Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-12-03 / nr. 131

D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci un cas con­trariu rom­i puși in neplăcuta posițu­me de a suspenda trimi­terea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si sui­ma cu cât ne datoresc. Administrația I. Tanoviceanu Doctor in drept de la Facultatea din Paris, Profesor la Facultatea de drept și la Scala Comercială din Iași. Retrâgându-se din magistratură a îmbrățișat profesiunea de avocat. Biuroul său se află in Hotelul Tră­ian stagiul f-iu, Loterie de Bijuterii Sub­semnata Maria Gotäan domiciliată in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că : toți detentorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urma a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tra­gerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camerile din fundul ogrăzei Scole­i de Bieți »Brașovanu« strada Seulescu No. 8 disp. I. Harta Clots­ou. PRIMA SOCIETATE DE Mit Fanciar Român din Bucuresci Se aduce la cunoștința publică că in ziua de 83 Decemvre st. a. 1889 se va ține licitațiune publică in București in localul Societăței din Strada Colței pentru arendarea moșiilor­ Criveștii din județul Roman pro­prietatea domnului Inge Robert Cărnicenii-Cornea din județul Iași proprietatea Societăței. Licitațiunea va începe la orele 12 din zi Arendarea se va face pe termen de cinci ani cu începere pentru Crivești de la 23 Aprilie 1890, eară pentru moșia Carab­enii-Cornea de la 23 Aprilie 1891. Condițiunile licitațiunei se pot vedea in Se­care zi in Palatul Societății. Direcțiunea. IASSI, 2 Decembre 1889. TELEGRAMA D-LUI PREFECT ROSETTI U S V Urările ce ne aduceți în numele locuitorilor Iașilor, cu ocasiunea aniversarei zilei de 28 Noembre ne umple de bu­curie, căci ele sunt mărturi­sire ale simțimentelor de iu­bire și devotament cu care locuitorii scumpei mele a do­ua capitală înconjoară tronul. Fiți ne rugăm interpretul viilor noastre mulțumiri pe lângă acea frumoasă și os­pitalieră cetate a căreia căl­duroasă primire a lasat su­­veniri ne­ șterse în inima-mi CAROE. Anul al XVI-lea No. 131. ___________ IASSI Duminică 3 (15) Decembre 1889______Apare Duminica, Pieroarea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația *ÎO. S trad, a, G-olia. — *3:0. CURIERUL (TH. BALASSIK) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win 20 bani. 1 .­La 3. Anul 1877. La 4. Anul 1832. La 5. Anul 1596. La 6. Anul 1877. Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace, înființarea celui dintâiu teatru Român făcut în Iași. Gloriasa luptă a lui Ieremia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. Țarul părăsind România, mulțămește Domnei­ de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. Șerban Bravul, ocupă tronul Țarei după mortea lui Mihail Bravul. Petre Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Re­gele Poloniei. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonieri sunt apucate de vis­col pe drum. Aniversarea căderei Plevnei. Ziua de 28 Noembre, aniversarea căderei Plevnei a fost anunțată capi­talei prin salve de tunuri. La orele 10 jum. dimineața, Re­gele și principele Ferdinand, insoțiți de casa civilă și militară, au mers la biserica de lângă cazarma Alexandria, unde au asistat la serviciul divin, ce s’au oficiat, in amintirea memorabilei Zile, de către arh­iereul Inocențiu plo­­eșteanu. Vicarul sfintei mitropolii, în­conjurat de un nu­meros cler. La sosire, Regele au fost stâm­pi­­nat de d. general M. Vlădescu, mi­nistru de resbel, de d. genera de di­­vizie A. Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, și de toți ofițe­­rii superiori din gard­a doi. Asemenea se mai aflau față de locot.-polonel ba­ron de Taube, agentul militar al Ru­siei și d-nu maior Schneider, atașatul militar al legațiunei austro-ungare. După terminarea serviciului divin, care se ținu la fața drapelelor corpu­rilor din garnisonă, Majestatea sa pri­mi defilarea trupelor care erau coman­date de d. general Dona, comandan­tul diviziei IV de infanterie. Defilarea se făcu in modul ur­mător : Masicele tuturor corpurilor și câte un pluton format din elevii școalei militare, din batalionul 2 de vânători, regimentele 2 și 3 de linie, 6 și 21 de dorobanți, 1 de geniu, compania de gendarmi, regimentele 2 și 6 ar­tilerie, reg. 1 de roșiori, 8 de cala­­rași, escadronul tren și dirisionul de gendarmi călări. După defilare, Regele se întoarse la palat la orele 11 jum. La oarele 6 jum. sara, a avut loc la palat un prânz de gală la care au luat parte de ministru de resbel, d-nii generali aflați in capitală, d-nii ata­șați militari ai legațiunelor ruse și a­­ustro-ungare, d-nii șefi de corpuri și serviciuri din garnisonă, in total un număr de 120 persone. Pe la sfârșitul mesei, Regele ridică un pahar in onorul armatei pronun­țând urmatorele cuvinte: „Luarea Plevnei este astâ-zi nn „fapt istoric, înscris intre acele însem­nate bătălii, cari adesea­ uri au schim­­­bat o situație întreagă. Pentru noi, „insămneaza o întreită isbânda: învin­gerea vrăjmașului, întemeierea renu­­­melui nostru militar, și ne-atârnarea „României. „Serbăm dar in fie­care an cu „mândrie <ziua de 28 Noembre, dată „scumpă inimilor noastre, a căreia a­­„mintire trebue să c­e“drăm și pen­­­tru generațiele viitore, ca o dovadă „ne­tăgâduită, că numai prin o mun­­­că statornică, și cu jertfe insemnate „se poate împlini fapte mari. Astă­z­i „ca tot­deauna ridic acest pahar cu „un simțământ de vie recunoștință in „onorul armatei, fala Țarei și scutul „Patriei. „Să trăiască scumpa mea armată­.“ Cuvintele regelui au fost acoperite de întreaga asistență cu urări pre­lungite. Apoi d. general de divisie A. Cer­nat purtă următorul toast: Majestate, Alteță regală, „Aniversarea­­ zilei de azi, scumpă inimilor noastre, ne amintește cu fe­ricire gloria ce Majestatea Vosträ ați revărsat asupra armatei, prin exem­plul de curagiu și bărbăție Majesta­tea vóstra ați reînviat gloria străbu­nă. Armata, pururea recunoscätöre și devotată, urea a Majestăței Vostre și M. S. Reginei, muma răniților, ani mulți și fericiți pe Tronul României. „Să trăiți Majestatea Vóstrá!. „Să triască alteța sa regală princi­pele Ferdinand moștenitorul coronei. Acest toast a fost aclamat cu u­­ri nesfârșite și pline de entusiasm , toți cei de față. După săvârșirea prânzului, Regele principele bine-voitâ a mai convor­­cit persanele invitate până la orele și jumătate când s’au retras ia a­­rtamentile lor. sert.da.xvLl S ®­p­t­ă­m. â. xx$ smLIȚECHIU­Ț> I­O­R [ PATRONUL PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ | STIL NOU | PILA | PATRONUL P­I­L­EI *' | Sórele | ApUs. Sorelui Decembre t==--------------------------------------.................................................................................. .........................." ------------------ ' .................— \\ R^Í | ...... ............................ 3 Duminică Prof. Sofonia 600 înainte de Christ. 15 Duminică Valeriu , A. C.*u. i< £­/ 7—80 4-21 | Dum Martira Varvara 16 Luni Adelaida , ^ |,V . J—31 4-22. 5 . 1 Cuv. Sava cel sfnțit La 4 Decembre. Pătrariu din urmă, 17 Marți Lazarus 7—32 4—22 6 Mercur (f) gr. ierarh Nilcolae x .x . 18 Mercuri Achil 7-33 4—22 7 Joi­­ 1 Sf. Filotea (corp. la Curtea de Arges) cu zapada Si­ger­ 19 Joi Namisiu 7-34 4-22 8 Vineri Cuv. Patapie 20 Vineri Ammon 7—85 4—22 9 Sâmbătă______Zămislirea sfintei Ana___________________________ 21 Sâmbătă Ap. Thoma _____________________________________________7—36­4—23 La 7. Anul 1601. La 8. Anul 1388. La 9. Anul 1877. "f­T- O chestie de higienă publică Pe cât se cere de la medicină să distrugă și să elimineze agenții mor­bidei pătrunși prin absorpțiune în or­ganism, pe atât se pretinde de la hi­giena să oprescft, sau să neutraliseze aceiași agenți, mai înainte de invasi­­unea lor morbiferă în același orga­nism. Prin urmare, unul din cele mai im­portante capitole ale higienei este pro­filaxia. In starea actuală a științei studiul mijlocelor profilactice se impune mai mult ca alta­dată pentru a preveni desvoltarea și întinderea bulelor infec­­țiose și contagiose. O cestiune de higienă publică cu privire la propagațiunea afecțiunelor contagiose prin piepteni, briciuri, o­­biecte de toaletă și prin diferitele in­strumente ale baptiștilor se agită în străinătate și credem că este timpul să o atingem și noi, interesându-ne de o potrivă pe toți. Pe lângă mijlocele profilactice ce sunt îndreptate zilnic contra microbi­lor vagabonzi ai stradelor, n’ar fi rău să se alăture și cele contra microbilor internați în diferitele stabilimente de tuns și ras, care constituesc adevărate cuartiere de propagațiune și unde cre­dem, că nu sunt tocmai așa speriați de stafia Z^ă higienă. Acesta problemă de higienă publi­că o vedem că sa discutat dăună­ Zi în consiliul de higienă și de salubri­tate publică din departamentul Senei, adoptându-se urmatorele conclusiuni: 1) In școlele unde sunt interni să se cară ca fie­care elev sâ’și aibă pep­­telenele său, peria sa, și ca aceste o­­biecte să fie ținute curate. Să se in­terzică elevilor de a’și schimba între dânșii pălăriele, sau căciulele. 2) A instrui pe de o parte pe băr­bieri și pe coafort de pericolele con­­taginpei legate de practica profesiunei lor și de responsabilitatea ce resultă; a le cere să angajaze pe fie­care din clienții lor să se îngrijeaca, cât este posibil, de obiectele ce le trebue; și pe de altă parte, a invita pe coafori să desinfecteze obiectele comune după fie­care operațiune. Pieptenii și periile trebuesc să fie spălate la fie­care zi cu săpun și curățite cu tărâțe. Pe»­­tecele și alte obiecte de oțel să fie înmuiate în apă caldă, sau desinfec­­tate într-o soluțiune de acid fenic 5 la sută. Doctorul Lancereaux, care este au­torul raportului asupra măsurilor de profilaxie semnate mai sus, a fost în­sărcinat să întocmască o instrucțiune specială, indicând baptiștilor măsurile de desinfecțiune, ce trebuesc aplicate instrumentelor de cari se servesc. Consiliile nóstre de higienă și sa­lubritate publică, ocupându-se de a­­cesta problemă, de altmintrerea destul de importantă, vor înregistra la acti­vul lor cu un deosebit merit una din preceptele higienei moderne. (Progresul medical român). Primul congres internațional de FILIOLOGIE SI Hemorii­ presintat domnului ministru al instrucțiunei pu­blice de domnul profesor d­ r. G. Grigorescu. Domnule Ministru, (Urmare) D. Roger (din Paris) a vorbit des­pre acțiunea ficatului asupra otravilor. Constatând ca și Schiff, Heger și al­ții, că ficatul modifică sau împuțind*­ză puterea unor otrăvi, crede că așa se întâmplă și cu nicotină, cicutina, morfina, atropină, chinina, și stricnina. Tot așa s’ar observa cu otrăvire pu­trede și intestinale, cu peptocanele, sărurile de fer, de cupru și unele să­ruri antericole, din contra, ficatul na­re acțiune asupra digitalinei, săruri­lor de potasă și sodă, glicerinei și a­­cetinei, asupra alcoolului etilic, acesta acțiune e prea mică. Prin certările numeróse s’a convins că ficatul nu mai înfluențaza otravire când nu mai con­ține glicogen, ast­fel a văzut că, ci­­rpsa experimentală la pasări sau prin legătura canalului caledoc, și degene­rescența grăsasă (prin injectare de u­­leiu fosforat), precum și împuținarea glicogenului prin bronșho-pneumonii artificiale (datorite iritațiunei pneumo­­gastricului la gât sau supunând la pi­­ru la fumie îndelungată, in tote aces­te cazuri, glicogenul dispărând sau împuținând se făcea ca ficatul să nu mai lucreze asupra otravilor). Așa ca chestiunea leziunei ficatului dă loc în patalogie la o mulțime de fapte de mare însămnatate. D. Waren-Lombard (din­­ Worcester) a expus faptul ca, dacă face cine­va o serie de contracțiuni voluntare ridi­când cu forță o greutate determinată, să ostenește repede, contracțiele scad în putere și în­data abia mai pate să ridice greutatea, dar dacă cu tote a­­cestea urmaZá înainte contracțiele, pu­terea revine gradual, pentru a se alei forte repede. Așa ca se obține o al­ternanță de perdere și revenire a for­ței. D-sa crede că locul acestor mo­­dificațiuni se află in sistemul nervos. D. Paul Loy (din Paris) a vorbit despre secrețiunea prinara la pasări. D. Denys (din Lovain) a vorbit despre un nou ferment al sângelui. D. Erano a spus ca repetând espe­­riențele lui Munk (din Berlin) de es­­tirpațiere a corpului tiroid au văzut murind tote animalele, care făcea es­­tirpația totală, pe când animalele cu estirpație parțială trăiau, chiar dacă nu se menaja mult regiunea în tim­pul operației. Deci, corpul tiroid are o funcțiune specială, cachexia ce se observă după estirpație trebuie să se explice prin o otrăvire a sângelui. D. Schiff a obiectat că din 50 de câini cu estirpație totală, ce a operat d-sa, 4 trăes, prin urmare, nu e nici o funcțiune specială. D. Tarchanoff a arătat aseminea că resultatele obținute la St.­Petersburg, nu confirmă vederile d-nului Munk, D. Herzen, vorbind despre estirpa­­ția bi­laterala a girului sigmoid drept,

Next