Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-08-02 / nr. 84
% 1 ~T~' Anul al XVII-lea No. 84. IASSI Iercuri 2 (14) August 1889. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestre 12 Fr. — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.~ pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE..................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ^<3- — Strada O-olist. -S:©. Iulie I 80 I Duminică 81 Luni 1 Aug. Marți 2 Mercuri 3 Joi 4 Vineri 5 Sâmbătă CURIERUL (TH. BAL AS SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Ap. Sila și Siluan Sf. și dreptul Evdochim (lăa. sec.) Inc. sf. Cruci. sf Macav (post cu sf. Marii) Aduc. relig. sf. Archidiacon Ștefan Cuv. par. Isache Dalmat. și Paust Sfinții 6 coconi din Efes Mart. Busigerfi^ -ATT Osrc lenc Larn alSeptamânei PATRONUL ț>ILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ I STIL NOU I JBIUA La 29 Iulie. Lună plină, cu timp frumos, apoi noi. August 11 Duminică Ap. Lila și Siluan 4—58 7—15 12 Luni Clara 4—59 7—12 13 Marți Ipolit 5— 0 7— 9 14 Mercuri Eusebiu 5— 1 7— 7 15 Joi •■ Adorm. Măriei 5— 2 7— 0 16 Vineri Bodiu 5— 3 7— 0 17 Sâmbătă Libertas _______ CONRESPONDEfiȚI ÍN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Verdeau, Paris.—j Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. La 7. Anul 1826. Se deschide conferința de la Acherman prin care Rusia smulge de la Turcia dreptul de a protege România. La 2. Anul 1633, Oltenii se revoltază, detroneză pe Domnul Leon Tomșa și pun în loc pe Mateiu Basarab. La 8. Anul 1S75. Nașterea crizei orientale. Herțegovinenii ridică steag de revoltă contra Turcilor în satul Stolați. La 4. Anul 1812. Ocuparea tronurilor române de Calimach și Caragea. La 5. Anul 1746. Mavrocordat decretă desființarea serviei. Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVi% 20 bani• STIL VECHIU INTü~IT PATRONUL PILEI I Răs. Sorelui Apus. Sorelui IASSI I August, 1889. Rotațiunea institutorilor Agitațiunea, de altfel naturală, în care a fost pus corpul didactic primar prin disposițiunea fostului ministru al școlelor cu sistema rotațiunei descendente bienale a institutorilor, cred, că a determinat pe onor. d. Boerescu, actualul ministru, pentru curmarea nemulțumirilor și lămurirea ceBtiuei, să recurgă la lăudabilul expedient de a consulta pe însăși membrii acestui corp și a se rosti asupra urmatorelor trei sisteme: a) rotațiunea cu diversele sale forme de aplicațiunea: ascendentă, anuală sau bienala, descendentă, anuală sau bienala; b) împărțirea materiilor între institutori, și cu ascensiunea întâmplatore și nedeterminată, practicată pănă astăzi, nu sistema pe clase, cum cântă ordinul ministerial. E un adevăr incontestabil, o axiomă, că reformele pripite totdeauna au adus desastre societăților ce le-au adoptat astfel. Și ’mi place să cred, că tocmai voi Românii, ce am avut nenorocirea să facem experiența pe acesta cale, nu vom îndrăzni să’i contestăm veracitatea, pentru că trebue să nu perdem nici o dată din vedere, că, ca o reformă să ia locul alteia, oricât de excelentă ar fi prin natura ei, necesarmente este supusă urmatorelor condițiuni: Prima, să fie reclamată de o nevoe socială, bine studiată și probată; secunda, să fie dovedit matematicește, că adoptată duce într’adevăr la țelul dorit, și terția, ca societatea să dispună de factori capabili pentru inteligența ei aplicare. Să cercetam, „sine ira et studio", dacă reforma propusă îndeplinește măcar una din aceste condițiuni. Nu cumva cu sistema actuală s’a compromis într’atâta interesele instrucțiunei poporului, în cât un pas înainte pe acesta cale ar fi o crimă de sesnaționalitate ? Să simte nevoe de înlocuirea ei ? Ce vom întreba analele instrucțiunei, ne vor răspunde că învățământul primar urban să achită într’un mod convenabil de sacrificiile ce face țara pentru dânsul. Și dacă nu se achită pe deplin, dacă să simte o șovăire, dacă nu mulțumește îndestul aspirațiunile nóstre, apoi cauta să n’o mai căutam în așezarea institutorilor, ci în vițta sa lor recrutare. Ce, tot la starea puerilă suntem, când ’și avea valore credința, că fără năzuința nóstrá putem deveni ori ce și chiar pedagogi, numai prin inspirațiunea Duhului sfânt ? Asupra acestei cestiuni fundamentale ar trebui concentrată tota solicitudinea guvernului, iar nu asupra celor cari privesc mai mult partea formala, fără să aducă vreun serviciu fondului. Izvorul schimbărei propuse nu re aida dar într’o nevoe socială. Ce alt motiv să fi determinat adoptarea altei sisteme ? Superioritatea ei asupra celei de astăzi ? Să vedem. Din diferitele sisteme de rotațiune, cea preconizată de unii pedagogi ca mai bună, este rotațiunea ascendentă anuală, pentru că, susțin ei, înlătură între alte defecte pe acela forte grav, ce consistă în a face specialiști în bagadele, în elemente, manieră infailibilă de a transforma pe învățător într’o mașină, ce periodic dă același sunete, insipide și monotone, mult timp, dacă au și întrega viață, în loc de a fi preceptorul acelorași elevi în tot cursul instrucțiunii lor primare. Congregațiuni, societăți particulare și unele din statele cele mai înaintate, într-un mod sporadic, au făcut experiență cu acesta sistemă și au constatat că din punctul de vedere educativ este preferabilă tuturor sistemelor; are însâ multe lipsuri din punctul de vedere instructiv, și de aceea până astăzi încă oum i-au făcut cinstea ca s'o adopte ca formulă de stat. Să presupunem că satisface pe deplin cele dintâi două condițiuni, reclamate la introducerea unei reforme. Rămâne acum să vedem dacă societatea nostra dispune de factori pentru stricta ei aplicare. Acistă cestiunea. Legea instrucțiunei cere celui ce vrea să devie membru al corpului didactic urban cunoștințele a 4 ei. gimnasiale. Cu acest contingent de cunoștințe se presintă în fața copiilor, fără nici o cunoștință de modul cum se cresc, cum se instruesc, fiindcă, în cursul a 4 clase gimnasiale, eu știu dacă va fi audit vre odată cuvântul de pedagogie, știința ce netezește calea spinosă a apostolatului. Astfel stând lucrurile, este învederat, după o expresiune comună, că se fac bărbieri în porul copiilor, dobândesc rutină pedagogică, după ce, prin propria lor observațiune și experiență cu copiii în decursul a doi, trei sau patru ani, dibuind, au aflat metodele cele mai Iesniciose. La ce resultate ne-am putea aștepta dacă s’ar admite rotațiunea ascendentă anuală ? Desigur, că trei serii de copii ar e și fórte slabi cu intreg cursul primar, pănă ce institutorul să devină apt pentru predarea materiilor la orice clasă. Cu sistema actuală, acest grav inconvenient dispare, deorece copii de și slabi trecuți din clasa I, trecând într’a doua, dau peste un institutor mai versat, mai cunoscător între ale școlii, ea este silit prin legătura intimă de continuitate ce există între clasa I-a și a II-a să îndeplinască golurile lăsate de cei de la cl. I, fiind imposibil a progresa altfel cu copii. Cum vedem și din punctul acesta de vedere reforma ce ar trebui să aibă mai mulți sorți de isbândă,—rotațiunea ascendentă anuală, cade, nefiind aplicabila în starea în care se recruteza astăzi corpul didactic. Cât pentru celel’alte aplicațiuni ale rotațiunei și împărțirea materiilor între institutori, neavând nimic bun în ele, de cât dura numai gustul de a lepăda cămașa curată și a ne premeni cu una murdară, pentru ca să facem ostentațiune în fața lumei că ne am schimbat, că mergem strană către culmea perfecțiunei (!) de loc nu sunt admisibile. Și dacă nu numai aiurea, dar și între membrii corpului didactic se găsesc câte un cavaler de tristă figură ce le susține în lupta capului, apoi asta cred că n’o fac decât din vanul orgoliu de a se prenumera printre cei înalți, mascând astfel unele din dorințele lor ce nu pot eö^ia satisfacțiune cum și a lor slăbiciune ce în vîrtejul rotațiunei dorită de ei nu se pote bine distinge. țlicând astfel, am fost silit de cutesanța, ca să n’o numesc în alt chip, cum ar merita, a unui institutor din Capitală, ce și-a permis prin publicitate să stigmatizeze pe toți colegii ce ou sunt de părerea d-sale, că eu au în vedere decât meschinele lor interese.Prea mult zel, onorate coleg. Dacă te-ai speriat de clasa I de pe urma căreia ai luat și avertismente, dacă nu mă înșel, apoi cu ce vei zice, dar ce vei face în celel alte clasa care sunt tot așa de grele, dacă nu mai mult? Ca și pedagog născut, au făcut, cum spui că ești, dâ-ue voe noua necredincioșilor în astfel de minuni, sa’ți contestăm capacitatea pedagogică, și aerul magistral, ce ți-ai luat și care nu te prinde de loc. Am făcut aceste scurte observațiuni asupra noilor sisteme propuse, mânat □u de prejudicii, nici da vreun interes personal, ei călăuzit numai de viul interes, ce sinceramente port instrucțiune primare populare. Ne râmâne acum pe lângă cele amintite mai sus asupra eficacităței actualei sisteme, să cerifem și defectele ce se pun la pasivul eéu. Se susține, și fără temeiu, că ea stabilește un fel de ierarhie graduală între membrii corpului didactic primar, când rațiunea sănătosă ne spune neted, că acolo unde există egalitate de drepturi și datorii nici că se póte presupune o gradațiune. Și dacă vreunul și-a asumat vreun drept de superioritate asupra celorlalți numai pe ridicolul motiv ca e la clasa II, a III sau a IV, apoi acesta nu se datorește sistemei actuale, ci încăpăținării personale, și iarăși, dacă altul se crede inferior celorlalți prin faptul că este la o clasă mai jos în număr, nici aci nu este de vină sistema, ci nătângia lui. Tote relele, dacă sunt în sistema actuală, nu se datorește, decât, cum am zis-o mai nainte, vițiosei recrutări a corpului didactic. Dacă, dar, cu orice preț vrem ca acestă sistemă s’o trecem în domeniul decrepitudinal, dorim să ne învârtim, atunci, cea mai rațională sistemă și care convine mai bine evoluțiunii, prin care trecem, este rotațiunea ascendentă trienală, căci e necesar ca un institutor să aibă o experiență suficientă de o clasă înainte de a trece la cea urmatore, înlăturându-se astfel inconvenientul, că, dacă un institutor nu este bun, o serie de școlari, cari și-au început studiul cu dânsul, să nu fie expuși a perde toți anii școlei, neputând trece în mâinile altui institutor mai bun, care ar putea să îndrepteze ceea ce a compromis cel l’alt. (Lupta) A. 1. Camera de Comerciu din Brăila și TARIFUL AUTOMOT Onor. Cameră de comerciu din Brăila, prin raportul său către minister, și prin care el pune situațiunea mișcărei comerciale a acelui port pe anul expirat 1888, critică într’un mod sever curentul protecționist adoptat de mai mult timp de țara nostră lăsând să se înțeleagă între altele, că or cât am vroi voi să avem o industrie Națională, aceasta, ar fi imposibil, căci ne lipsește capitalul, și ce este mai râu, noi aruncându-ne la diverse întreprinderi industriale, deplasăm capitalul de la industria agricolă, și cu modul acesta vor perde și aceia ce face masa adevăratei nostre producțiuni, adică agricultura. Dacă niște apare aprecieri asupra politicei economice ce țara a îmbrățișat de la punerea in aplicare a tarifului nostru autonom, adică de la expirarea convențiunei comerciale cu Austro-Ungaria, ar fi venit de la vreun ziat politic, cu ce-ar fi îngrijit atât de mult, pentru că iu luptele politice s’a văzut exemple, ca pentru resturnarea unui guvern sau a unui partid să se întrebuințeze și arme care dacă ar fi susținute pănă la fine, ar fi putut fi funeste intereselor țarei, dar îndată ce grupul sau partidul ce au întrebuințat acele arme reușește să vie la putere, le părăsește și îmbrățișează cu căldură marele interese economice adoptate și dorite de țară. Când însă un corp comercial, espresiunea unuia din cele mai mari porturi române pe Dunăre, vine și se pronunță într’un mod aprope limpede contra politicei nóstre protecționiste și afirmă că la noi cu greu se va putea fonda o industrie națională, acesta însemneaza că chestiunea a fost studiată in cele mai profunde și amănunte ale ei detaliuri, și dar comercial județelor Brăila și Râmnicul-Sărat, nu sunt pentru formarea și încurajarea unei industrii naționale la care se duce sistemul protecționist inaugurat prin tariful autonom. Știm, că cu o singură notă nu se formază musica precum nici cu singura opiniune a onor. Camere de comerciu din Brăila nu se rasturnă curentul și sistemul nostru economic in favorea căruia s’au pronunțat tóte Camerile de comerciu de la o extremitate a țarei, până la cea l’alta dar am fi voit să știm, și să ne spun onor. Cameră de comerciu din Brăila, care mai bine este să fim tributari străinilor din punctul de vedere al idustriei și sa așteptăm , numai de la ei să ne procure chiar cămașa și zăbunul țăranului ? mai bine este să importăm din străinătate obiectele de care avem trebuință, de o valore aprope îndoită decât producem și le exportăm noi? mai bine este in fine, să procurăm altor state mijlocul de a fonda fabrici, a deschide ateliere, și a hrăni pe comptul nostru sute de mii de brațe, pentru ca să ne procure produsul industriei lor, da cât a lucra tote acestea in țară la noi, și a ne hrăni lucrătorii noștri? Noi credem din contra, că cu riscul chiar de a plăti de consumatori pentru moment puțin mai scump obiectul fabricat in țară la noi, trebue să preferim acesta, pentru că banul râmâne in țară și profitul se divide între români. Tote statele care sunt ajunse azi la un grad oarecare de desvoltare in industrie, au fost mai întăiu protecționiste, și chiar ar fi, liber schimbismul, in statele cele mai mari ale Europei, nu se practică in mod absolut și in tote ramurile de industrie și comerciu ; prin urmare protecționismul, acesta măsură economică, este temelia pe care se așază începutul fondarei unei industrii naționale într’un Stat. Ni se spune că se deplasează capitalurile de la agricultură, și prin urmare din lipsa acestui principal și indispensabil element, nu vom putea avea nici o bună plugurie și nici o bună industrie. Noi credem că acesta îngrijire nu este exactă, pentru că tocmai atunci capitalurile se deplasează Într’un mod vătămător și păgubitor, când ele 63 din țară și se duc la pungele industriașilor streini. Când circulațiunea capitalelor de care dispune țara însă, se face ia interiorul ei, se desvoltă treptat și rațional atâta agricultură cât și industria. Se înțelege, noi nu ne facem ilusi nos, că prin sistemul încuragierei industriei naționale, vom ajunge a rivalisti cu cele mai industriale state ale Europei, pe calea industriei, dar cel puțin ne vom emancipa in mare parte, și nu vom fi nevoiți ln viitor a seca bogățiile solului nostru pentru a plăti întrega industrie ce ne vine de la strâioi. Asemenea nu înțelegem să se abanoopeze carnele plugului pentru a se trece la industrie. Ambele aceste două mari artere de bogăție națională, industria și agricultura, se vor desvoltă într’un mod rațional și prudent fără a se slăbi una de alta, ci din contra se vor ajuta și fortifica. Agricultura va da industriei materiile prime pentru hrană și fa-