Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-06-03 / nr. 60

Anul al XVIII-lea No. 60. IASS! Duminică 3 (15) Iunie 1890 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR CN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestr­u 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 8 TREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAni- ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația -II. — Strada C­o­li­a.. — -ie. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre A. 31, Pas­sage Verdeau, Paris.—i Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C-o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin­i ¥#% 20 bani. I­UNIE La 3. Anul 1247. Se indice un tractat Intre români și unguri contra tătarilor. La 4. Anul 1773. Rușii încârcă de a lua Basarabia dar nu reușesc. La 5. Anul 1682. Românii cu turcii împrejur cetatea Vienei. La 6. Anul 1628 Constantin Brâncovenu, zidește monastirea Brâncoveni. La 7. Anul 1848. Heliade și Golescu părăsesc Bucureștii spre a începe revoluția la Islaz. La 8. Anul 1692. Armata română merge cu turcii în resbel contra austriacilor. La 9. Anul 1848. Proclamarea revoluțiunii române și sfințirea stegurilor la Islaz.­ ­A.TZ­IL Rugăm pe toți domnii abo­nați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat cos­tul abonamentului, să bine­­voiască a ne trimete direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt ru­gați a ne trimite costul abo­namentului prin mandat pos­tal.—Mulțumim tuturor ace­lor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamen­tului, apreciând in timpul de față munca și cheltuiala scu­­terei ziarului. A.a.vii,b­,intrat in IASSI, 2 Iunie 1890. Erolnsiunea Femeei Conferință ținută in sala Ateneului din Ploești (urmare și fine). De cătră acei ce susțin inferioritatea femeei, că in multe împrejurări femeea este într’o stare de indispozițiune, care ’i paralisezat până la un punct facultățile, lipsind-o de energia morală !— acesta mai cu sumă in epoca pubertăței. S’a ripostat acestui argument:— Dar la aceeași epocă puberală ce devin bărbații ? — Mai mult de 50*/« sunt decimați de alcoolism, care cnește prin a’i abrutiza.— «Nimic, zice doctorul Vircy, nu ruineză «nu atrofiază economia animală ca alcoo­­­lismul, întreg aparatul nervos sucombă, «sărăcit și desecat de o bătrânețe anti­­­ cipată. Toți autorii au remarcat că beția «la imperatori ca Tiberiu, Caligula, avea «de tovarăși cruzimea, duplicitatea, per­fidia,*­ifăcându-se o statistică a crimelor delictelor, s’a determinat că din o sută și criminali sunt 17 femei criminale și 83 bărbați — (Michelet). S’a obiectat că femeea nu póte percepe ideile filosofice. In literatură nu reușește de­cât într’un gen inferior, în roman­ — că femeile n’au aptitudine pentru po­litică.— Dar tote acestea din a mai vină ? — De­sigur din cauza educațiunei puțin so­lide și superficiale care se dă femeii și a­­farâ de acesta printre toți tinerii care fre­­cventază șcdlele nostre superiore, câți pri­cep, câți crează știința ?— Femeia nu pote percepe cunoștințe de metafisicft!— Ce obiecțiune puțin seriosă!— Dar cel mai mare logician al timpilor moderni, Ema­nuel Kant, una din glor­ele Germaniei, nu ne dovedește el în cartea sa «critica ra­­țiunei pure,» că tote teoriile metafisicia­­nilor rămân pentru tot­dea­una vane și a­cesta chiar din causa constituirei spiritu­lui omenesc.— Voltaire, o autoritate, pri­n ajuns la finele carierei sale, să zică că metafizica este o perdere de timp. Așa, nu se pate tăgădui că femeia are multă aptitudine pentru științele positive; — femeia are multă răbdare spre a căuta să descopere misterele lumei invizibile. Ast­fel, Marchisa de Chastelet a făcut cu­noscut Franciei legile marelui Newton, Sofia Germain, în Acustică, a descoperit vibrațiunile lamelor, lucru pentru care a fost chiar încoronată de Institutul Fran­ciei, și câte italiene n’au strălucit pe ca­tedrele Universităților din Bolonia și Padua­ Proudhon, autorul cel mai înverșunat contra femeilor, susține că femeia este in­­feriora bărbatului sub trei puncte de ve­dere : Din punctul de vedere fisic, inte­lectual și moral. 1) Fisic.— Se recunoște în genere, zice Proudhon, că femeia e mult mai slabă ca forță de­cât bărbatul, dar tot din punctul de vedere fizic femeia are și ea o supe­rioritate asupra bărbatului, »frumuseța*. Alfred de Vigey zice: Pa­sque vous êtes beau, vous êtes bon, sans doute. Este necontestat, că femeia este fru­­mósă, mult mai frumosá ca bărbatul. In două cuvinte sub raportul fizic, ceea­­ce bărbatul a primit de la natură ca forță, femeia a obținut ca frumusețe. 2) Intelectual. — Tot Proudhon, ca sf­ susțină teza acesta, face apel la un con­ciliu catolic care a decis că «femeia n'are un spirit inteligent». Acest domn zice că femeia e incapabilă de a avea inițiativa, alegațiunea este cu totul ne­întemeiată, căci chiar ca educațiunea slabă, care se dă azi femeii, tot au eșit la ivală o mul­țime de talent**, cari au ilustrat literile și artele, și cari au fost femei cu tote a­­cestea. 3) Moral.—Proudhon, raționază ast­fel : Inteligența se proporționază cu forța, — virtutea de sigur că va fi tot în ra­port direct atât cu inteligența cât și cu forța.— Voltaire, care după cum se știe, era omul cel mai inteligent al timpului, avea o forță herculană. Michelet zice pe de altă parte: »Fe­meia are o sensibilitate, care este cu mult mai mare ca a bărbatului­,sensibili­tatea prin urmare la femei fiind mai mare, neapărat că urmezit de aci ca ideile de morală, simțimintele de iubire, de pietate de caritate să fie cu mult mai desvoltate la femei’—O autore-femeie, d-na N­echer de Saussure, susține, că în genere fe­meile ar fi lipsite de franchețe , noi cre­dem că de ar fi adevărată chiar acestă a­­cuzațiune, totuși acesta nu este un defect inerent firei femeiești și mai cu samă este un efect al educațiunei frivole, care ’i­ se dă astă­zi, și a condițiunei sale în socie­tatea modernă, căci este cunoscut, că nu pate fi franc de­cât un om stăpân pe ac­țiunile sale, un om liber, și femeia văzu­răm, că este încă departe de a se bucura de o libertate deplină. S’a mai obiectat, că femeia ar fi din fire o ființă ușuratică, cochetă, căreia ’i place să se ocupe cu tóte nimicurile, o ființă frivolă în sine.— In adevăr, s’a zis: observați o femeie, și veți vedea că grija ei de căpetenie va fi de a sta mereu la oglindă și de a se impopoțona cu fel de fel de panglice, cari de cari mai batutore la ochi. Ce argumentație puerilă pentru a do­vedi inferioritatea femeii! Auziți, să se veste metafizica ca pe o știință fără nici­un fundament.— Filosoful frances Joufroys acuze femeia de ființă frivolă, dară băr­bații, aceste ființe seriose și pline de gra­vitate, cari n’au altă preocupare în între­gul curs al existenței lor, de­cât să -și încorce grumazul, spre a cipSta câte­va panglicuțe multiculare, câte­va cruciulițe stralucitore, pe cari să le anine de gât și de piept! Bieții ómeni, serioși mai sunt!... * * * Vin acum la o altă cestiune forte im­portantă, la cestiunea de a se ști, dacă femeia este sau nu aptă de a ocupa func­țiuni publice, de a face politică mai bine, și de a exercita drepturile politice.— Ia multe state se interzice femeilor dreptul de a guverna, crezându-le incapabile. Un lucru însă e demn de mirat: în urma observațiunilor făcute, s-a constatat că femeile cari au purtat corona, în mare parte au fost superiore bărbaților. Din 8 suverane, libere și necăsătorite, 7 au domnit cu glorie, pe când din 8 regi băr­bați, din contra se găsesc 7 suverani slabi. Femei celebre au arta de a guverna pu­tern cita pe: Elisabeta, Maria Tudor, Maria Teresa, reginele Angliei, Caterina II, Hedviga a Poloniei, Ulrica a Suediei; totuși apoi credem că de­și femeia este complet egale cu bărbatul, din tote punc­tele de vedere, ea nu trebue să se ames­tece în afacerile politice. Menirea femeei este cu totul alta, gri­jile casei, maternitatea mai cu sumă, e­­ducațiunea copiilor sunt cauze puternice, cari se opun de a permite amestecul fe­meei cu afacerile publice,— și în urmă după ce femeia ajunge la ore­care vârstă mai înaintată, când a scăpat de grijile expuse, atunci e prea târziu să mai facă politică, îngrijirile pe cari le-a adus fa­miliei au împedicat-o ca să se pregatesca în practica diferitelor ramuri, în cari se exercita activitatea masculini, și ar fi fa­talmente inferiori, fără de știința și ex­periența necesarie, căci ar fi nevoită să debuteze la o vârstă, în care ori­ce ca­rieră atinge apogeul forței, la o epocă în care entusiasmul se stinge, când puterea creature se micșorază, când în fine gene­­rațiunile noi împing pe cele vechi la re­tragere. Femeia politică ! Inchipuiți-vă acastă fi­ință pe care natura a fâcut-o atât de plă­cută: s’o vezi tot­deauna cu fruntea în­crețită, cu ochii încruntați, mereu îngri­­jată de modul cum va conduce barca sta­tului prin numerasele stânci, care ame­nință să o sdrobască ! Femeia politică ! închipuiți-ve zilnicele necazuri, pe care le intimpină ómenii po­litici, polemică din ziare, întrunirile pu­blice, inimicițiile vii din parlament, a­­legerile!... închipuiți-ve, și vedeți ce giuvaer de mamă ar fi femeia politică, în cazul când ea ar avea copii, și rar s’ar întâmpla ca­zurile acestea, pentru că femea când va avea drepturi politice este greu de închi­puit, că va mai consimți să porte acesta fericită sarcină, cu care a înzestrat-o na­tura, căci, în timpul gestațiunei, de exem­plu, ar fi în imposibilitate de a se ocupa cu afacerile statului, și în acest interval câte descepțiuni n’ar întimpina, câte tra­geri pe Bförl, câți adversari politici nu ar profita și nu ’i-ar lua înainte!—In po­litică ești cu tota inteligența ațintită a­­colo, te ocupi zilnic și tot dacă vei avea din nefericire un moment de slăbiciune, dar un singur moment, te trezești păcălit, tras pe sfera! Mai tot­deauna politiciana imbâtrînește izolată și mare părăsită. Câte­va vâzând că la bâtsînețe nu ar mai merge cu poli­tica ar deveni devote, ar lua calea bise­­ricei, după cum se zice: — Maternitatea este marea forță motrice a femeii, mater­nitatea este începutul și sfârșitul întregei sale vieți! Se va obiecta póte, nu tote femeile se vor căsători, nu tote femeile vor fi mame, — sunt unele care remân ce­libatare, dar sunt și bărbați cari remân celibatari din multe împrejurări,— acesta însă, de­sigur formeza o excepțiune cât se pote de restrînsă și nu se pot face legi,— zice Jean Jacques Rousseau, într’un interes cu totul excepțional. Să luăm cea altă ipotezâ, să presupu­nem că femeile ar dobândi drepturi po­litice— Ce s’ar întâmpla ? Femeia politică neputându-se ocupa cu creșterea și edu­carea copiilor, va lăsa acastă grije pre mâna unor femei anumite, cari să facă slujba acesta, și aceste femei de­sigur, că nu s’ar amesteca în afaceri publice.— încetul cu încetul s’ar forma o clasă de femei aristocrată politiciană, și o clasă de femei plebeiană, muncitore.— Vom avea femei de elită și femei serve însărcinate cu creșterea copiilor.—Inegalitate de sigur revoltatore ! Nu pot termina mai bine acesta confe­rință de­cât amintindu-ne cuvintele pline de înțelepciune ale grațiesei nóstre poete Carmen Sylva, cuvinte rostite în sânul Academiei nostre, sunt acum câte­va luni: «Activitatea femeii nu trebue să iasă din interiorul sfânt al cassei.— Glasul fe­meei nicăeri nu sună mai dulce și mai frumos, de­cât la vatra ei în mijlocul copiilor ei.* Nu trebue dar sä nu se mai vorbesca de inferioritatea femeei, nu, cele doua sexe nu se pot compara și declara supe­­riore sau inferiore unul altuia, căci nu există între ele nici inferioritate, nici su­perioritate, ambele elemente sunt indis­pensabile evoluțiunei omenești! TEODOR IENIBACE. (R. L.) TELEGRAME Budapesta, 11 Iunie.—Comisiunea de­­legațiunei ungare.—Cornițele Kalnoki, vor­bind despre Bulgaria, a combătut ideia că un mare resbel este inevitabil, dar a spus că nu o chestiune la care tote puterile sunt streine, cu cât pericolul este mai mare cu atâta mai mult trebuie să se ia precauțiuni. Cât despre atitudinea dușmană a unui ț­ar din Berlin față cu Ungaria, ministrul spune că ea a fost desaprobată de tota lume și de guvernul german; ungarii pot mer­ge la Berlin, ei vor fi primiți cu simpatie. Comisiunea a dat un vot de încredere in favorea comitelui Kalnoki. Comisiunei de marină a delegațiunei ungare, amiralul Sterneck a declarat că, in urma invitații țiutei făcute de impăratul Wilhelm, esca­dra austriacă va merge in apele germane. Praful de pușcă fără fum va fi introdus in marină pentru puștile cu repetiție, dar că nu se pute incă întrebuința pentru ar­tilerie. Amiralul Sterneck a arătat in fine in ce măsură și in ce epocă se va mări flotila pe dunăre. Viena, 11 Iunie.—Marele duce Petru Nicolaievici și marea ducesă au trecut prin Viena mergând la Franzensbad spre a face o vizită princesei de Montenegro.— De acolo vor merge in Rusia. Belgrad, 11 iunie.— Guvernul sârb a adresat o notă d-lui Simici, ministrul său la Viena, ca ordin de a o comunica co­mitelui Kalnoki. Guvernul din Belgrad e­­xsprimă o mare supărare de declarațiuun­e ministrului și declară că ultimile măsuri economice luate de Serbia au avut de țintă ameliorarea finanțelor regatului și că nu trebuiesc luate ca o manifestație de ostilitate față cu Austro-Ungaria. Nota blamează forte aspru atitudinea presei sârbe și declara că guvernul din Belgrad va păstra cu credință o amiciție francă pentru monarh­ia Austro-Ungară, cu tote declarațiunile comitelui Kalnoki și măsu­­rile de rabinare ce a luat, precum acea relativă la porci. Nota adaugă : «Nu pu­­­tem recunoște că am fi făcut ce­va, cu «știință sau fără știință, care să fie de «natură a compromit« în vițtcucitatea de «amiciție.» Moscova, 12 Iunie.— Un mare incen­diu au isbucnit in nsinele Ulalex din Ne­­viansk. O mie de case au ars, 4 școli, 3 biserici, 3 spitale, mai multe magazinuri și alte stabilimente. Osebit de aceasta, au perit patru­ fieci de persone in flăcări, și 18 mii persone au rămas fără locuință. Viena, 12 iunie.—Știrile pe care «Po­litische Corespondenz» le primește din Budapesta confirmă că s-a constatat ofi­cial că epizotia bântie câte­va districte din Serbia; masurile luate de guvernul ungar in privința zâmfitorilor de proveni­ență sârbă sunt deci justificate. Buda­­ Pesta, 12 Iunie.—Cornițele Kal­noki a confirmat, in comisiunea delegați­­unei ungare pentru afacerile streine, ști­rea dată de floare despre primirea unei note sârbe in cuprinsul cum a fost publi­cată de floare. Comisianea a adoptat fondurile secrete. D. de Szpegyeny a anunțat că pe vii­tor jurisconsulți, precum sunt acei ce e­­xistă pe lângă consulatele din St. Peter­sburg, Moscova, Sofia și Varna, vor fi a­­tașați și la alte consulate. Viena, 12 Iunie.— «Politische Cores­­pondenz* zice că votarea creditului de 23 milione 600 mii lei pentru căi de comu­nicație de către Camera română, va avea de efect crearea de noui debușeuri și în­lesnirea relațiunilor comerciale. Progresul important ce se va realiza pe acest târîm va fi in onarea guvernului conservator care printr’o ințelepta administrațiune a finanțelor statului póte permite ca țara să facă, fără să se resimtă, și acest mare sa­crificiu. Același ficat face să­ reiasă succesul ob­­ținut de guvernul actual in comisiunea dunăreană in chestiunea de executat la punctul numit M. Separarea barjei acestui cot va scurta considerabil trecerea și va facilita naviga­­țiunea, și comerțul tuturor țfirilor va pro­fita din aceasta. St. Etiene, 13 Iunie.— Numerul gre­viștilor trece peste 9 mii, nu au mai ră­mas de­cât 5 sau 6 mii care continuă la ora. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE O­ A­ ZINCEI RUȘI. Ședința de la SI Mai. Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșe­dinta d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presanți 98 d­in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. D. Gr. Argintoianu adresază guvernului o interpelare în privința scutirei de taxe va­male a cărbunilor ce se importă din Austro- Ungaria. Camera trece în secțiuni pănă la orele 3, apoi redeschid­ându-se ședința, se voteza din nou un credit de 24 mii lei pentru ministe­rul domeniilor, vot remas nul la ședința tre­cută. D. C. C. Dobrescu interpeleza pe ministrul de interne asupra motivelor care­­ au oprit să facă o anchetă asupra faptului comitetului per­manent al jud. Olt. La ordinea­­ zilei interpelarea d-lui G. Dem. Theodorescu asupra modificării făcute art. 5 din regulamentul pentru examenele de baca­laureat permițându-se elevilor preparați în particular să se presinte direct la bacalaureat. D. Theodorescu arată că legea instrucțiunei e contrarie acestei disposițiuni și de aceia mi­nistrul ar trebui să o revoce. Legea țl­ce că certificatele de studii trebuesc date numai de autoritățile școlare și o școală privată nu e o autoritate. D. C. C. Dobrescu vorbește în acelaș sens. D. I. Nădejde găsește că teoria peopinenți­­lor e reacționară , c-sa se pronunță in favo­rea disposiției d-lui Th. Rosetti. D. Al. Marghiloman, in lipsa d-lui Th. Ro-

Next