Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-06-03 / nr. 60
Anul al XVIII-lea No. 60. IASS! Duminică 3 (15) Iunie 1890 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR CN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 8 TREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAni- ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația -II. — Strada Colia.. — -ie. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre A. 31, Passage Verdeau, Paris.—i Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C-o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vini ¥#% 20 bani. IUNIE La 3. Anul 1247. Se indice un tractat Intre români și unguri contra tătarilor. La 4. Anul 1773. Rușii încârcă de a lua Basarabia dar nu reușesc. La 5. Anul 1682. Românii cu turcii împrejur cetatea Vienei. La 6. Anul 1628 Constantin Brâncovenu, zidește monastirea Brâncoveni. La 7. Anul 1848. Heliade și Golescu părăsesc Bucureștii spre a începe revoluția la Islaz. La 8. Anul 1692. Armata română merge cu turcii în resbel contra austriacilor. La 9. Anul 1848. Proclamarea revoluțiunii române și sfințirea stegurilor la Islaz. A.TZIL Rugăm pe toți domnii abonați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să binevoiască a ne trimete direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamentului prin mandat postal.—Mulțumim tuturor acelor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamentului, apreciând in timpul de față munca și cheltuiala scuterei ziarului. A.a.vii,b,intrat in IASSI, 2 Iunie 1890. Erolnsiunea Femeei Conferință ținută in sala Ateneului din Ploești (urmare și fine). De cătră acei ce susțin inferioritatea femeei, că in multe împrejurări femeea este într’o stare de indispozițiune, care ’i paralisezat până la un punct facultățile, lipsind-o de energia morală !— acesta mai cu sumă in epoca pubertăței. S’a ripostat acestui argument:— Dar la aceeași epocă puberală ce devin bărbații ? — Mai mult de 50*/« sunt decimați de alcoolism, care cnește prin a’i abrutiza.— «Nimic, zice doctorul Vircy, nu ruineză «nu atrofiază economia animală ca alcoolismul, întreg aparatul nervos sucombă, «sărăcit și desecat de o bătrânețe anti cipată. Toți autorii au remarcat că beția «la imperatori ca Tiberiu, Caligula, avea «de tovarăși cruzimea, duplicitatea, perfidia,*ifăcându-se o statistică a crimelor delictelor, s’a determinat că din o sută și criminali sunt 17 femei criminale și 83 bărbați — (Michelet). S’a obiectat că femeea nu póte percepe ideile filosofice. In literatură nu reușește decât într’un gen inferior, în roman — că femeile n’au aptitudine pentru politică.— Dar tote acestea din a mai vină ? — Desigur din cauza educațiunei puțin solide și superficiale care se dă femeii și afarâ de acesta printre toți tinerii care frecventază șcdlele nostre superiore, câți pricep, câți crează știința ?— Femeia nu pote percepe cunoștințe de metafisicft!— Ce obiecțiune puțin seriosă!— Dar cel mai mare logician al timpilor moderni, Emanuel Kant, una din glorele Germaniei, nu ne dovedește el în cartea sa «critica rațiunei pure,» că tote teoriile metafisicianilor rămân pentru totdeauna vane și acesta chiar din causa constituirei spiritului omenesc.— Voltaire, o autoritate, prin ajuns la finele carierei sale, să zică că metafizica este o perdere de timp. Așa, nu se pate tăgădui că femeia are multă aptitudine pentru științele positive; — femeia are multă răbdare spre a căuta să descopere misterele lumei invizibile. Astfel, Marchisa de Chastelet a făcut cunoscut Franciei legile marelui Newton, Sofia Germain, în Acustică, a descoperit vibrațiunile lamelor, lucru pentru care a fost chiar încoronată de Institutul Franciei, și câte italiene n’au strălucit pe catedrele Universităților din Bolonia și Padua Proudhon, autorul cel mai înverșunat contra femeilor, susține că femeia este inferiora bărbatului sub trei puncte de vedere : Din punctul de vedere fisic, intelectual și moral. 1) Fisic.— Se recunoște în genere, zice Proudhon, că femeia e mult mai slabă ca forță decât bărbatul, dar tot din punctul de vedere fizic femeia are și ea o superioritate asupra bărbatului, »frumuseța*. Alfred de Vigey zice: Pasque vous êtes beau, vous êtes bon, sans doute. Este necontestat, că femeia este frumósă, mult mai frumosá ca bărbatul. In două cuvinte sub raportul fizic, ceeace bărbatul a primit de la natură ca forță, femeia a obținut ca frumusețe. 2) Intelectual. — Tot Proudhon, ca sf susțină teza acesta, face apel la un conciliu catolic care a decis că «femeia n'are un spirit inteligent». Acest domn zice că femeia e incapabilă de a avea inițiativa, alegațiunea este cu totul neîntemeiată, căci chiar ca educațiunea slabă, care se dă azi femeii, tot au eșit la ivală o mulțime de talent**, cari au ilustrat literile și artele, și cari au fost femei cu tote acestea. 3) Moral.—Proudhon, raționază astfel : Inteligența se proporționază cu forța, — virtutea de sigur că va fi tot în raport direct atât cu inteligența cât și cu forța.— Voltaire, care după cum se știe, era omul cel mai inteligent al timpului, avea o forță herculană. Michelet zice pe de altă parte: »Femeia are o sensibilitate, care este cu mult mai mare ca a bărbatului,sensibilitatea prin urmare la femei fiind mai mare, neapărat că urmezit de aci ca ideile de morală, simțimintele de iubire, de pietate de caritate să fie cu mult mai desvoltate la femei’—O autore-femeie, d-na Necher de Saussure, susține, că în genere femeile ar fi lipsite de franchețe , noi credem că de ar fi adevărată chiar acestă acuzațiune, totuși acesta nu este un defect inerent firei femeiești și mai cu samă este un efect al educațiunei frivole, care ’i se dă astăzi, și a condițiunei sale în societatea modernă, căci este cunoscut, că nu pate fi franc decât un om stăpân pe acțiunile sale, un om liber, și femeia văzurăm, că este încă departe de a se bucura de o libertate deplină. S’a mai obiectat, că femeia ar fi din fire o ființă ușuratică, cochetă, căreia ’i place să se ocupe cu tóte nimicurile, o ființă frivolă în sine.— In adevăr, s’a zis: observați o femeie, și veți vedea că grija ei de căpetenie va fi de a sta mereu la oglindă și de a se impopoțona cu fel de fel de panglice, cari de cari mai batutore la ochi. Ce argumentație puerilă pentru a dovedi inferioritatea femeii! Auziți, să se veste metafizica ca pe o știință fără niciun fundament.— Filosoful frances Joufroys acuze femeia de ființă frivolă, dară bărbații, aceste ființe seriose și pline de gravitate, cari n’au altă preocupare în întregul curs al existenței lor, decât să -și încorce grumazul, spre a cipSta câteva panglicuțe multiculare, câteva cruciulițe stralucitore, pe cari să le anine de gât și de piept! Bieții ómeni, serioși mai sunt!... * * * Vin acum la o altă cestiune forte importantă, la cestiunea de a se ști, dacă femeia este sau nu aptă de a ocupa funcțiuni publice, de a face politică mai bine, și de a exercita drepturile politice.— Ia multe state se interzice femeilor dreptul de a guverna, crezându-le incapabile. Un lucru însă e demn de mirat: în urma observațiunilor făcute, s-a constatat că femeile cari au purtat corona, în mare parte au fost superiore bărbaților. Din 8 suverane, libere și necăsătorite, 7 au domnit cu glorie, pe când din 8 regi bărbați, din contra se găsesc 7 suverani slabi. Femei celebre au arta de a guverna putern cita pe: Elisabeta, Maria Tudor, Maria Teresa, reginele Angliei, Caterina II, Hedviga a Poloniei, Ulrica a Suediei; totuși apoi credem că deși femeia este complet egale cu bărbatul, din tote punctele de vedere, ea nu trebue să se amestece în afacerile politice. Menirea femeei este cu totul alta, grijile casei, maternitatea mai cu sumă, educațiunea copiilor sunt cauze puternice, cari se opun de a permite amestecul femeei cu afacerile publice,— și în urmă după ce femeia ajunge la orecare vârstă mai înaintată, când a scăpat de grijile expuse, atunci e prea târziu să mai facă politică, îngrijirile pe cari le-a adus familiei au împedicat-o ca să se pregatesca în practica diferitelor ramuri, în cari se exercita activitatea masculini, și ar fi fatalmente inferiori, fără de știința și experiența necesarie, căci ar fi nevoită să debuteze la o vârstă, în care orice carieră atinge apogeul forței, la o epocă în care entusiasmul se stinge, când puterea creature se micșorază, când în fine generațiunile noi împing pe cele vechi la retragere. Femeia politică ! Inchipuiți-vă acastă ființă pe care natura a fâcut-o atât de plăcută: s’o vezi totdeauna cu fruntea încrețită, cu ochii încruntați, mereu îngrijată de modul cum va conduce barca statului prin numerasele stânci, care amenință să o sdrobască ! Femeia politică ! închipuiți-ve zilnicele necazuri, pe care le intimpină ómenii politici, polemică din ziare, întrunirile publice, inimicițiile vii din parlament, alegerile!... închipuiți-ve, și vedeți ce giuvaer de mamă ar fi femeia politică, în cazul când ea ar avea copii, și rar s’ar întâmpla cazurile acestea, pentru că femea când va avea drepturi politice este greu de închipuit, că va mai consimți să porte acesta fericită sarcină, cu care a înzestrat-o natura, căci, în timpul gestațiunei, de exemplu, ar fi în imposibilitate de a se ocupa cu afacerile statului, și în acest interval câte descepțiuni n’ar întimpina, câte trageri pe Bförl, câți adversari politici nu ar profita și nu ’i-ar lua înainte!—In politică ești cu tota inteligența ațintită acolo, te ocupi zilnic și tot dacă vei avea din nefericire un moment de slăbiciune, dar un singur moment, te trezești păcălit, tras pe sfera! Mai totdeauna politiciana imbâtrînește izolată și mare părăsită. Câteva vâzând că la bâtsînețe nu ar mai merge cu politica ar deveni devote, ar lua calea bisericei, după cum se zice: — Maternitatea este marea forță motrice a femeii, maternitatea este începutul și sfârșitul întregei sale vieți! Se va obiecta póte, nu tote femeile se vor căsători, nu tote femeile vor fi mame, — sunt unele care remân celibatare, dar sunt și bărbați cari remân celibatari din multe împrejurări,— acesta însă, desigur formeza o excepțiune cât se pote de restrînsă și nu se pot face legi,— zice Jean Jacques Rousseau, într’un interes cu totul excepțional. Să luăm cea altă ipotezâ, să presupunem că femeile ar dobândi drepturi politice— Ce s’ar întâmpla ? Femeia politică neputându-se ocupa cu creșterea și educarea copiilor, va lăsa acastă grije pre mâna unor femei anumite, cari să facă slujba acesta, și aceste femei desigur, că nu s’ar amesteca în afaceri publice.— încetul cu încetul s’ar forma o clasă de femei aristocrată politiciană, și o clasă de femei plebeiană, muncitore.— Vom avea femei de elită și femei serve însărcinate cu creșterea copiilor.—Inegalitate de sigur revoltatore ! Nu pot termina mai bine acesta conferință decât amintindu-ne cuvintele pline de înțelepciune ale grațiesei nóstre poete Carmen Sylva, cuvinte rostite în sânul Academiei nostre, sunt acum câteva luni: «Activitatea femeii nu trebue să iasă din interiorul sfânt al cassei.— Glasul femeei nicăeri nu sună mai dulce și mai frumos, decât la vatra ei în mijlocul copiilor ei.* Nu trebue dar sä nu se mai vorbesca de inferioritatea femeei, nu, cele doua sexe nu se pot compara și declara superiore sau inferiore unul altuia, căci nu există între ele nici inferioritate, nici superioritate, ambele elemente sunt indispensabile evoluțiunei omenești! TEODOR IENIBACE. (R. L.) TELEGRAME Budapesta, 11 Iunie.—Comisiunea delegațiunei ungare.—Cornițele Kalnoki, vorbind despre Bulgaria, a combătut ideia că un mare resbel este inevitabil, dar a spus că nu o chestiune la care tote puterile sunt streine, cu cât pericolul este mai mare cu atâta mai mult trebuie să se ia precauțiuni. Cât despre atitudinea dușmană a unui țar din Berlin față cu Ungaria, ministrul spune că ea a fost desaprobată de tota lume și de guvernul german; ungarii pot merge la Berlin, ei vor fi primiți cu simpatie. Comisiunea a dat un vot de încredere in favorea comitelui Kalnoki. Comisiunei de marină a delegațiunei ungare, amiralul Sterneck a declarat că, in urma invitații țiutei făcute de impăratul Wilhelm, escadra austriacă va merge in apele germane. Praful de pușcă fără fum va fi introdus in marină pentru puștile cu repetiție, dar că nu se pute incă întrebuința pentru artilerie. Amiralul Sterneck a arătat in fine in ce măsură și in ce epocă se va mări flotila pe dunăre. Viena, 11 Iunie.—Marele duce Petru Nicolaievici și marea ducesă au trecut prin Viena mergând la Franzensbad spre a face o vizită princesei de Montenegro.— De acolo vor merge in Rusia. Belgrad, 11 iunie.— Guvernul sârb a adresat o notă d-lui Simici, ministrul său la Viena, ca ordin de a o comunica comitelui Kalnoki. Guvernul din Belgrad exsprimă o mare supărare de declarațiuune ministrului și declară că ultimile măsuri economice luate de Serbia au avut de țintă ameliorarea finanțelor regatului și că nu trebuiesc luate ca o manifestație de ostilitate față cu Austro-Ungaria. Nota blamează forte aspru atitudinea presei sârbe și declara că guvernul din Belgrad va păstra cu credință o amiciție francă pentru monarhia Austro-Ungară, cu tote declarațiunile comitelui Kalnoki și măsurile de rabinare ce a luat, precum acea relativă la porci. Nota adaugă : «Nu putem recunoște că am fi făcut ceva, cu «știință sau fără știință, care să fie de «natură a compromit« în vițtcucitatea de «amiciție.» Moscova, 12 Iunie.— Un mare incendiu au isbucnit in nsinele Ulalex din Neviansk. O mie de case au ars, 4 școli, 3 biserici, 3 spitale, mai multe magazinuri și alte stabilimente. Osebit de aceasta, au perit patru fieci de persone in flăcări, și 18 mii persone au rămas fără locuință. Viena, 12 iunie.—Știrile pe care «Politische Corespondenz» le primește din Budapesta confirmă că s-a constatat oficial că epizotia bântie câteva districte din Serbia; masurile luate de guvernul ungar in privința zâmfitorilor de proveniență sârbă sunt deci justificate. Buda Pesta, 12 Iunie.—Cornițele Kalnoki a confirmat, in comisiunea delegațiunei ungare pentru afacerile streine, știrea dată de floare despre primirea unei note sârbe in cuprinsul cum a fost publicată de floare. Comisianea a adoptat fondurile secrete. D. de Szpegyeny a anunțat că pe viitor jurisconsulți, precum sunt acei ce există pe lângă consulatele din St. Petersburg, Moscova, Sofia și Varna, vor fi atașați și la alte consulate. Viena, 12 Iunie.— «Politische Corespondenz* zice că votarea creditului de 23 milione 600 mii lei pentru căi de comunicație de către Camera română, va avea de efect crearea de noui debușeuri și înlesnirea relațiunilor comerciale. Progresul important ce se va realiza pe acest târîm va fi in onarea guvernului conservator care printr’o ințelepta administrațiune a finanțelor statului póte permite ca țara să facă, fără să se resimtă, și acest mare sacrificiu. Același ficat face să reiasă succesul obținut de guvernul actual in comisiunea dunăreană in chestiunea de executat la punctul numit M. Separarea barjei acestui cot va scurta considerabil trecerea și va facilita navigațiunea, și comerțul tuturor țfirilor va profita din aceasta. St. Etiene, 13 Iunie.— Numerul greviștilor trece peste 9 mii, nu au mai rămas decât 5 sau 6 mii care continuă la ora. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE O A ZINCEI RUȘI. Ședința de la SI Mai. Ședința se deschide la ora 1.30 sub președinta d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presanți 98 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. D. Gr. Argintoianu adresază guvernului o interpelare în privința scutirei de taxe vamale a cărbunilor ce se importă din Austro- Ungaria. Camera trece în secțiuni pănă la orele 3, apoi redeschidându-se ședința, se voteza din nou un credit de 24 mii lei pentru ministerul domeniilor, vot remas nul la ședința trecută. D. C. C. Dobrescu interpeleza pe ministrul de interne asupra motivelor care au oprit să facă o anchetă asupra faptului comitetului permanent al jud. Olt. La ordinea zilei interpelarea d-lui G. Dem. Theodorescu asupra modificării făcute art. 5 din regulamentul pentru examenele de bacalaureat permițându-se elevilor preparați în particular să se presinte direct la bacalaureat. D. Theodorescu arată că legea instrucțiunei e contrarie acestei disposițiuni și de aceia ministrul ar trebui să o revoce. Legea țlce că certificatele de studii trebuesc date numai de autoritățile școlare și o școală privată nu e o autoritate. D. C. C. Dobrescu vorbește în acelaș sens. D. I. Nădejde găsește că teoria peopinenților e reacționară , c-sa se pronunță in favorea disposiției d-lui Th. Rosetti. D. Al. Marghiloman, in lipsa d-lui Th. Ro-