Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-08-02 / nr. 84

% 1 ~T~' Anul al XVII-lea No. 84. IASSI I­ercuri 2 (14) August 1889. Apare Duminica, M­ercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestre 12 Fr. — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.~ pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE..................................................40 Fr.— INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ^<3- — Strada O-olist. -S:©. Iulie I 80 I Duminică 81 Luni 1 Aug. Marți 2 Mercuri 3 Joi 4 Vineri 5 Sâmbătă CURIERUL (TH. BAL AS SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Ap. Sila și Siluan Sf. și dreptul Evdochim (lăa. sec.) Inc. sf. Cruci. sf Macav (post cu sf. Marii) Aduc. relig. sf. Archidiacon Ștefan Cuv. par. Isache Dalmat. și Paust Sfinții 6 coconi din Efes Mart. Busigerfi^ -A­­TT O­s­rc lenc Larn alS­epta­m­­â­n­e­i PATRONUL ț>ILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ I STIL NOU I JB­I­U­A La 29 Iulie. Lună plină, cu timp frumos, apoi noi. August 11 Duminică Ap. Lila și Siluan 4—58 7—15 12 Luni Clara 4—59 7—12 13 Marți Ipolit 5— 0 7— 9 14 Mercuri Eusebiu 5— 1 7— 7 15 Joi •­■ Adorm. Măriei 5— 2 7— 0 16 Vineri Bodiu 5— 3 7— 0 17 Sâmbătă Libertas _______ CONRESPONDEfiȚI ÍN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Verdeau, Paris.—j Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. La 7. Anul 1826. Se deschide conferința de la Acherman prin care Rusia smulge de la Turcia dreptul de a protege România. La 2. Anul 1633, Oltenii se revoltază, detroneză pe Domnul Leon Tomșa și pun în loc pe Mateiu Basarab. La 8. Anul 1S75. Nașterea crizei orientale. Herțegovinenii ridică steag de revoltă con­tra Turcilor în satul Stolați. La 4. Anul 1812. Ocuparea tronurilor române de Calimach și Caragea. La 5. Anul 1746. Mavrocordat decretă desființarea serviei. Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVi% 20 bani• STIL VECHIU I­NTü~I­T PATRONUL PILEI I Răs. Sorelui Apus. Sorelui IASSI I August, 1889. Rotațiunea institutorilor Agitațiunea, de alt­fel naturală, în care a fost pus corpul didactic primar prin disposițiunea fostului ministru al școlelor cu sistema rotațiunei descen­dente bienale a institutorilor, cred, că a determinat pe onor. d. Boerescu, ac­tualul ministru, pentru curmarea ne­mulțumirilor și lămurirea ceBtiu­ei, să recurgă la lăudabilul expedient de a consulta pe însăși membrii acestui corp și a se rosti asupra urmatorelor trei sisteme: a) rotațiunea cu diversele sale forme de aplicațiunea: ascendentă, a­­nuală sau bienala, descendentă, anuală sau bienala; b) împărțirea materiilor între institutori, și cu ascensiunea în­­tâmplatore și nedeterminată, practicată pănă astă­­zi, nu sistema pe clase, cum cântă ordinul ministerial. E un adevăr incontestabil, o axio­mă, că reformele pripite tot­dea­una au adus desastre societăților ce le-au adoptat ast­fel. Și ’mi place să cred, că tocmai voi Românii, ce am avut nenorocirea să facem experiența pe a­cesta cale, nu vom îndrăzni să’i con­testăm veracitatea, pentru că trebue să nu perdem nici o dată din vedere, că, ca o reformă să ia locul alteia, ori­cât de excelentă ar fi prin natura ei, necesarmente este supusă urmatorelor condițiuni: Prima, să fie reclamată de o nevoe socială, bine studiată și probată; se­cunda, să fie dovedit matematicește, că adoptată duce într’adevăr la țelul dorit, și terția, ca societatea să dis­pună de factori capabili pentru inte­ligența ei aplicare. Să cercetam, „sine ira et studio", dacă reforma propusă îndeplinește mă­car una din aceste condițiuni. Nu cum­va cu sistema actuală s’a compromis într’atâta interesele instruc­­țiunei poporului, în cât un pas înainte pe acesta cale ar fi o crimă de ses­­naționalitate ? Să simte nevoe de în­locuirea ei ? Ce vom întreba analele instrucțiunei, ne vor răspunde că în­vățământul primar urban să achită în­­tr’un mod convenabil de sacrificiile ce face țara pentru dânsul. Și dacă nu se achită pe deplin, dacă să simte o șovăire, dacă nu mulțumește îndestul aspirațiunile nóstre, apoi cauta să n’o mai căutam în așezarea institutorilor, ci în vițta sa lor recrutare. Ce, tot la starea puerilă suntem, când ’și avea valore credința, că fără năzuința nóstrá putem deveni ori­ ce și chiar pedagogi, numai prin inspi­­rațiunea Duhului sfânt ? Asupra acestei cestiuni fundamen­tale ar trebui concentrată tota solici­tudinea guvernului, iar nu asupra ce­lor cari privesc mai mult partea for­mala, fără să aducă vre­un serviciu fondului. Izvorul schimbărei propuse nu re aida dar într’o nevoe socială. Ce alt motiv să fi determinat adop­tarea altei sisteme ? Superioritatea ei asupra celei de astă­zi ? Să vedem. Din diferitele sisteme de rotațiune, cea preconizată de unii pedagogi ca mai bună, este rotațiunea ascendentă anuală, pentru că, susțin ei, înlătură între alte defecte pe acela forte grav, ce consistă în a face specialiști în ba­­gadele, în elemente, manieră infaili­bilă de a transforma pe învățător în­tr’o mașină, ce periodic dă același su­nete, insipide și monotone, mult timp, dacă au și întrega viață, în loc de a fi preceptorul acelorași elevi în tot cur­sul instrucțiunii lor primare. Congregațiuni, societăți particulare și unele din statele cele mai înaintate, într-un mod sporadic, au făcut expe­riență cu acesta sistemă și au consta­tat că din punctul de vedere educa­tiv este preferabilă tuturor sistemelor; are însâ multe lipsuri din punctul de vedere instructiv, și de aceea până as­tăzi încă ou­m i-au făcut cinstea ca s'o adopte ca formulă de stat. Să presupunem că satisface pe de­plin cele dintâi­ două condițiuni, re­clamate la introducerea unei reforme. Rămâne acum să vedem dacă socie­tatea nostra dispune de factori pentru stricta ei aplicare. Aci­stă cestiunea. Legea instrucțiunei cere celui ce vrea să devie membru al corpului di­dactic urban cunoștințele a 4 ei. gim­­nasiale. Cu acest contingent de cunoș­­tințe se presintă în fața copiilor, fără nici o cunoștință de modul cum se cresc, cum se instruesc, fiind­că, în cursul a 4 clase gimnasiale, eu știu dacă va fi aud­i­t vre o­dată cuvântul de pedagogie, știința ce netezește calea spinosă a apostolatului. Ast­fel stând lucrurile, este învede­rat, după o expresiune comună, că se fac bărbieri în porul copiilor, dobân­desc rutină pedagogică, după ce, prin propria lor observațiune și experiență cu copiii în decursul a doi, trei sau patru ani, dibuind, au aflat metodele cele mai Iesniciose. La ce resultate ne-am putea aș­tepta dacă s’ar admite rotațiunea as­cendentă anuală ? De­sigur, că trei serii­ de copii ar e și fórte slabi cu intreg cursul pri­mar, pănă ce institutorul să devină apt pentru predarea materiilor la ori­ce clasă. Cu sistema actuală, acest grav in­convenient dispare, de­ore­ce copii de și slabi trecuți din clasa I, trecând în­tr’a doua, dau peste un institutor mai versat, mai cunoscător între ale școlii, ea este silit prin legătura intimă de continuitate ce există între clasa I-a și a II-a să îndeplinască golurile lă­sate de cei de la cl. I, fiind imposibil a progresa alt­fel cu copii. Cum vedem și din punctul acesta de vedere reforma ce ar trebui să aibă mai mulți sorți de isbândă,—rotațiu­­nea ascendentă anuală, cade, nefiind aplicabila în starea în care se recru­­teza astăzi corpul didactic. Cât pentru cele­l’alte aplicațiuni ale rotațiunei și împărțirea materiilor în­tre institutori, neavând nimic bun în ele, de cât dura numai gustul de a lepăda cămașa curată și a ne premeni cu una murdară, pentru ca să facem ostentațiune în fața lumei că ne am schimbat, că mergem strană către cul­mea perfecțiunei (!) de loc nu sunt admisibile. Și dacă nu numai aiurea, dar și între membrii corpului didactic se gă­sesc câte­ un cavaler de tristă figură ce le susține în lupta capului, apoi asta cred că n’o fac de­cât din vanul orgoliu de a se prenumera printre cei înalți, mascând ast­fel unele din do­rințele lor ce nu pot eö^ia satisfac­­țiune cum și a lor slăbiciune ce în vîrtejul rotațiunei dorită de ei nu se pote bine distinge. țlicând ast­fel, am fost silit de cu­­tesanța, ca să n’o numesc în alt chip, cum ar merita, a unui institutor din Capitală, ce și-a permis prin publici­tate să stigmatizeze pe toți colegii ce ou sunt de părerea d-sale, că eu au în vedere de­cât meschinele lor inte­rese.­­Prea mult zel, onorate coleg. Dacă te-ai speriat de clasa I de pe urma căreia ai luat și avertismente, dacă nu mă înșel, apoi cu ce vei zice, dar ce vei face în cele­l­ alte clasa care sunt tot așa de grele, dacă nu mai mult? Ca și pedagog născut, au fă­cut, cum spui că ești, dâ-ue voe noua necredincioșilor în ast­fel de minuni, sa’ți contestăm capacitatea pedagogică, și aerul magistral, ce ți-ai luat și care nu te prinde de loc­. Am făcut aceste scurte observațiuni asupra noilor sisteme propuse, mânat □u de prejudicii, nici da vre­un in­teres personal, ei călăuzit numai de viul interes, ce sinceramente port in­strucțiune­ primare populare. Ne râmâne acum pe lângă cele a­­mintite mai sus asupra eficacităței ac­tualei sisteme, să cerifem și defectele ce se pun la pasivul eéu. Se susține, și fără temeiu, că ea stabilește un fel de ierarhie graduală între membrii corpului didactic pri­mar, când rațiunea sănătosă ne spune neted, că acolo unde există egalitate de drepturi și datorii nici că se póte presupune o gradațiune. Și dacă vre­unul și-a asumat vre­­un drept de superioritate asupra ce­­lor­l­alți numai pe ridicolul motiv ca e la clasa II, a III sau a IV, apoi acesta nu se datorește sistemei ac­tuale, ci încăpăținării personale, și ia­răși, dacă altul se crede inferior celor­­l­alți prin faptul că este la o clasă mai jos în număr, nici aci nu este de vină sistema, ci nătângia lui. Tote relele, dacă sunt în sistema actuală, nu se datorește, de­cât, cum am zis-o mai nainte, vițiosei recrutări a corpului didactic. Dacă, dar, cu ori­ce preț vrem ca acestă sistemă s’o trecem în domeniul decrepitudinal, dorim să ne învârtim, atunci, cea mai rațională sistemă și care convine mai bine evoluțiunii, prin care trecem, este rotațiunea ascendentă trienală, căci e necesar ca un insti­tutor să aibă o experiență suficientă de o clasă înainte de a trece la cea urmatore, înlăturându-se ast­fel incon­venientul, că, dacă un institutor nu este bun, o serie de școlari, cari și-au început studiul cu dânsul, să nu fie expuși a perde toți anii școlei, nepu­tând trece în mâinile altui institutor mai bun, care ar putea să îndrepteze ceea ce a compromis cel­ l’alt. (Lupta) A­. 1. Camera de Comerciu din Brăila și TARIFUL AUTOMOT Onor. Cameră de comerciu din Brăi­la, prin raportul său către minister, și prin care el pune situațiunea miș­­cărei comerciale a acelui port pe anul expirat 1888, critică într’un mod se­ver curentul protecționist adoptat de mai mult timp de țara nostră lăsând să se înțeleagă între altele, că or cât am vroi voi să avem o industrie Na­țională, aceasta, ar fi imposibil, căci ne lipsește capitalul, și ce este mai râu, noi aruncându-ne la diverse în­treprinderi industriale, deplasăm capi­talul de la industria agricolă, și cu modul acesta vor perde și aceia ce face masa adevăratei nostre produc­­țiuni, adică agricultura. Dacă niște apare aprecieri asupra politicei economice ce țara a îmbră­țișat de la punerea in aplicare a ta­rifului nostru autonom, adică de la expirarea convențiunei comerciale cu Austro-Ungaria, ar fi venit de la vre­un­­ ziat politic, cu ce-ar fi îngrijit atât de mult, pentru că iu luptele po­litice s’a văzut exemple, ca pentru resturnarea unui guvern sau a unui partid să se întrebuințeze și arme care dacă ar fi susținute pănă la fine, ar fi putut fi funeste intereselor țarei, dar îndată ce grupul sau partidul ce au întrebuințat acele arme reușește să vie la putere, le părăsește și îmbrăți­șează cu căldură marele­ interese eco­­nomice adoptate și dorite de țară. Când însă un corp comercial, espre­­siunea unuia din cele mai mari por­turi române pe Dunăre, vine și se pronunță într’un mod aprope limpede contra politicei nóstre protecționiste și afirmă că la noi cu greu se va putea fonda o industrie națională, acesta în­­semneaza că chestiunea a fost stu­diată in cele mai profunde și amă­nunte ale ei detaliuri, și dar comer­­cial județelor Brăila și Râmnicul-Să­­rat, nu sunt pentru formarea și în­curajarea unei industrii naționale la care se duce sistemul protecționist inaugurat prin tariful autonom. Știm, că cu o singură notă nu se formază musica precum nici cu sin­gura opiniune a onor. Camere de co­merciu din Brăila nu se rasturnă cu­­rentul și sistemul nostru economic in favorea căruia s’au pronunțat tóte Ca­­merile de comerciu de la o extremi­tate a țarei, până la cea­ l’alta dar am fi voit să știm, și să ne spun onor. Cameră de comerciu din Brăila, care mai bine este să fim tributari străi­nilor din punctul de vedere al idus­­triei și sa așteptăm , numai de la ei să ne procure chiar cămașa și zăbunul țăranului ? mai bine este să importăm din străinătate obiectele de care avem trebuință, de o valore aprope îndoită de­cât producem și le exportăm noi? mai bine este in fine, să procurăm altor state mijlocul de a fonda fabrici, a deschide ateliere, și a hrăni pe comptul nostru sute de mii de brațe, pentru ca să ne procure produsul in­dustriei lor, da cât a lucra tote aces­tea in țară la noi, și a ne hrăni lu­crătorii noștri? Noi credem din contra, că cu ris­cul chiar de a plăti de con­sumatori pentru moment puțin mai scump obiectul fabricat in țară la noi, trebue să preferim acesta, pentru că banul râmâne in țară și profitul se divide între români. Tote statele care sunt ajunse azi la un grad oare­care de desvoltare in industrie, au fost mai întăiu protec­ționiste, și chiar ar fi, liber schimbis­­mul, in statele cele mai mari ale Eu­ropei, nu se practică in mod absolut și in tote ramurile de industrie și co­merciu ; prin urmare protecționismul, acesta măsură economică, este temelia pe care se așază începutul fondarei unei industrii naționale într’un Stat. Ni se spune că se deplasează capi­talurile de la agricultură, și prin ur­mare din lipsa acestui principal și in­dispensabil element, nu vom putea avea nici o bună plugurie și nici o bună industrie. Noi credem că acesta îngrijire nu este exactă, pentru că tocmai atunci capitalurile se depla­sează Într’un mod vătămător și păgu­bitor, când ele 63 din țară și se duc la pungele industriașilor streini. Când circulațiunea capitalelor de care dis­pune țara însă, se face ia interiorul ei, se desvoltă treptat și rațional atâta agricultură cât și industria. Se înțelege, noi nu ne facem ilu­­si nos, că prin sistemul încuragierei in­­dustriei naționale, vom ajunge a riva­listi cu cele mai industriale state ale Europei, pe calea industriei, dar cel puțin ne vom emancipa in mare parte, și nu vom fi nevoiți ln viitor a seca bogățiile solului nostru pentru a plăti întrega industrie ce ne vine de la strâioi. Asemenea nu înțelegem să se abanoopeze carnele plugului pentru a se trece la industrie. Ambele aceste două mari artere de bogăție națională, industria și agricul­tura, se vor desvoltă într’un mod ra­țional și prudent fără a se slăbi una de alta, ci din contra se vor ajuta și fortifica. Agricultura va da industriei materiile prime pentru hrană și fa-

Next