Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-10-18 / nr. 113

Anul al XVII-lea No. 113. IASS­ miercuri 18 (30) Octombre 1889 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASST, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.­­ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— „ pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaund­uri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Oa.len.da.m­n.lS­eptă. m. a. n­e­i/~­i­n STIL VECHIO­I p­I­U­A­J PATRONUL I) [ L­E­I­I TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | |)­I­U­A | P­AT­RONULgILEI­­ ~ RH­­ Bóru­m |. Apn B^rgIni_ Octombre ---- — ■ " ■ ■ ■ ■ -------Octombre— | J ® Duminică Mart. Lukian preotul 27 Duminică Sabina ‘ ’’ « J ® Luni Mart. Longin sutașul 28 Luni Simion și Iuda 1. Mart ■ Profetul Oaie Lal3 Octombre. Lună nouă, cu timp 29 Marți Narcis 6—36 4—53 1 ° Mercuri Ap. Luca Evangelistul „­­ 80 Mercur Serapion ® 19 Joi Profetul Ion și Martirul Uar frumos, fara rucere. 31 Joi Wolfgang ®~1 ° 20 Vineri Mart. Artemie­­ 1 Oct. Vineri 11 O- tutur. sfinților 6—89 * ““ 21 Sâmbătă Cuv. Ilarion cel mare 2 Sâmbătă D. tutur. repausat. ® ** 4 <3.©. — Strada Grolia,. —­­3=©. CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate te vor arde. WJn Nr. 20 hani. A?, La 15. La 16. Anul 1802. Anul 1834. La 17. Anul 1877. La 21. Anul 1877. O OTOZMIBILIE Ipsilante ocupă tronul țărei Românești. Generalul Chiseleff în capul armatei ruse părăsește Țara. M. S. Domnitorul României, visiteză pe prisonierii Turci, făcuți la Gorni-Dubnic.­­ Turcii se retrag din Dolni-Dubnic, fără de luptă. Plevna este cu totul înconjurată. Mihaiu Bravul, gonește pe Sinan-Pașa cu armata sa din Tergoviște. Mihaiu Bravul, trece în Transilvania cu armata sa spre a se bate cu Andrei Batori. M. Sa inspecteza trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. La 18. Anul 1877. La 19. Anul 1595. La 20. Anul 1599. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci un cas con­trariu vom fi puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimi­terea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si su­ma cu cât ne datoresc. Administrația. Vânzare de buna voie Pe m­oșiea Slălieni, comuna­ Șipotele, plassa Bahlui-Cărligătura, județul Iași, se gă­sesc de vânzare diferite obiecte de agricultu­ră, precum : Pluguri, Barone, Harabale legate in fer, 2 Cilindruri de curățit grâu, mașină nouă de secere sistem Wood, Poloboce și altele , tote in cea mai bună stare. Afară de aceste se gisesc 47 stoguri fân de deal de calitatea cea mai bună din recolta 1888, precum și 60 stînjini gireadă de paie de grâu tot din 1888. Doritorii de a cumpără aceste obecte se pot adressa la subsemnatul in Iași, strada Proco­­pie 26 din dosul Universităței. Mihh. I. Ivașcu. DE AREVDAT Roșia Rânjești, în întindere de 156 fălci, pământ de arătură, fânați, imaș și vii cu dejma, situată in comuna Mogoșești, de­părtare 1 oră jumătate de orașul Iași, cu o populațiune numerosă să dă­m­ arendă de pe acuma și pe un period de 5 ani.— Doritorii sunt invitați a se presenta la sub-semnata propietară domiciliată in Iași strada Golia cassa No. 18, spre a contracta. Ecaterina Lepadatu. PLECAREA MAIESTAȚILOR LOR d­e la, Dacaii spre Iași Citim în „Monitorul oficial“. Sâmbătă, 7 Octombre, la orele 9 dim., M. S. Regele și A. S. R. Prin­cipele Ferdinand, urmați de suite, au mers la gara Bacău, unde se îmbar­cau trupele, spre a observa cum se execută acesta parte așa de însemnată a mobilisării; instalațiuni anume erau făcute pentru acesta operație, rampe­roul de urcare în vagon a tuturor ar­melor și un traseu de cale ferată la 5 kilometri departe de gară erau pre­gătite pentru înlesnirea îmbarcărei. Apoi, la orele 10 și 55 m., Regele veni la gară unde așteptau d. prefect al județului, d. primar al orașului, tote autoritățile, d-nii senatori și de­putați ai județului, d-dii atașași mi­litari străini, d-nii generali și coloneii ce luase parte la manevre, numerose demne ce oferiră buchete, între cari: d-na Ernest Sturza, Furnarache, Iu­­rașcu, Rosseti Tescanu, C. Rada, no­­tabili, tóte aceste persone venite ca să ureze calâtorie bună Majestaiei Sale și Alteței Sale Regale, cari plecau la Regele, după ce mulțumi din nou d-lui prefect, primarului și la toți cei de fața pentru câldurosa primire și sentimentele de dragoste de care i se dase atâtea probe în timp de 8­­ zile cât a stat la Bacon, suindu-se în tre­nul Regal, însoțit de d. L. Catargiu, ministru-președinte, de d. gen. Manu, ministru de râzboiu, de d. Rosseti, prefect de Roman, de d. general Ba­­rozzi, șeful casei militare, de d-nii ad­jutanți colonel Candiano și locot.-co­­lonel Perticari, porni spre Iași acla­mat de urări entusiaste. Când trenul intra în gara Roman, acoperită de verduța și ategari, pero­­nul și împrejmuirile erau înțesate de lume din al cărui piept eșrau puter­­nice și înflăcărate urări, ce s’au pre­lungit cât a stat Regele în gară. Maj.­ia, coborîndu-se din vagon, fu intâmpinat de primarul orașului cu pâne și cu sare, felicitându-l de bună venire. Prea S. La Episcopul Melchi­­medeo al Romanului, în capul cleru­lui, intempina asemenea pe Suveran. O gardă ca drapel și musică dete o­­norurile, un cor intona imnul. Sena­torii și deputații din localitate, tote autoritățile administrative, comunale, judecătorești, corpul profesoral, mare număr de notabili și comercianți erau față; gcalele se aflau înșirate d’alun­­gul gării. D-nele între cari: d-na Lupu Bog­dan, Rudolf Rosseti, Doni, Simionescu, Iliescu, Draghici, d-sora Tatos, oferiră buchete în salonul de primire al ga­­rei ce era potopit de flori și de co­­vore scumpe. Portretul Regelui și mai cu semn al M. S. Reginei erau împodobite cu o deosebită îngrijire și gingășie. Maj. Sa, adânc mișcat de acesta manifestație unanimă a Romașcanilor, mulțumi tuturor prin cuvinte mult simțite și, arătând părerea de rău ca e silit a sta așa de puțin, porni îna­inte întovărășit de nesfârșite urale și de cântecul musicei și aclamările unui tren militar ce se încrucișa cu cel regal. La gara Mircești, țărănime multă și voinică aștepta sosirea Regelui, care fu primit cu pâne și cu sare de că­tre primar, cu dragoste și cu veselie de către popor. Stogurile fâlfâiau, verdâța învăluia gara, și portretele Suveranilor erau­­ incongiurate de ghirlande de flori. La gara Hălăucești, ca și la cele­­alte gări și chiar captónt, aceiași ma­nifestație câldurosă ce se vedea pornită din avântul cel mai curat al inimei. Ajuns la Pașcani, auia mulțimea nu mai avea loc. Suveranul fu întâm­pinat de prima ul comun H. d. N. Ros­­novanu, care -i țiau urmatorea cuvân­­teze : Sire, Comuna Pășcani, care în lupta neatâr­­nărei a perdut 9 morți și a avut 33 de răniți. Ve uréza prin glasul meu, ani mulți și fericiți și ea este gata a-și îndoi jert­fele la nevoe pentru moșia și legea stră­­moșască. Alteță Regală. Nu se pot ura alt­ceva de­cât a urma pilda moșului Alteței Vestre Regale! Regele râspunde prin cuvinte pline de simțire patrioticei vorbiri a d-lui Rosnovanu. Preoți, școli, fruntași d’imprejur se aflau față, școlarii intonară imnul. D. I. Ventura, prefectul lașului, în­tâmpină la acesta gară pe Rege. Tot aci prefectul Sucevei, d. Donici, împreună cu consiliul județian, comi­tetul permanent, deputații, d. preșe­dinte al tribunalului, directorul gim­­nasiului, proprietarii mari din județ, se înfățișară Suveranului vrându ’i bună sosire, care le mulțumi cu căl­dură. Mulți primari de sate, în capul consiliilor comunale, veniseră aseme­­nea ca să aducă închinăciunile lor Ca­pului Sfatului, care poruțiai de aci se oprește la Târgul-Frumos, unde gara, scăldată în verduța și acoperită de sto­­guri nu mai încăpea de lume. Maj. La, coborând din vagon, fu în­tâmpinat de consiliul județian al Ia­șului și de d. Gheuca, vice-președin­­tele consiliului, care rosti urmatorea vorbire : Sire, Județul Iași, în sînul căruia pentru pri­ma oară s’a manifestat dorința da a se pro­clama ereditatea Tronului, este fericit și mândru de a întâmpina și primi pa Ma­iestatea Voistră însoțită de moștenitorul Tronului. Să trăiți, Sire, ani mulți și fericiți pe Tronul României pentru consolidarea edi­ficiului a căruia temelie ați pus ! Să trăiască Mai. La Regina, muma Ro­mânilor ! Alteță Regală. Venind în mijlocul nostru, vine idea­lul la care am țintit pentru viitorul țărei nostre. Veniți în Iași, veniți în orașul care cel întâia a cerut ereditatea Tronului ! Să trăiți Alteță Regală! Voiască cerui­a Ve face continuatorul virtuților Augus­tului nostru suveran Carol I. Regele mulțumi în termenii cei mai afectuoși. Consiliul comunal al orașului, pre­oțime, școlie, cu aceiași bucurie și en­­tusiasm venise să salute pe Regele și pe moștenitorul Coronei ca și consi­liul județian. Trenul Regal apoi stătu câte­va mi­nute și la Podul Iloiei, unde mulți proprietari mari au întâmpinat pe Au­­guștii câletori. Preoți, țârâuime aler­gaseră asemenea să ia parte la pri­mire. Imnul a fost cântat de școlari. * * * Sosirea Majestatilor Lor la Iași La orele 8 jum., M. S. Regele și A. S. Regale ajunseră la Iași. E greu a descrie entusiasmul și chi­­pul măreț și impunâtor al primirei ce se făcu Suveranului și A. S. Regale în acesta a doua Capitală a țarei. Când­­ și-ar putea închipui cineva un oraș de 80.000 locuitori, din piep­tul cărora ar­e și un singur glas stri­gând: Să trăiască Regele Carol I și moștenitorul Coronei, când acel oraș ar avea o singură formă cupricilând un simțământ: Iubirea Suveranilor ța­rei și a moștenitorului Tronului, abia ar putea să aibă pre­cum masura en­­tusiasmului și a dragostei de cari era îmbătată populația lașului la sosirea Maj. Sale și a Augustului sau nepot. Gara sta ascunsă sub verduță, flori și stoguri, pe peron o garda cu dra­pel și musică de pe onorurile cuvenite. C. primar al orașului primi pe re­ge cu pâne și cu sare felicităndul de bună sosire. M. sa cu suflet mișcat da bucurie mulțumi pentru strălucita primire și suindu-se intr’o trăsură inhumată cu 4 cai albi, in care invită pe d. pre­ședinte al consiliului de miniștri și pe d. primar Pogor și se indreptă spre mitropolie unde fu primit de I. P. S. S. Iosif mitropolitul Moldovei și se duse la scaunul regal, apoi se sluji un tedeum întovărășit de un frumos cor, dupa tedeum. M. sa trecu pe di­­naintea frontului scólei militare, care fiind așezată ia curtea mitropoliei, du­pa aceea, merse la casa d-lui Rozno­­vanu casa era acoperită de verneață și la porta ei se ridica un frumos arc de triumf. D­ oii senatori si deputați, corpul profesoral, proprietarii, comercianți in tot peste 800 persone așteptau aici salutănd cu respect și devotament pe capul statului. Regele vorbi tuturor cu deosebită buna-voință. Tot în acest timp, o numerasa mul­țime a venit în curtea cuartierului spre a­ura Maj. Sare bună-venire și a’l a­­sigura prin glasul unui cetâțian des­pre credința și devotamentul popula­ției lașului. Regele, eșind în balcon, le arătă I­­nalta ’I și deplina ’I mulțumire, che­mând o deputațiune în salon, cu care bine-voi a convorbi. Atunci sosi și I. P. S. S. Mitropo­litul Moldovei și Sucevei, însoțit de inaltul cler, spre a­ura Maj. Sale și A. S. Regale bună-venire. La orele 6 jum., se dete­an prânz, acare urmatorele persone au avut o­­mare a participa: I. P. S. S. Mitropo­litul, miniștrii, d. Ventura, prefect, d. Pogor, primar, d-nii Liciu, Mârzescu, Roscovanu, Ghica, Teodoru, în total 85 persone. Către sfârșitul mesei, Maj. Șa ri­dică urmatorul toast: De mult am avut via dorință a reveni la Iași și a ședea câte­va flile în mijlocul D-vestre spre a va cerceta tóte nevoile. Sunt fericit că astă­­zi după manevrele de la Bacău, unde am putut mulțumi pe vred­nicii fii ai Moldovei ca așa bărbătescă în­fățișare, că astă­z­i,­­jic, se găsesc îm­preună ca Moștenitorul presumptiv al Co­ronei în a doua Capitală a României, care ne-a primit cu brațele deschise. Adânc mișcat de acesta nouă dovadă de dragoste și de credință, urez din tot su­fletul ca lașul, acest leagăn al Unirei, să prospere și să se desvolte, și închin acest pahar în sănătatea cetățenilor, mulțumin­­du-le călduros pentru strălucita primire ce ne-au făcut. Ca urări entusiaste fu salutată cu­vântarea Regelui, îndată după acesta d. Pogor, pri­marul orașului, râspunse: Sire. Orașul e fericit a saluta pe Maj. Vas­­tră care vine împreună cu Moștenitorul Co­­ronei pentru întâia oră în mijlocul nostru. Cuvintele Majestății Vostre sunt o dulce mângâiere pentru Iași, căci el a fost și este cu nestrămutare devotat Tronului. Să trăiți, Sire, împreună cu M. S. Re­gina ! Să trăiască A. S. R. Principele Fer­dinand ! După masă, Suveranul convorbi încă cu invitații­ și apoii la orele 8 jum. e și de se preumblă prin orașul splen­did iluminat. Toți cetățenii erau pe strade cum toți fuseseră și la primirea Regelui. Erau orele 10 jum. când Mar.­ia și a. s. regală, întorcându-se la cuar­­tierul regal, s’au retras în apartamen­­tele lor. * * * Duminică 8 Octombrie, la oarele 9 dim., M. S. Regele, împreună cu A. S. R. principele Ferdinand, însoțiți de d. Pogor, primarul orașului, de d. Ven­tura, prefectul județului, de d. Râș­­canu, prefectul orașului, și da Oasa militară, au asistat la rugăciune in pa­raclisul casei Roznovanu, unde se a­­flă cuartierul regal. Dupa acesta, la oarele 9 jum., M. S. merse la mitropolie spre a asculta sânta liturgia, slujită de I. P. S. S. Mitropolitul, inconjurat de înaltul cler. La sosire, Regele a fost primit de I. P. S. S. Mitropolitul, de d. L. Ca­­targi, președintele consiliului de mi­niștri, de d. general Mânu, ministrul de resbel, de comandantul garnisoanei etc. Un public numeros se afla in biserică. De aici M. S. cu totă suita, sa du­se la spitalul s-tu Spiridon, unde in­tră mai intăi in biserica acestui in­­semnat așezâmânt, pentru că sa auză rugăciunea oficială de archiereul Do­­sothei. Aici a fost intipinați de d-nii: D. Rosetti, A. Holban și Eug. Ghica, e­­fori ai așezămintelor s-tului Spiridon, precum și de tot corul medical al spitalului. După serviciu, M. S. a visitat cu cheamănuntul tote sălile de bolnavi, condus de efori, de d. d-r Giirea, me­­dic-șef al spitalului, și de cei­ alți me­­dici-șefi de serviciu. In cancelaria institutului Regele a examinat budgetul Eforiei și planuri­le spitalului ce se zidesc in Galați. Râmănând pe deplin satisfăcut, Se grăbi­a arâta Augusta ’s mulțumire d-lor efori și personalului acestu­i a­­șezâmânt. Apoi merse de visită spi­talul din Tatarași, pendinte de Epi­­tropie. Suveranul au fost primit de clerul

Next