Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-11-08 / nr. 121
Anul al XVII-lea No. 121. IASSI Mercuri 8 (20 Noembre 1889 Apare Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE.............................................40 Fr.-yA. -INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BaNjf" ȘTIRI LOCALE » . . . ! Fr. EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 bSCURIERUL (TH. BALASSAN) .sRedA LLA“tr4l. foaea intereselor generale CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.—"Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un ilr. 20 buni* 10 Vineri 11 Sâmbătă Sf. Martir Galaction și Epistimi Cuv. Păr. Pavel Sf. 33 Mart. din Melet. și Păr. Lazăr (t) Sf Arhang. .TUrutii și Gavril Martirii Onisifor și Profiriul Sf. Ap. Olimpiu Radion, etc. , SP Martir Mina, Victor și Vicențiu La 5. Anul 1594. La La 6. 7. 3>TOEIM: 33 IESE Mihaiu Bravul, începe ostilitățile cu Turcia, isbind fără veste garnisona din București. Caragea intră în București și ocupă tronul erei Românești. Românii atacă Rahova cu mare bravură, cad morți, maiorii Ene și Giurescu. * Luptă de anteposturi aprope de Silistra. Românii iau Rahova. Turcii fug, dorobanții Gorjeni se ilustreza în lupta de la podul Schitului. Entusiasm mare în jurul Plevnei, pentru luarea Rahovei. Prințul Coburg în capul armatei austriace ocupă București. STIL VECHIÜ I ț> I O A Noembre 5 Duminică 6 Luni 7 Marți 8 Mercuri 9 Joi La La 8. 8. La 10. La II. Anul 1812. Anul 1877. Anul 1877. Anul 1877. Anul 1877. Anul 1790. PUBLICAȚIUNE -t1 Subsemnatul Nicolae Ioan proprietar domiciliat in Iași desp. III strada Stefan cel-Mare in virtutea decisiunei Curței de Apel Secția I No. 141 din 21 Octomvre a. c.iind numit administrator cu puterea specială de a arenda pe cinci ani moșia Spinosa din acest județ plasa Bahlui ce se stăpânește in indivisiune de erezii def. Petru Marre, aduc la cunoștința generală că in ziua de 15 Noembre anul curent era unu post-meridiane la domiciliul sus indicat vom efectua acesta lucrare arendând moșia asupra personei ce ar oferi preciul cel mai avantagios Concurentul va depune o cauțiune de 5000 lei care se va scădea treptat din fiecare an de arendă câte o mie lei la câștiu. Condițiunele arendărei acestei moșii se pot videa ori când la domiciliu subsemnatului. Administrator: W. Ioan. Avis celor interesați Subsemnatul aduce la cunoștința publică că s’au hotărât a prepara elevi pentru om și ce scară și in special pentru sculele Militare. Elevii se priimesc atât externi cât și interni asigurându-le o părintească îngrijire și o serioasă preparațiune. Căpitan G. Constandachi Fost elev al sculelor Militare. No. 8. Iassy Strada Bărboi. No. 8. Vânzare de bună voie Pe moșiea H&rceni, comuna Șipotele, plassa Bahlui-Cărligătura, județul Iași, se găsesc de vânzare diferite obiecte de agricultură, precum : Pluguri, Barone, Harabale legate in fer, 2 Cilindruri de curățit grâu, mașină nouă de secere sistem Wood, Poloboce și altele, tote in cea mai bună stare. Afară de aceste se găsesc 47 stoguri fân de deal de calitatea cea mai bună din recolta 1888, precum și 60 stînjini gireadă de paie de grâu tot din 1888. Doritorii de a cumpără aceste obecte se pot adressa la subsemnatul in Iași, strada Procopie 26 din dosul Universităței. Mich. I. Ivașcu. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci un cas contrariu vom puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si suma cu cât ne datoresc. Administrația. IASSI, 7 Noembre 1889. Modificarea tarifului general Cetim in „Bursa de Galatz“ următorul articol: „Este sau nu adevărată ideia pentru revizuirea tarifului nostru general, sau sub acest pretext se ascunde incheierea unei convențiuni comerciale cu austro-ungaria ? eata intrebarea ce fie cine este in drept a’și face, când crede afirmându-se de unele dintre jurnalele cele mai serioase din capitală că guvernul nostru lucreaza pentru incheierea unei atare convențiuni. „Dacă vroim să omorâm cu desăvârșire industria noastra națională care s’au fondat deja in țară și care a prins orecare rădăcini, nimic nu este mai lesne de făcut decât sa încheiem o aseminea convenție cu austroungaria. Voi-va insă țara să sufere această lovitură, sleitu sau pare așa de lesne in români, simțul progresului economic ce li s’au oßscut o dată cu formarea actualului tarif general, stânsu-s’au indice acel puternic curent ce conducea la înflorirea unei industrii naționale ? eata ce nu credem, și dar suntem convinși că de la o extremitate a țarei până la celelalte cinci milioane de piepturi ca unul singur vor zice uu, eu vroim o convenție comercială cu vecinul nostru stat, pentru că de la o aseminea convențiune nu avem nimic de folosit,— dar foarte mult de pierdut, și intr’adevăr, pentru export, grânele și vitele noastre și-au găsit deja puternice debușeuri pe alte piețe ale Europei, iar cât pentru import, statele cu cari stăm in relațiuni de comercia ne procură cu suficiență acele articole ce nu se pot fabrica in țară, industria locală câștigă pe Zi ce trece consistență, și folositoare ce sa realisează se răsfrânge asupra intregei țâri, nu putem dar să ne desbrăcăm de acest vestmânt cald, care este economia noastră națională, și care dă hrană și viață la mii de brațe, și prin care banul țarei râmâne iar la țară. „Admițînd că guvernul cu bunăsama, așa precum și noi suntem convinși, nu cugetă decât la modificarea unor articole din tariful general și aceasta numai in interesul țarei, ici așa caz, credem că chestiunea ar putea fi discutată cu maturitatea ce se impune de o așa serioase lucrare. „Nu putem nega că în tariful nostru general nu sunt noile articole lovite de o taxațiune exagerată și fără rațiune, iar altele ne protogiate, pentru aceia o modificare a acestui tarif nu poate fi considerată decât ca un adevărat bine pentru țară, insă, pentru a se ajunge la o așa lucrare, nu ar fi fost bine ca mai înainte de a se pune chestiunea in discuțiunea camerilor de comerciu, guvernul să fi cugetat a se întocmi o statistică despre toate fabricele din țară, in care să se vadă ce anume articole se pot fabrica la noi cu suficiență, care altele sunt pe cale de a putea atinge scopul dorit de a fi îndestulătoare, și ce anume incuragiare li s’ar putea da, și in fine, să poată vedea țara, care este numarul brațelor ocupate in fabricațiuni, cari sunt capitalurile angajate, care sunt mașinele de care se servă, cum se reprezintă industria cea mică și cum cea mere, care sunt localitățile unde industria își găsește teren mai poplice pentru desvoltarea ei atât din punctul de vedere al înlesnirilor materiale cât și a debușeurilor de desfacere și orice alte notițe care ar fi putut veni in ajutorul acestui important studiu. In față cu o asemine lucrare, camerile de comerciu ar fi putut cunoaște măsura de desvoltare a industriei noastre satanele și ar fi apreciat utilitatea modificărilor ce ar trebui a se introduce in tarif. „Lipsite de orice notițe statistice, camerile de comerciu, ar merge in studiul ce li se cere pe dibuite, și in materie unde sunt in joc interesele economice ale intregei țari, aceasta ar fi nu numai oeertat dar chiar o crimă, căci dintr’o informațiune greșită se poate provoca colosale păgubi care numai lesne ou se poate repera. „Ni se va zice poate, dar nu mai este timp a se face aceste studii statistice, și că până ce guvernul va dispune de mijloace de a organiza un serviciu statistic din care să se potâ cunoaște aceste prețioase detaliuri, vot să nu stăm la loc, căci pagubele ce suferim din causa actualului tarif general sunt mari, la această argumentațiune noi râspundem, arâtați-ne cari sunt acele articole din tarif care vă îngrijește așa de mult, și să ne ocupăm numai de ele, și negreșit, când guvernul s’a decis la o revizuire oarecare, trebuie sa fi avut in vedere acele părți ale tarifului care i s’a părut păgubitore pentru țară și de a cărora modificare se interesază. Mai bine ar fi fost să se noteze camerilor de comerciu toate acele părți și să ceră avisul lor pentru anume articole, căci o mai repezim, decât să modificăm tariful general fără să cunoaștem starea materială de desvoltare a industriei naționale, mai bine să indurăm actualul tarif așa cum să găsește, căci din necunoștința datelor statistice sus notate, mai curând putem face râu decât bine industriei naționale printr’o modificare de tarif râu chibzuită. CONVENȚIA Demioldft austro - ungaro - romfist „Politische Corresponded“ Reproducem după „Tribuna“ următorul articol din „Politische Correspondenz“ privitor la relațiile comerciale dintre România și Austro-Ungaria. II reproducem ca simplu document: Interesante sunt expunerile, pe care oficiala „Politische Correspondenz“ le face In acesta privință. După acele, României i-ar fi succes a se desface de existențele tarife convenționale ale acelor articole, care pe ea o intereseza în special. Prin urmare statul român ar putea acum să acorde favorizarea cea mai mare. Vorba e însă, că noul tractat nu va putea fi de o durată mai lungă, ci va avea numai caracterul unui aranjament provisor cu valora până la iunie 1891, în care timp expiră și termicele convențiilor comerciale ale României cu celel’alte state. In cât privește condițiunile, sub care România ar putea să încheie acest tractat provisor, acele s’ar raporta, la un tractament corespunzător al cerealelor sale, a vinului, petrolelei, vitelor cornute etc. Relativ la import, România trebue să facă o deosebire între ramurile curat financiare și între acele, care sunt destinate pentru promovarea menționării și desvoltării unor anumite industrii. Astfel pentru cereale România va cere tratamentul națiunei celei mai favorisate; pentru vinuri o vămâ eftinâ, pentru petroleu reducerea vămii de import în Austro-Ungaria, precum și casarea oricâror restrângeri în ce privește cantitatea importului. Cât pentru vitele cornute, representanții români vor primi probabil instrucțiuni de a persista pe lângâ următoarele puncte: In cazul unei bale de vite parțiale granița nu se va închide pe întreaga ei linie și prohibițiunea va privi numai acele vite cornpte, care vin din localitățile contumaciate. De altă parte România s’ar putea îndatora a înființa la stațiunile de export carantine și va permite membrilor comisiunilor speciale, ca in calitate de particulari să aplice tote masurile unei poliții veterinare. In schimbul acestor concesiuni România ar acorda și ea avantagii pentru anumiți articoli, care intereseză în special pe monarhia nostra. Dacă aceste concesiuni și contraconcesiuni vor fi format obiectul întrevorbirii ministrului de externe al României cu cercurile competente din Viena și în amândouă părțile se va fi arătat și aplecarea, de a relua firul negocierilor pe baza acelora, am putea fi încredințați, că încetarea rősboiului vamal dintre noi și România ar fi numai o cestiune de timp. Și cât de dorită ar fi acestà eventualitate, uimeni ca ne-ar putea spune mai bine, decât cercurile comerciale din monarhia nostra, care sufer sub greutatea rǎsboiului vama! desigur mai mult ca negustorii de cereale și de vite români, care imediat după proclamarea stărei de răsboiu vamal au știut sa-și afle nouă debușeuri pentru productele lor. In condițiunile acestea putea să se încheie tractatul vamal cu România și înainte de asta cu doi-trei ani, dacă nu era la mijloc încăpâțînarea agrarilor maghiari, care în prima linie au contribuit la întreruperea și zădărnicirea negocierilor convenționale. Și se putea intampla acest lucru mai ales după ce guvernul austro-ungar avea de a face cu un guvern român, pe care adversarii lui din țară îl acuzau tocmai de o înclinare prea mare spre monarhia nostrá. Că tocmai actualul guvern al statului vecin a știut să imeie cercurile normative ale monarhiei nóstre și să le predispună pentru niște concesiuni, de care mai înainte nu voiau nici să audă, e taina acelui guvern, și nu e acum timpul să ne dăm silința de a pătrunde în acesta taină; noi nu avem decât sa ne bucurăm, dacă presta tot a succes o dată a se pune capătul unei stări deopotrivă insuportabile pentru amândouă statele învecinate. TELLGRAME Borna 16 Noembre.— «Riforma» Zice că având în vedere probabilitatea urcării scontului la Berlin și la Londra, resultatele subscriere la obligațiunile drumurilor de fier italienești pot fi considerate ca strălucite. Aprope 60.000 de obligațiuni au fost plasate în Italia și 200.000 în Germania. Belgrad 16 Noembre. — Regele Milan a plecat ieri sară ca Expres-Orient. Un comunicat oficial declară că Regale Milan a venit la Belgrad numai pentru a vedea pe fini sân. Rio-de-Janeiro 16 Noembre.—Guvernul provisor a și publicat un manifest prin care declară că monarhia e desființată, dând asigurarea de fermasea intențiune de a evite orice desordine. Mesagiul adaugă că guvernul a primit aderarea de la diferitele provincii din Brasilia . New York 16 Noembre.— O casă de comercia de aci a primit din Rio de Janeiro o telegramă care anunță că o revoluție ar fi avut de scop schimbarea formei guvernului și stabilirea Republicei. Londra 16 Noembre.—„Western brasilian telegraph Company”, anunți din Rio de Janeiro că o revoltă militară forte gravă a isbucnit, ministrul marinei e greu rănit, afacerile sunt Întrerupte, prăvăliile sunt închise. Miniștrii sunt prizonieri. Se asigură că Republica va fi proclamată. D. Theodoro Fonseca, președinte al noului guvern provisor, garanteza siguranța familiei imperiale. împăratul se află la Petropolis; siguranța publică nu e amenințată. Constantinopol 17 Noembre.—Sultanul a însărcinat pe Mumir-Pașa să remită d-lui de Radowitz marele cordon „Medjidie” cu placa de briliante, ca dovadă a înaltei satisfacții pentru serviciile aduse în timpul șederei împăratului Wilhelm la Constantinopol. E o distincțiune forte înaltă, deorece acesta decorație se dă forte rar. Rio-de-Janeiro 17 Noembre.—Guvernul provisor va fi exercitat de ministeriul compus astfel: D-nii Theodoro Fonseca președinte al consiliului, ministru fără portofoliu. Tablouri de Recensiment La tipografia noistră se află de vânzare Tablouri generale de recensiment, imprimate după noua edițiune oficială.