU!• Miß 80 Ir $ ntmlft tiap! WU * .“CI# % £Ll%4mU ytlli a |iw IWMgHVM UWU« NiHtMWU AUUtOVUl țJJk UVlUj conțin multe materii albuminoide și drojdii, și cu deosebire la cele cari nu se pitroresc la timp. Vinul bolnav este acru și miros rău. La începutul bulei vinul se pote vindeca adăugându-i acid tartric, zahar și drojdii de vin de bună calitate spre a provoca o nouă fermentație. După fermentație vinul se trage în alt vas, și în urmă să limpezesce cu clei. Dacă are prea puțin tauri, înainte de elerie i se aduc 10—15 gr. de tanin la hectolitru. Sofia 20 Septembre. In meetingul popular organisat de liga patriotică cu ocaziunea aniversarei Unirei Bulgariei cu Rumelia, președintele meetingului a spus că Bulgarii trebue să se unesca pentru a apara Uniunea țarilor Bulgariei care părăsită de puterii trebue să’și apere ea însă’și drepturile, i Consulul italian și principele Bori hese, au prânzit la 18 a. c. la pat latul princiar, Londra 20 Septembre. Se scrie din: 1 Berlin ziarului Standard, că în cercul <rile diplomatice din Capitala, se prijinește ca închis incidentul ce motivase i iota Germaniei în privința vice-consulului din Rusciuk, Germania, zice se va admite ca îndestulatare satisacțiunile ce i-a dat Bulgaria. Sutanton 20 Septembre. Cazanul, Steamurului, „Ebrul“ a făcut explozie, pe când bastimentul acesta făcea experiențe în baia Sutanton. Opt persone au fost ucise. Berlin 20 Septembre. Ziarul „Die Post“ menționeză svonul unei întrevederi a împăratului Wilhelm și Țarul în luna lui Octombre. Berlin 20 Septembre. Gazeta Germaniei „de Nord“ Semnaliza reintrarea pe scenă a generalului Boulanger cu prilejul discursului recent ce acesta a rostit și’n care el a zis că armata trebue să lucreze pentru Franța. Ori adaogă organul berlinez, ceia ce Franța voește, d. Spuller, actualminte ministru al Instrucțiunei publice, a exprimat-o în acești termeni: „Franța are ca sarcină să reia ceia ce a perdut“. Munich 20 Septembre. Comitetul deputaților a adoptat prin 17 voturi contra - proiectul de lege privitor la impositul asupra spirtaselor. Berlin 20 Septembre. Se asigură că Țarul va rămâne în Danemarca până la 15 Octombre. Berlin 20 Septembre. Prințul Wilhelm va pleca la 24 Septembre ia Viena, pentru a asista la vânătorile Belgrad 20 Septembre. In prima ședință a Comitetului de revizuire a constituțiunei, d. Ristici a cetit o depeșă a Regelui care saluta comitetul și exprimă urările sale pentru ca sarcina acestui comitet să isbuvescă și să fie de folos bunului trai al patriei. Telegrama regală a fost vin aclamată. p. Ristici a desvoltat în urmă într-un lung discurs care e sarcina Comitetului. Paris 21 Septembre. După o depeșă primită din Berlin de ziarul „Débats“ se crede că principalul resultat al intré’ 3 la FriedrichBruhe ■ dintre 1 Cancelar al imperiul lui Herre Bismarck și dl comite de ak ministrul al monarhiei Ausriei, ar fi ca acesta să acord o influență preponderate șaria. Sofia embre. Incidentul de la Rureu închis definitiv. Germania a arat satisfăcută pentru insulta jr. consulului seu din partea autorități bulgare din acel oraș. Jons Septembre. Viceregele Irlandei zis Ligei naționale în comită pecum și în mai multe alte c<itaturi distincte, de a se manifesta ? public. Mu Septembre. Ziarul „Ne Iusten“ află că dl. de Ra• dovitz se dimindță acolo și că Ja avu orbire lungă cu dl. del Neliche află acolo de vre-o i • câte-o Bo septembrie. Răspunzând ■ unei <vpcsice municipalitatea din Roma , cu prilejul aniversarei lui 20 p. ore 1870, regele a telegraf X ‘ului spre a’i mulțumi pentru orele ce municipalitatea îi exiscând că acésta zi de . nem- amintire ’i oferă asemenea , să comi șului Roma urările constante viză, pentru ca în era a nouă Imt p ytă la 20 Septembre 1870 a să re .... trălucirea vechei sale a mărir supremă ocaziune a viaței sadeplioit într’un mod , admir o împrejurare fericită și apionia va arata lumei că e prin a regulata a instituțiuinilor poate să ofere tuturor acelor e reni să facă omagiu Pa Jpei o te sigură și onorabilă, 1 și să dași timp capitala unui a popor tare. - *------------------ TELEGRAME ^ CRO JA INTERNA ! - Telegrama ce L P. S. S. Mitropolitul ***■ í Jt o M. »i. cu ,0 j ssităoea &îiî visîik Lyx iiowiici eie sjî=vss Acesta telegramă a fost trimisă la Sinaia în ajunul memorabilei zile de 30 August, sau textul ei: Maestăței Sale Regelui Carol Sinaia Cu ocaziunea aniversărei zilei de mâne în care Majestatea Vóstră au condus cu atâta strălucire pe câmpul de resboi ostașii noștri, făcând să Inverzesca de isnavă in jurii steagurilor române lauri de biruință, subsemnatul înalt rugi cătră D-zeu ca ti odihnască sufletele eroilor cari s’au jertfit pentru țară și în același timp implor grația a Tot Puternicului să țină sub acoperimântul Său pe Regele și pe Regina nostra, împreună cu Augusta Condițiunile de admisibilitate la concurs sunt: a) Să fie Român ; b) Să fie fiu de satan agricultor, dovedind acesta, cu un certificat in regulă liberat de __ primăria comunei in care domiciliază săteanul muncitor . Nici un fiu de locuitor din comunele urbane nu se va primi la scolă; c) Să aibă etatea de la 15 la 20 ani împliniți la 1 Septembre 1887; d) Să fi absolvit cursurile scotelor primare rurale sau urbane; e) Să aibă o constituțiune robustă ; , 0 Să prezinte un act dovedind lipsa de mijloce, liberat de autoritatea comunală și vizat de perceptorul local. Materiele asupra examinați sunt cele cărora concurenții vor fi cuprinse in programele scalelor primare, cu o deosebită atențiune asupra aritmeticei, geometriei practice elementare, măsurarea suprafețelor plane și a volumelor celor mai obicinuite, noțiuni elementare de istoria naturală. Lor familie, spre a conduce ani îndelungați și fericiți destinele României pe calea gloriei, a vîrtuței și a religiunei, Iosif, Mitropolit Primat. Iată respunsul M. S. Regelui la telegrama de felicitare a I. P. S. S. Mitropolitului Primat pentru ziua de 30 Aug. I. P. S. S. Mitropolitului Primat București. Am primit cu o vie bucurie împărtășirea ce-mi faceți despre rugămintele ce ați adresat a Tot Puternicului atât pentru cei căzuți in luptă pentru mărirea patriei nóstre cât și pentru ocrotirea nóstra. mai Acesta împărtășire ’mi-a fost cu atât scumpă cu cât ea vine de la capul clerului, care în tóte împrejurările a fost la înălțimea frumosei sale chemări. Regina și Eu vă mulțumim din totu inima pentru aceste simțiminte. CAROL, I. P. S. S. Mitropolitul Primat s’a reîntors din inspecția ce a făcut in județul Dâmbovița. Primirea făcută înaltului Prelat a fost din cele mai strălucite. Din Sinaia se comunică „V. N.” că A. S. R. Principesa Iosefina de Hohenzollern, care se află de câteva mile indispusă, este acum bine. Tot «V. N.» i se comunică din Dorohoiu că evreul Moschi Fischer, cel ce a bătut un țaran din jud Dorohoiu, care a murit, a fost prins și predat justiției. In urma mai multor denunțări primite contra medicului și farmacistului din T.Frumos, ministerul de interne a dispus să se facă o anchetă la fața locului. Vechiul clopot al Mitropoliei din capitală a fost fotografiat, el va fi spart in mai multe bucăți spre a putea fi transportat la Pesta. Noul clopot se va așeza pe dealul Mitropoliei, in dreapta; lucrările de fondațiune se vor începe in curând. Noul clopot va avea următoarea inscripție : Anul M. D.CCCLXXXVI11 «Sub regele Carol I și Elisabeta Regina, purtând cârma Mitropoliei Ungro;< «Valahiei Domnul Domn Iosef Gheoria mâniei, s’a turnat din cope al catedralei Mitrotiva Sa, prin aubterialul s’a luat atât «din clopotul spart, care a fost turnat «din tunurile luate de armata rusă la 1 «Silistra in anul 18.9, fiind guvernator «Principatelor generalul Kiselef, iar Mitropolit al țarei Grigore, cât și din un «altul mic, făcut sub Mitropolitul Teodosie in anul 1693.* Pe partea opusă va fi o inscripție biblică, iar pe părțile laterale vor fi gravate : marca țarei, patronii Mitropolii, și sf. , Dimitrie, precum și marca fabricei, unde clopotul va fi turnat. La 15 ale curentei se va ține, la ministerul domenielor, un nou concurs pentru ocuparea burselor vacante de la scala practică de agricultură din Păncești-Dragomirești, (județul Roman). Cu privire la asasinarea lui C. Stamatopol din Tecuci, citim următorele in „Vocea Covurluiului” : Autorul omorului se numește Davidaru, fratele lui Davidaru ce are un otel in Tecuci. El era brutar. Concepuse proiectul de a ucide pe Costi și adusese încă alți 2 individi. Se prefăcu că e bolnav, chemă pe Costi, care îndată ce veni îl sugrumă, apoi îl pusesn o căruța, îl acoperi cu o rogojină și puse d’asupra pane prefecându-se că se duc la Ionășești; acolo îl aruncă in o fântână și fugi la Focșani. Niște țărani venind să scotă apă, dădură peste cadavru. Autoritățile fură vestite. Se află că trăsura lui Davidaru fusese pe acolo. Fu urmărit și prins la Focșani. Adus la Tecuci, el a mărturisit crima și spuse că mobilul i-a fost de a scăpa de Costi, care făcuse un monopol din făină și cu el nu se putea hrăni. Aceste informațiuni am putut culege astăzi. După infomațiunile ce avem, ambulanța rurală care a funcționat in județul Vlașca, a dat ajutorul său medical la 7626 bolnavi, dintre cari 279 au fost îngrijiți in spitalul ambulanței, iar ceilalți 7346 li s’a dat consultațiuni și medicamente gratuite. Nu mai este îndoială că asemenea resultate n’au nevoe de multe comentarii. Să se ajute ațâța suferinzi, într’un timp relativ scurt (numai de trei luni), nnvederăză și escelența măsurei de a se înființa aceste ambulanțe și neobosita muncă și bună-voință ce au desfășurat personele cari au fost însărcinate a conlucra la acestă faptă bună și bine-făcătore. (V. N.) Numărul elevilor înscriși la liceul din Botoșani, ale cărui cursuri s’au redeschis la 1 Septembre, este de 250. Vineri mai în toti țara a plouat La Bechet, Berlad, Budesci (Ilfov), Câmpini, Filipesci, Focșani, Ivesei, Podu Turcului, R.Vâlcea, Stefănesti, Târgușoru Urlați. Ocnele Mari a fost furtună. “ La Târgoviște plaia a fost abundentă; la Ploești a plouat repede, iar la Obedeni (Vlaș vca) ploia a fost torențială. ■ La Mărășești și la Panciu, din jud. Putna, a fost ploie mare cu piatră. La Constanța a fost vânt tare, marea agitată. La Drăgășani și la Odobești de asemenea a plouat Sâmbătă noptea. Relativ la accidentul întâmplat d-lui dr. Calenderu aflăm că, pe când d-sa se afla în trăsura care scobora o costă aprópe de locuința de pe moșia d-sale Greci din județul Olt, s’au speriat caii, opritorile s’au rupt, vizitiul și cu omul ce se afla pe capră au sărit jos, iar, d. dr. Calenderu, când alvați să sară, a fost apucat de trăsură, s’a rănit pe obrazul care este perforat de vergeaua sau cocoșul armei ce avea în trăsură. Pe corp are mai multe sgârieturi. Știrea că i s’a rupt piciorul e cu totul falsă foileton. PLEVNA. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DUPĂ GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 12 Flotele nóstre, Alteța regală, sunt în stare a apara Constantinopolul și a amenința in tot cazul țermurile rusesci ale Mărei negre; de a împedica o înaintare a Rusiei pe uscat, nu stă în puterea nostră, căci noi nu avem un aliat continental, și trupele, cari le-am putea cxpedia, n’ar fi destul de tari spre a putea opune o resistență seriosii armatelor ruseșci. Francia este slăbită, și chiar dacă ar voi să încerce o politică activă în Orient, i s’ar opune, precum sunt convins, un veto de la Berlin; pe lângă acesta guvernul francez de astăzi este dispus să facă contrariul tuturor tradițiunilor napoleoniene și cochetază cu cabinetul petersburgian în speranțe de resbuare netede și premature. Fiecare încercare de a reanima alianța puterilor apusene din anul 1855 ar fi imprudentă și totodată nedemnă de noi, căci, după convicțiunea mea, o putere ce Anglia nu trebuie săi se expună nici odată unui refuz, care se pate prevedea cu o siguranță aprope absolută O interzicere categorică a resbelului in Orient sau o alianță defensivă cu Turcia este prin urmare absolut exclusă în momentul de față.* «Cu tote acestea,» (fse prințul de Wales, există la Viena o dediență mare în contra Peterburgului și pate chiar în contra Berlinului, cu toți alianța celor trei împărați introdusă cu atâta ostivitațiune. N’ar fi posibil să găsim în Austria alianța continentală de care avem trebuință ? Dacă flotele nostre vor traversa Marea negrii și de~* «AÎXțivi v anatria ce vor înainta spre Dr începe lupta.» Contele Beaconsfield cl «Austria este un copil Zise el: «după tote sondările, ce le-am făcut la Viena, este după mine o imposibilitate de a se îndemna pe cabinetul imperial pentru o acțiune energică și de a-l dispărți de acea alianță a trei împărați, în care fiecare privesce în neîncredere la cel lalt Și chiar dacă am reuși, totuși o demarșă activă din partea Austriei spre Orient, ca să aibă orecare importanță, ar goli fruntariile ei spre Germania, și principele Bismarck, care spe a profita de orice situațiune cu atâta audație și fineță, ar putea deveni stăpânul situațiunei ba chiar arbitrul Europei. Neîncrederea Austriei va exista, noi trebuie s’o întărim și s’o sporim , pe când Rusia își va rede puterile sale în Orient, un vecin medient, înarmat pănâ la dinți, care și-a adunat deplina sa putere de bani și de trupe și care este preparat pentru luptă, va fi mai penibil și mai periculos decât un adversar deschis, care-și consumă puterile sale și se face dependent de bunăvoință Germaniei.» «Trebuie să’ți mărturisesc, scumpul meu amic,* exclamă prințul de Wales cu bucurie, «că eu ius ami am avut tote aceste idei, și sunt mândru, că mă potrivesc cu ideile d-tale. Insă,* continuă el cu puțină sfială, «dacă noi nu suntem in stare, d’a împedica resbelul, dacă nu avem puterea de a fi în favorea Turciei în privința acestui resbel, să lăsăm dor ca lucrurile să mergă după voia întâmplărei, ca să vedem pate în una din zile că Rusia devine vis-a-vis de noi stăpânul absolut in Orient? Permite să întrebuințez o comparațiune, continuă el încet și gânditor, ca și cum și ar da silință de a găsi cuvintele potrivite spre a’și exprima cugetările sale,— «când ,ioi adversari văd un vânat de’naintea lor, pe care ici anul nu voieste să’i lase în posesiunea celuicit, la al căruia urmărire însă, unul nu póte îmîdica pe cellalt, nu fac ei mai bine să se înțelegă între dânșii, să vâneze împreună și să împârțiască prada între dânșii ?* Lordul Beaconsfield surise și făcu un semn afirmativ cu capul drept semn că înțelesese pe deplin cugetarea prințului. «Ei bine, dar,a vorbi prințul de Wales mai departe, «acestă idee nu provine numai de la mine singur, am auzit foșnind așa ceva prin aer, căci ori și cât de puțin ar însemna viitorul rege al Spaniei, totuși pătrunde din timp în timp și pănâ la anul lui câte o remarcă despre chestiunile de cari se agită lumea. Fratele meu Alfred și soția mea sunt nenorociți din causa acestui resbel, care pune pe Anglia și Rusia într’o încordare atât de supărătorre între dânsele și care le amenință de a se despărți de rudele lor cele mai apropiate; cumnata mea Maria plânge când se gândesce, că ea ca prințesă engleză, ar trebui să observe o atitudine de dușmănie, vis-avis de părintele ei, împăratul Alexandru, care o iubesce atât de mult; d-ta soii cât de mult ține soția mea la sora ei, viitorea împărătesâ a Rusiei, ea asemenea se gândesce ca fiori la o dtsbinare seriosft și eu trebuie să-ți mărturisesc, scumpul meu amic, că și eu simt o afecțiune sinceră pentru cumnatul meu Gesarevici, noi suntem de acord în multe puncte privitore la simpatiile și antipatiile nóstre, suntem de acord în dorințile și speranțele nóstre pentru viitorul politicei europene—ei bine, soția mea, fratele mea și cumnata mea ar fi fórte fericiți, décá s’ar reuși, ca să ne oprim la parabola celor cuci vânători, de a se împărți prada și a menține amida. Mi se pare, că în Rusia acesta idee va găsi apreciarea și eu însa’mi cred că ea ar merita a se lua in considerațiune. Contele Șuvalov—* «El a fost chiar acum la mine,* Întrerupse contele Beaconsfield, «și mi-a exprimat forte lămurit și precis ideea, pentru care Alteța Vestrit regală ați dat o parabolă atât de excelentă. «Ei bine,“ exclamă prințul de Wales cu vioiciune,— «și ce opiniezi d-ta, maistrul, care pătrunde cu ochi atât de limpezi placa eșecului europen ?* «Este o idee,» replică lordul Beaconsfield cu’n surîs fiu, care nu trebuie a se respinge și pe care nici n’am respins’o, însă care,* adăoga el serios și ferm, «nu se va realiza și nu se va putea realisa niciodată. Eu am trimis pe contele Șuvalov la excelenții mei amici, contele Derby și marchizul de Salisbury, ei vor vorbi, și vor vorbi din nou despre acesta, și noi vom câștiga timp, ca să fim pregătiți în momentul decisiv pentru o acțiune bine preparată și bine studiată.* (Va urma). *