Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-01-04 / nr. 1

►­ vață intr’adevĕr arta predării. Intr'însa, cursurile țin trei ani, și școlarul tre­bue să fi obținut diploma de licențiat înainte de a trece în anul al treilea. La intrare, e un concurs pentru care e cerut bacalaureatul. Școlla e împărțită în secțiunea lite­rară și secțiunea științifică. După ce a eșit din școla Normala, teatrul trece agregațiunea, care e de gramatică, de retorică, de filosofie, de istorie, etc., una pentru fie­care știința. Acest exa­men, acest titlu, este ca și șcdla Nor­mală, închis streinilor. Iată acum ideea mea: Să suprimăm școala normala din București. Prin pro­­tecțiunea lui Napoleon al III-lea, d. D. Climescu și Virgolici au urmat cur­surile școlei Normale. Să dobândim acelaș drept pentru vr’o 15 tineri care va fi și obținut de mai înainte la noi diploma de licențiat. Odată ce vor fi terminat șcala Normală, acești tineri vor trebui ca după specialitatea lor, să mai facă o școlfi, unii la Paris, alții în Germania. De pildă, unuia s’ar impune să facă școla minelor, altuia școla studiilor înalte sau șcala diplomelor (des char­­tres). La reîntorcerea lor, s’ar reorga­­nisa școla Normală, dându-i drept pri­mă ținta de a face profesori pentru școlile normale de institutori, care școli lasă totul de dorit. Ast­fel, prin sistemul meu, vom a­­vea o mână de omeni aleși care, în cinci sau șase ani, va fi ștors din Fran­cia și Germania ceea ce într’însele e mai bun. A doua țintă a școlii nor­male va fi crearea de profesori noui. De vreme ce găsim prilejul, spu­nem, că trebue prin tote mijlocele în­curajată școla normală de la S-ta E­­caterina, a societății instrucțiunii, care este una din cele mai bune ale nos­­tre, precum și cursurile normaliane ale asilului, căruia trebue păstrat acest înducit caracter de școlă Normală și de Asii. (Va urma) B. Florescu. — ¥~E LB­8 R­1 M­B * Paris 12 Iavuar. Mari incendii au is­­bucnit în fabrica de mătăsării P,ba, di Lyon, și în fabrica de uleiuri Perdonis, din Marsilia, Viena 12 Ian. «Corespondența politi­că* primește din Constantinopol, din sor­ginte automată turcescă știri cari des­­mint pretinsele tulburări și pretinsele bă­tăi ce s’ar fi întâmplat în Armenia. De asemenea nu este exact că Poarta ar avea de gând să înlocuiască pe Mud­­­ar-pașa prin Șakir-pașa în Egipt și de a trimete pe cel d’ântăi în Armenia spre a aplica acolo așa fl­sele reforme proectate. New­ York 12 Ian. O depeșă a lui He­rald din St. Francisco anunță că vaporul german Dubing mergând de la Singapore la Amoy a pierit într’un uragan 400 de chinezi au fost Înecați. Berlin 13 Ian. Președintele Camerei a comunicat adunării alocuțiunea împăru­lui către membrii b­uroului în­­ lina reu­niunii lor la Curte. Majestatea Sa a r­elatat că situațiunea politică generală speranța că pacea va fi asigurată. Dar sp. a conserva pacea, e necesar ca Germania să nu neglijeze armata și marina de înar­marea cărora trebue să se Îngrijeacă ne­încetat. Germania este silită sa facă a­­cesta din causa situației sale geografice și politice. Constantinopol 13 Ian. S-a suprimat carantina stabilită în contra provenințelor din Bussora, Golful persic și teritoriul Ze­­menului. Numai călătorii vor fi supuși la o observațiune de cinci­­ zile. Lucerna 13 Ian. Șeful statului major general, colonel Pfuffer, a murit. Lisabona 13 Ian. Se anunță că în urma unei ședințe a consiliului de Stat, care s’a prelungit pănă la 1 dimineță, s’a decis ca guvernul portugez să cedeze presiunii Eu­ghiterei și să retragă trupele sale din te­ritoriul contestat. Agram 14 Ian. întrunirea Dietei s-a amânat pănă la 20 Februarie, din causa influenței care sa întinde repede. Madrid 14 Ian. Starea sănătății Re­gelui se îmbunătățește din ce în ce mai mult. OURN­RÜLTH. BALASSA!?. Ordinea de 5 drt) Cameră pentru pri­mele­­ Zile an­ >iei viitore : Cestiunea­ personală ridicată de d-nii Catargiu și­ Vernescu cu d-nii Al. L­eo­­• Arv gi Gh Manu. Jibigou traturei. «Monitorul* publică un avis al direc­țiunei generale a­ poștelor și telegrafelor în care se aduce la cunoștința generală că un număr considerabil de amplaiați superiori și inferiori fiind atinși de influ­enza, în toată țara, serviciul telegrafic și poștal din scârtă capsă nu va putea fi e­­xecutat cu toată promptitudinea dorită de ore­ ce va trebui să se reducă, după cum coșurile de maladie se vor presinta prin diferite localități. In privința modificărei tarifului auto­nom, «Românul» află că tratările d-nului Ghermani nu duc la nici un resultat. Ceea ce­ va putut face d. Lahovary, d’o va putea face nici d. Ghermani. La fie­care minister se lucrază la în­tocmirea diferitelor proiecte de importan­ță secundară, cari vor fi presentate de miniștrii o­ dată cu deschiderea corpurilor legiuitore. Numai dl. Gr. Păucescu, ministru de domenii, va presenta vr’o 3 proecte mai principale. CRONICA INTERNA Luni, 1 Ianuarie, M. S. Regele și Prin­cipele Ferdinand au asistat la serviciul di­vin ce s’a oficiat la Mitropolie. După săvârșirea serviciului divin M. S. Regele, Principele Ferdinand și toată lu­mea oficială a mers în salonele I. P. S. S. Mitropolitului primat, unde s’a servit șampanie. I. P. S. S. Mitropolitul, d. gen. Manu, d. Schina, primul președinte al Curții de Casație, d. Grâdișteanu, președintele Cur­ții de Compturi, și primarul Capitalei au ținut fie­care câte o cuvântare la care a răspuns M. S. Regele. M. S. Regina merge mai bine. In curând M. S. va fi pe deplin res­tabilită și va părăsi patul. M. S. Regele a adresat armatei urmă­torul ordin de zi: «Ostași, «De când me afla la fruntea voistră, ați dovedit că sunteți pătrunși de dato­riile vostre*. «Santeți scutul patriei și dragostea Mea se îndreptară pururea către voi, sigur că veți fi tot­deauna vrednici de jertfele ce­­ om­ face pentru voi și de încrederea ce nestrămutat o punem pe devotamentul vos­tru ; el a fost fata voistră în trecut, el va fi mândria vostră în viitor*. «Ofițeri, sub ofițeri și soldați! Ca su­­fletul plin de aceste simțimente, ve urez un An Nou și fericit». Dat în București la 31 Decem­. 1889. CAROL Cetim în «Românul»; Legea pentru responsabilitatea miniș­trilor prevede că toți miniștri a căror dare în judecată se cere, au dreptul chiar dacă nu sunt deputați, să vie și să ia cuvântul in Cameră. Toți foștii miniștrii acuzați au hotărît să așeze la acest drept. Deci în­­ luna când se va cere darea in judecată, d-nii Ion Bratianu, D. Sturza, Eugenia Stătescu, C. Nacu, Dinu, Giani, Aurelian, Stolojan, Radu Mihai, General Cernat se vor urca pe tribuna Camerei spre a-și face apărarea. Discuțiunea, care va fi din cele mai interesante, se va prelungi mai multe­­ file. «Românul» zice că Influenza incepe a dispare cu pași repezi. In cărând forte in corăod oftpolotinnosi capitalei va fi acu­tita complect de acestă invasiune, nu știm de unde. Ministerul cultelor și instrucțiunii pu­­blice a dispus—după cum anunță «Con­stituționalul»—­prelungirea vacanțelor pen­­tru școlile Statului pănă la 10 Ianuarie, din causa influenței. Remediu în contra influenței. Doctorii parisieni recomandă lapte fiert amestecat cu ceai. Se bea ferbinte de mai multe ori pe fir. Cei din Berlin sfătuesc: a se evita con­tactul cu multă lume ; a evita schimbarea repede de temperatură ; a nu se expune la viaț; a respira cu gura închisă; a con­serva în casă o temperatură de 14-15 gr. ACTE OFICIALE D. Nicolae Iordanidi s-a numit în postul de director al arestului preventiv din jud. Dâm­­bovița. In locul d-lui N. Gorgoteanu destituit — D. Alexandru Nicolescu este numit în fu­ncțiunea de oficier în corpul sergenților de aș pe lângă prefectura poliției Capitalei, în cui d-lui C. Mănciulescu, depărtat pe flina a 16 Decembre 1889. —­ D. N. Demetrescu, actual controlor fis­al clasa II-a, se numește ajutor­ comptabil în serviciul antenelor generale de județe, în lo­cul d-lui îf.Ionescu, care se trece controlor fiscal clasa II, în locul d-lui Demetrescu. S’au aprobat pensiuni militare de serviciu următorele persone: Colonelului Lipoianu Alexandru, lei 746, bani 66 pe lună, cu începere de la 1 Noem­­bre 1889. Căpitanului Economu Petre, lei 225 pe lună, cu începere de la 1 Noembre 1389. Căpitanului Vasilescu loan, lei 219, bani 33 pe lună, cu începere de la Decembre 1889. Căpitanului Vasiliu loan, lei 265 pe lună, cu începere de la 1 Decembre. Căpitanul Calotescu Dimitrie, lei 250 pe lună, cu începere de la 1 Decembre 1889. Căpitanului Livezeanu Mihail, lei 200 pe lună, cu începere de la 16 Septembre 1889. Locotenentului Dimitrescu­ Anton, lei 204 pe lună, cu începere de la 15 Noembre 1889. D-nei Natalia S. Voinescu, soția decedatului colonel Voinescu Serghie, lei 680 pe lună, cu începere de la 22 Noembre 1889, și D-nei Maria I. Ștefănescu, soția decedatu­lui guard de artilerie Ștefănescu loan, lei 55, bani 28 pe lună, cu Începere de la 2 Octom­­bre 1889.­­ S’au încuviințat următorele rectificări de pensiuni militarilor și urmașilor lor legali, cari au făcut campania din 1877—78, și cari se găsesc retrași­ la pensiune. Intendentului militar Vrabie Constantin, lei 653, bani 33 pe lună, in loc de lei 555, bani 55, cuantumul vechei pensiuni. Căpitanului Avramescu Alexandru, lei 235 pe lună, in loc de lei 216 vechea pensiune. Căpitanului Cernat Nicolae, lei 230 pe lună in loc de lei 217, bani 35 vechea pensiune. Locotenentului Sburlea George, lei 136 pe lună, in loc de lei 120 vechea pensiune. Orfanului minor Carol N. Davila, fiul dece­datului inspector general sanitar Dr. Carol Davila, lei 450 pe lună, in loc de lei 133, b. 88 vechea pensiune. D-nei Maria Gh. Mavrodin văduvă cu copii a decedatului maior Mavrodin George, lei 313, bani 33 pe lună, in loc de lei 225 vechea pensiune. D-nei Maria C. Procan, văduva fără copii a decedatului căpitan Piscan Constantin, lei 120 pe lună, in loc de lei 112, bani 50 ve­chea pensiune, și D-nei Elena I. Muntenescu, văduva fără co­pii a decedatului adjunct clasa II Muntenescu Isidor, lei 73, bani 66 pe lună, in loc de lei 65 vechea pensiune.­­ Aceste rectificări sunt considerate cu înce­pere de la 1 iulie 1889, conform art. 24 din legea pensiunilor militare. Exposiția universală din Paris COMITETUL NAȚIONAL ROMAN Comitetul național oferind ca omagiu, d-lui președinte al republicei franceze, un album cu 54 planșe fotografice, dintre care întâia represintă grupul comitetului din Paris com­­pus din : Președinte, prințul G. Bibescu. Mem­brii: d-nii Victor Duruy, Jules Simon, amira­lul Julien de la Gravière, Octave, Feuillet, Ch Lec Mf­r, colonel Dally, I. Berge, dr. Iscoves­­cu­^^x. da Lenche Filipesco, Edouard Her­­vé, Cămile Rousset, Ferry d’Ellands, Meis­­sonnier, Mézieres, Ed. Grant, iar cele­l­alte planșe înfățișază părțile principale a secțiuni­lor industriale, precum și banchetul oferit în cârciuma românescă, guvernului francez și pre- iogr­­afii Carnot. Președintele Republicei Franceze In ședința sa din 3 Decembre 1887, Adunarea națională în* d­lu­m P­rrinită Versailles înălța pe d. Carnot la magistratura supremă — L­.fi.4.4 Cu 616 voturi din 847 de votanți, pe o periddă de șapte ani. D. Carnot e cel mai tânăr din toți Președinții pa care i-a a­­­­vut Francia.­D. Thiers avea 74 de ani când la ales, Mareșalul de Mic-Mahon 64 de ani și d. Jules Grévy 65 de ani. Născut la Limoges, la 11 August 1837, Sadi Carnot e nepo­tul marelui Carnot. Intrat al cincilea la școla Polytecnică in 1857, și cel intern, doi ani in urmă, la școla de poduri și șosele, prac­tică cu distincțiune profesiunea de inginer pănă la 1870. Guver­nul Apărărei naționale îl numi prefect al Seriei­ Inferiore, și in a­­celaș timp și comisar extra­ordinar in acest departament, in Eare și în Calvados; el părăsi acest post, după al doilea armistițiu, pen­tru a se duce la Bordeaux ca representant al departamentului Côte­­d’Or în Adunarea națională .De atunci nu încetă de a representa acest departament în Cameră. Ca deputat, d. Sudi Carnot a luat parte mai mult la discop­țiunile de afaceri.—Când d. de B­reycinet fu însărcinat cu porto­foliul ministerului de Lucrări Publice, el îl chemă lângă el în ca­litatea de sub-secretar de Stat.­De atunci el fu succesiv ministru de Lucrări Publice și de Finance, sub întâiul minister al d lui de Freycinet, sub ministerul Brisson și sub ultimul minister Freycinet. Prenumele «Sădi» face gânditori pe mulți. D. Sadi Carnot a avut de naș pe un moș care, în timpul periodei revoluționare, în ceasul unde tot republicanul refuza de a da un nume de sfânt co­piilor Eői, primise pronumele de «Sădi», care ia limba arabă în­­samnă «poetul rozelor».—El îl transmise finului său D. Sadi Carnot are peste cinci­zeci de ani, dar nu pare nici de patru­ d­eci.—Subțire, talia puțin înaltă, el are barba și porni db culorea negru ca a abanosului, întâmplare curiosa: la 3 Decembre 1886 sa resturnat cabi­netul din care d. Carnot făcea parte ca ministru de Finance, iar la 3 Decembre 1887, tocmai după un an, d. Carnot fu ales Pre­ședinte al Republicei Franceze. D. Carnot a făcut mai multe călătorii prin Francia. Prin buna sa grație, prin afabilitatea sa, prin generositatea și interesul ce porta tuturor întreprinderilor agricole, industriale și comerciale, el și-a câștigat o mare popularitate în tote părțile. |$|_____ te^TEMINESGU* P­I­A­S 1­­­­igán­g sei. D-l Carnot a însărcinat pe gen. Brugfere si adreseze urmatórea scrisore de mulțumire președintelui comitetului: Principe, Paris 31 Dec. 1889. Am înmânat d-lui Președinte al republicei, fotografiile pe care Comitetul național român la Exposițiunea universală din 1889 a bine­ voit să i le ofere prin intermediul d-v. D-l Președinte a fost forte măgulit de a­­cestă delicată atențiune, și vă rog să trans­miteți membrilor comitetului, mulțumirile sale. Bine-voiți, Principe a primi asigurarea înal­tei mele considerațiuni și a afectuosului meu devotament. General de brigadă Secretar general al Preșidenției Gal. Brugere. Președintele comitetului național își înde­plinește o datorie de a transmite de asemeni membrilor comitetului, mulțumirile cele mai căldurose ale d-nei Carnot, pentru stofele­­ costumul ce i-au oferit din partea comitetul­ui pe care d-na Carnot a bine-voit a le prii Președintele comitetului națion George Bibescu. CRONICA ESTERNA DE PESTE MUNȚI Cestiun­ea naționalităților R8a de cari șofer frații noștri de pes­te munți provine nu numai din parte guvernului, ci din partea intregei ma­ghiarime, care când e vorba de naționa­lități își face un merit îndemnând pe gu­vern să merga înainte cu nelegiuirile sale. Atât este de adevărat acest lucru, în­cât este rar, ca corbul alb, ficarul ma­­­­ghiar care se ridice vocea și să spună guvernului că veu face nedreptățind na­ționalitățile și provocând ast­fel un con­flict între maghiari și nemaghiari, conflict care in cele din urmă va lovi și nu ungari. Foile de dincolo încă înainte de săr­bători s’au ocupat de un articol scris in fața clericală .Magyar Állam*, articol in care autorul recunoște că in Ungaria exis­­tă o cestiune a naționalităților unnit mai gravă de­cât s’ar părea și nu laudă de joc pe guvern că prin purtarea, vecaa­­țiunile și nedreptățile ce face, contribue ca înăspririle dintre maghiari și naționa­lități să se prefacă in dușmănie. «Magyar Állam« e corb alb, după cum corb alb a fost și d. L. Mocsary, depu­tatul Kosauthist care n’a aprobat politica de desnaționalianre care are aderenți pe toți ungarii. » Ungarii nu vor asculta nici de «Magyar Állam» după cum nu a ascultat nici de d. Mocsály. Ei merg nainte, pe calea șovinismului, ci continuă a face o politică ce tot in ca­pul lor are să se spargă. UNGURII ȘI DUNĂREA Ministrul Baross a declarat Camerei că guvernul nu va neglija cestiunea desvol­­tărei navigațiunei pe Dunăre. In caz de trebuință, o flotă rntrâgă va fi gata. Ministrul va face tot ce va fi cu putin­ță spre a crea o interprindere ungurască în momentul când lucrările de regulari­­zare a cursului fluviului vor fi terminate. Gustav Eiff­el. D. Gustav Eiffel s-a născut la Dijon in anul 1832: înzestrat cu cele mai norocase disposițiuni pentru matematici, el Își alese ca­riera de inginer, in care trebuia să dobândască o așa de mare ce­lebritate.-Ești, in 1855, din școlla centrală de arte și manufacturi, unde fusese ca să’și sfârșască studiile, el execută, încă din 1858, marele pod metalic de la Bordeaux și făcu aplicațiunea, atunci încă născândă, a aerului comprimat la fondațiunea pilelor, procedeu ca­­re-i perfecționă mai în urmă construind podul de la Niva, la Bayon­ne, și podurile rețelei centrale de la Capdenac și de la Floirac.­ Aceste prime lucrări scoperfi la ivală pe tânărul inginer, spiritul seu născocitor, îndrăzneț și căutător, însoțit de o știință profundă, încă de la Exposiția din 1867. D­r­iff«­ nf»hai calculele re­lative u ««"* vă întru­prima orí 3 pe pile vuen­Hiu­c pa nuia ieraia ao ia Commentry la travnnt. Progresele făcute de D. Eiffel io arta construcțiunilor meta­lice sunt din cele mai renumite. D. Eiffel mai construi podul de la Vianna, din Portugalia, cel de la Tarde8, lângă Montlagon, la Cabzac, etc. De asemenea tot D-lui Eiffel i se datorește construirea podului de la Porto, pe Duero, și a marelui pod de la Garabit, operă admirabili de tudrlzwéfft și de eleganță.­A executat apoi construcția, obținută in urma unui concurs internațional, unui mare pod pe calea de la Szegedin, in Ungaria, gara de la Staatsbahn, la Pesta; pavilionul orașului Pa­ris și fațada principală a Exposiției de la 1878.­Tot lui i se da­torește de a fi resolvit problema atăt de interesantă și de grea a podurilor portative și economice. Să cităm in fine, printre creațiunile sale cele mai de curând, cupola mișcătorre a observatorului din Nizza, care, cu totul greuta­tea sa de mai mult de 100.000 c­ilograme, pate fi pusă in miș­care cu cea mai mare ușurință numai de către o singură personă. D. Eiffel a obținut un mare premiu la Exposiția Universală de la 1878, și diplome de onore la exposițiile de la Amsterdam, Anvers, Bordeaux, Nizza, Tuluza și de la Nantes. La 21 Decembre 1888, a fost ales președinte anual al Socie­­tatței inginerilor civili. La inaugurarea celebrului turn de 300 de metri (pe care toată lumea îl cunoște destul de bine), D. Eiffel a fost înaintat la gra­­dul de ofițer al Legionei de onore. El era cavaler de la 1878. Se vorbește că tot celebrul constructor al turnului din Câm­pul lui Marte va construi și mărețul pod de peste Dunărea in România. Traduse de C. L. R.

Next