Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-10-18 / nr. 113
Anul al XVII-lea No. 113. IASS miercuri 18 (30) Octombre 1889 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASST, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— „ pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunduri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.—Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Oa.len.da.mn.lSeptă. m. a. nei/~in STIL VECHIOI pIUAJ PATRONUL I) [ LEII TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ STIL NOU | |)IUA | PATRONULgILEI ~ RH Bórum |. Apn B^rgIni_ Octombre ---- — ■ " ■ ■ ■ ■ -------Octombre— | J ® Duminică Mart. Lukian preotul 27 Duminică Sabina ‘ ’’ « J ® Luni Mart. Longin sutașul 28 Luni Simion și Iuda 1. Mart ■ Profetul Oaie Lal3 Octombre. Lună nouă, cu timp 29 Marți Narcis 6—36 4—53 1 ° Mercuri Ap. Luca Evangelistul „ 80 Mercur Serapion ® 19 Joi Profetul Ion și Martirul Uar frumos, fara rucere. 31 Joi Wolfgang ®~1 ° 20 Vineri Mart. Artemie 1 Oct. Vineri 11 O- tutur. sfinților 6—89 * ““ 21 Sâmbătă Cuv. Ilarion cel mare 2 Sâmbătă D. tutur. repausat. ® ** 4 <3.©. — Strada Grolia,. —3=©. CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate te vor arde. WJn Nr. 20 hani. A?, La 15. La 16. Anul 1802. Anul 1834. La 17. Anul 1877. La 21. Anul 1877. O OTOZMIBILIE Ipsilante ocupă tronul țărei Românești. Generalul Chiseleff în capul armatei ruse părăsește Țara. M. S. Domnitorul României, visiteză pe prisonierii Turci, făcuți la Gorni-Dubnic. Turcii se retrag din Dolni-Dubnic, fără de luptă. Plevna este cu totul înconjurată. Mihaiu Bravul, gonește pe Sinan-Pașa cu armata sa din Tergoviște. Mihaiu Bravul, trece în Transilvania cu armata sa spre a se bate cu Andrei Batori. M. Sa inspecteza trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. La 18. Anul 1877. La 19. Anul 1595. La 20. Anul 1599. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci un cas contrariu vom fi puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si suma cu cât ne datoresc. Administrația. Vânzare de buna voie Pe moșiea Slălieni, comuna Șipotele, plassa Bahlui-Cărligătura, județul Iași, se găsesc de vânzare diferite obiecte de agricultură, precum : Pluguri, Barone, Harabale legate in fer, 2 Cilindruri de curățit grâu, mașină nouă de secere sistem Wood, Poloboce și altele , tote in cea mai bună stare. Afară de aceste se gisesc 47 stoguri fân de deal de calitatea cea mai bună din recolta 1888, precum și 60 stînjini gireadă de paie de grâu tot din 1888. Doritorii de a cumpără aceste obecte se pot adressa la subsemnatul in Iași, strada Procopie 26 din dosul Universităței. Mihh. I. Ivașcu. DE AREVDAT Roșia Rânjești, în întindere de 156 fălci, pământ de arătură, fânați, imaș și vii cu dejma, situată in comuna Mogoșești, depărtare 1 oră jumătate de orașul Iași, cu o populațiune numerosă să dăm arendă de pe acuma și pe un period de 5 ani.— Doritorii sunt invitați a se presenta la sub-semnata propietară domiciliată in Iași strada Golia cassa No. 18, spre a contracta. Ecaterina Lepadatu. PLECAREA MAIESTAȚILOR LOR de la, Dacaii spre Iași Citim în „Monitorul oficial“. Sâmbătă, 7 Octombre, la orele 9 dim., M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand, urmați de suite, au mers la gara Bacău, unde se îmbarcau trupele, spre a observa cum se execută acesta parte așa de însemnată a mobilisării; instalațiuni anume erau făcute pentru acesta operație, ramperoul de urcare în vagon a tuturor armelor și un traseu de cale ferată la 5 kilometri departe de gară erau pregătite pentru înlesnirea îmbarcărei. Apoi, la orele 10 și 55 m., Regele veni la gară unde așteptau d. prefect al județului, d. primar al orașului, tote autoritățile, d-nii senatori și deputați ai județului, d-dii atașași militari străini, d-nii generali și coloneii ce luase parte la manevre, numerose demne ce oferiră buchete, între cari: d-na Ernest Sturza, Furnarache, Iurașcu, Rosseti Tescanu, C. Rada, notabili, tóte aceste persone venite ca să ureze calâtorie bună Majestaiei Sale și Alteței Sale Regale, cari plecau la Regele, după ce mulțumi din nou d-lui prefect, primarului și la toți cei de fața pentru câldurosa primire și sentimentele de dragoste de care i se dase atâtea probe în timp de 8 zile cât a stat la Bacon, suindu-se în trenul Regal, însoțit de d. L. Catargiu, ministru-președinte, de d. gen. Manu, ministru de râzboiu, de d. Rosseti, prefect de Roman, de d. general Barozzi, șeful casei militare, de d-nii adjutanți colonel Candiano și locot.-colonel Perticari, porni spre Iași aclamat de urări entusiaste. Când trenul intra în gara Roman, acoperită de verduța și ategari, peronul și împrejmuirile erau înțesate de lume din al cărui piept eșrau puternice și înflăcărate urări, ce s’au prelungit cât a stat Regele în gară. Maj.ia, coborîndu-se din vagon, fu intâmpinat de primarul orașului cu pâne și cu sare, felicitându-l de bună venire. Prea S. La Episcopul Melchimedeo al Romanului, în capul clerului, intempina asemenea pe Suveran. O gardă ca drapel și musică dete onorurile, un cor intona imnul. Senatorii și deputații din localitate, tote autoritățile administrative, comunale, judecătorești, corpul profesoral, mare număr de notabili și comercianți erau față; gcalele se aflau înșirate d’alungul gării. D-nele între cari: d-na Lupu Bogdan, Rudolf Rosseti, Doni, Simionescu, Iliescu, Draghici, d-sora Tatos, oferiră buchete în salonul de primire al garei ce era potopit de flori și de covore scumpe. Portretul Regelui și mai cu semn al M. S. Reginei erau împodobite cu o deosebită îngrijire și gingășie. Maj. Sa, adânc mișcat de acesta manifestație unanimă a Romașcanilor, mulțumi tuturor prin cuvinte mult simțite și, arătând părerea de rău ca e silit a sta așa de puțin, porni înainte întovărășit de nesfârșite urale și de cântecul musicei și aclamările unui tren militar ce se încrucișa cu cel regal. La gara Mircești, țărănime multă și voinică aștepta sosirea Regelui, care fu primit cu pâne și cu sare de către primar, cu dragoste și cu veselie de către popor. Stogurile fâlfâiau, verdâța învăluia gara, și portretele Suveranilor erau incongiurate de ghirlande de flori. La gara Hălăucești, ca și la celealte gări și chiar captónt, aceiași manifestație câldurosă ce se vedea pornită din avântul cel mai curat al inimei. Ajuns la Pașcani, auia mulțimea nu mai avea loc. Suveranul fu întâmpinat de prima ul comun H. d. N. Rosnovanu, care -i țiau urmatorea cuvânteze : Sire, Comuna Pășcani, care în lupta neatârnărei a perdut 9 morți și a avut 33 de răniți. Ve uréza prin glasul meu, ani mulți și fericiți și ea este gata a-și îndoi jertfele la nevoe pentru moșia și legea strămoșască. Alteță Regală. Nu se pot ura altceva decât a urma pilda moșului Alteței Vestre Regale! Regele râspunde prin cuvinte pline de simțire patrioticei vorbiri a d-lui Rosnovanu. Preoți, școli, fruntași d’imprejur se aflau față, școlarii intonară imnul. D. I. Ventura, prefectul lașului, întâmpină la acesta gară pe Rege. Tot aci prefectul Sucevei, d. Donici, împreună cu consiliul județian, comitetul permanent, deputații, d. președinte al tribunalului, directorul gimnasiului, proprietarii mari din județ, se înfățișară Suveranului vrându ’i bună sosire, care le mulțumi cu căldură. Mulți primari de sate, în capul consiliilor comunale, veniseră asemenea ca să aducă închinăciunile lor Capului Sfatului, care poruțiai de aci se oprește la Târgul-Frumos, unde gara, scăldată în verduța și acoperită de stoguri nu mai încăpea de lume. Maj. La, coborând din vagon, fu întâmpinat de consiliul județian al Iașului și de d. Gheuca, vice-președintele consiliului, care rosti urmatorea vorbire : Sire, Județul Iași, în sînul căruia pentru prima oară s’a manifestat dorința da a se proclama ereditatea Tronului, este fericit și mândru de a întâmpina și primi pa Maiestatea Voistră însoțită de moștenitorul Tronului. Să trăiți, Sire, ani mulți și fericiți pe Tronul României pentru consolidarea edificiului a căruia temelie ați pus ! Să trăiască Mai. La Regina, muma Românilor ! Alteță Regală. Venind în mijlocul nostru, vine idealul la care am țintit pentru viitorul țărei nostre. Veniți în Iași, veniți în orașul care cel întâia a cerut ereditatea Tronului ! Să trăiți Alteță Regală! Voiască ceruia Ve face continuatorul virtuților Augustului nostru suveran Carol I. Regele mulțumi în termenii cei mai afectuoși. Consiliul comunal al orașului, preoțime, școlie, cu aceiași bucurie și entusiasm venise să salute pe Regele și pe moștenitorul Coronei ca și consiliul județian. Trenul Regal apoi stătu câteva minute și la Podul Iloiei, unde mulți proprietari mari au întâmpinat pe Auguștii câletori. Preoți, țârâuime alergaseră asemenea să ia parte la primire. Imnul a fost cântat de școlari. * * * Sosirea Majestatilor Lor la Iași La orele 8 jum., M. S. Regele și A. S. Regale ajunseră la Iași. E greu a descrie entusiasmul și chipul măreț și impunâtor al primirei ce se făcu Suveranului și A. S. Regale în acesta a doua Capitală a țarei. Când și-ar putea închipui cineva un oraș de 80.000 locuitori, din pieptul cărora are și un singur glas strigând: Să trăiască Regele Carol I și moștenitorul Coronei, când acel oraș ar avea o singură formă cupricilând un simțământ: Iubirea Suveranilor țarei și a moștenitorului Tronului, abia ar putea să aibă precum masura entusiasmului și a dragostei de cari era îmbătată populația lașului la sosirea Maj. Sale și a Augustului sau nepot. Gara sta ascunsă sub verduță, flori și stoguri, pe peron o garda cu drapel și musică de pe onorurile cuvenite. C. primar al orașului primi pe rege cu pâne și cu sare felicităndul de bună sosire. M. sa cu suflet mișcat da bucurie mulțumi pentru strălucita primire și suindu-se intr’o trăsură inhumată cu 4 cai albi, in care invită pe d. președinte al consiliului de miniștri și pe d. primar Pogor și se indreptă spre mitropolie unde fu primit de I. P. S. S. Iosif mitropolitul Moldovei și se duse la scaunul regal, apoi se sluji un tedeum întovărășit de un frumos cor, dupa tedeum. M. sa trecu pe dinaintea frontului scólei militare, care fiind așezată ia curtea mitropoliei, dupa aceea, merse la casa d-lui Roznovanu casa era acoperită de verneață și la porta ei se ridica un frumos arc de triumf. D oii senatori si deputați, corpul profesoral, proprietarii, comercianți in tot peste 800 persone așteptau aici salutănd cu respect și devotament pe capul statului. Regele vorbi tuturor cu deosebită buna-voință. Tot în acest timp, o numerasa mulțime a venit în curtea cuartierului spre aura Maj. Sare bună-venire și a’l asigura prin glasul unui cetâțian despre credința și devotamentul populației lașului. Regele, eșind în balcon, le arătă Inalta ’I și deplina ’I mulțumire, chemând o deputațiune în salon, cu care bine-voi a convorbi. Atunci sosi și I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, însoțit de inaltul cler, spre aura Maj. Sale și A. S. Regale bună-venire. La orele 6 jum., se detean prânz, acare urmatorele persone au avut omare a participa: I. P. S. S. Mitropolitul, miniștrii, d. Ventura, prefect, d. Pogor, primar, d-nii Liciu, Mârzescu, Roscovanu, Ghica, Teodoru, în total 85 persone. Către sfârșitul mesei, Maj. Șa ridică urmatorul toast: De mult am avut via dorință a reveni la Iași și a ședea câteva flile în mijlocul D-vestre spre a va cerceta tóte nevoile. Sunt fericit că astăzi după manevrele de la Bacău, unde am putut mulțumi pe vrednicii fii ai Moldovei ca așa bărbătescă înfățișare, că astăzi,jic, se găsesc împreună ca Moștenitorul presumptiv al Coronei în a doua Capitală a României, care ne-a primit cu brațele deschise. Adânc mișcat de acesta nouă dovadă de dragoste și de credință, urez din tot sufletul ca lașul, acest leagăn al Unirei, să prospere și să se desvolte, și închin acest pahar în sănătatea cetățenilor, mulțumindu-le călduros pentru strălucita primire ce ne-au făcut. Ca urări entusiaste fu salutată cuvântarea Regelui, îndată după acesta d. Pogor, primarul orașului, râspunse: Sire. Orașul e fericit a saluta pe Maj. Vastră care vine împreună cu Moștenitorul Coronei pentru întâia oră în mijlocul nostru. Cuvintele Majestății Vostre sunt o dulce mângâiere pentru Iași, căci el a fost și este cu nestrămutare devotat Tronului. Să trăiți, Sire, împreună cu M. S. Regina ! Să trăiască A. S. R. Principele Ferdinand ! După masă, Suveranul convorbi încă cu invitații și apoii la orele 8 jum. e și de se preumblă prin orașul splendid iluminat. Toți cetățenii erau pe strade cum toți fuseseră și la primirea Regelui. Erau orele 10 jum. când Mar.ia și a. s. regală, întorcându-se la cuartierul regal, s’au retras în apartamentele lor. * * * Duminică 8 Octombrie, la oarele 9 dim., M. S. Regele, împreună cu A. S. R. principele Ferdinand, însoțiți de d. Pogor, primarul orașului, de d. Ventura, prefectul județului, de d. Râșcanu, prefectul orașului, și da Oasa militară, au asistat la rugăciune in paraclisul casei Roznovanu, unde se află cuartierul regal. Dupa acesta, la oarele 9 jum., M. S. merse la mitropolie spre a asculta sânta liturgia, slujită de I. P. S. S. Mitropolitul, inconjurat de înaltul cler. La sosire, Regele a fost primit de I. P. S. S. Mitropolitul, de d. L. Catargi, președintele consiliului de miniștri, de d. general Mânu, ministrul de resbel, de comandantul garnisoanei etc. Un public numeros se afla in biserică. De aici M. S. cu totă suita, sa duse la spitalul s-tu Spiridon, unde intră mai intăi in biserica acestui insemnat așezâmânt, pentru că sa auză rugăciunea oficială de archiereul Dosothei. Aici a fost intipinați de d-nii: D. Rosetti, A. Holban și Eug. Ghica, efori ai așezămintelor s-tului Spiridon, precum și de tot corul medical al spitalului. După serviciu, M. S. a visitat cu cheamănuntul tote sălile de bolnavi, condus de efori, de d. d-r Giirea, medic-șef al spitalului, și de cei alți medici-șefi de serviciu. In cancelaria institutului Regele a examinat budgetul Eforiei și planurile spitalului ce se zidesc in Galați. Râmănând pe deplin satisfăcut, Se grăbia arâta Augusta ’s mulțumire d-lor efori și personalului acestui așezâmânt. Apoi merse de visită spitalul din Tatarași, pendinte de Epitropie. Suveranul au fost primit de clerul