Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-02-23 / nr. 21

Anul al XVIII-lea No. 21. IASSI Vineri 23 Februarie (7 Martie) 1890 Apare Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAnI-ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ■3=©­ — Strada, D­o­li­a. — <5.©. Păr. Leon papa Romei Sf. Ap. Archijj Păr. Leon Episc. Catanei^ Cuv. Păr. Timofcei din 8.Voli Aflarea rel. Sf. Martiri (ft) Eugenia Sf. Iereomon Polistarp V ț Afl. cap. Sf. Ion^Botezăfistrul CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE C­alenc Laxvi.1 TIMPUL DIN SEPTAMANA Februar. Lună plină cu timp * vtf '­* apóé cald. S­epta, XXL­I.­I STIL NOU I­I­­I­U­A Februarie 765342 8 Duminică Luni Marți Marcuri Joi Vineri Sâmbătă e 1 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Verdeau, Paris.—'.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien,­­ Stubenbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter , C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un iWt*. 90 bani. I> I­O A Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă PATRONUL PILEI 4 ' PATRONUL pILEI Simpliciu Cunecunda Casimir Theofil Victor Toma d’Aquin loan Hrisostom Răs. 8'Stel­i 1 Apus. Sereni 7-88 6-86 6-34 6-82 6-31 6-29 6-27 5-47 5-49 5-60 5-52 5-52 5-54 5-66 3-3 23 IR T­ .A. IL­I­E La 18, Anul 1634. Mateiu Basarab pleca cu mare pompă la Constantinopole spre a-și reînoi învestitura. La 19. Anul 1838. Elevii școlei filarmonice din București execută cu succes opera Norma în românește. La 20. Anul 1595. Românii ocupă Brăila gonind pe Turci. La 21. Anul 1417. Polonezii înduplecă pe Ștefan Vodă cel téner a încheia alianță cu ei contra Turcilor. La 22. Anul 1541. Petru Rareș ocupă pentru a doua oră tronul Moldovei. La 23. Anul 1821. Capii Eteriei Grece trec Prutu la Iași contra Turcilor. La 24. Anul 1848. In București și Iași se resună de Revoluție. V VII Rugăm pe toți domnii abo­nați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat cos­tul abonamentului, să bine­­voiască a ne trimite direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt ru­gați a ne trimite costul abo­namentului prin mandat poș­tal.—Mulțumim tuturor ace­lor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamen­tului, anreetând in timpul de față munca și cheltuiala sec­terei ziarului. Administrația BILETE DE LOTERIE Catedrala Sf. Iosef din București se află de vânzare la Tipografia noastră prețul 1 leu. Tragerea irevocabil la 25 Fevru­­arie st. v. Doritorii de prin districte pot trimete costul prin mandate sau mărci poștale, plus porta trimiterei biletelor 15 bani, sau 40 bani pentru scrisore recomandată. CANCELLARIA Consulatului IMPERIAL al Russiei din Iași, este deschisă la fie­care zi, afară de Duminici și serbători de la 10 ore dim. până la 2 ore p. m. a. n. I­A­VOέO/, AVOCAT. Demisionând din avocatura creditului urban, își va da de acum înainte întreg timpul său clientelei private, se ocupă și cu imprumuturi de efectuat la credit, ore de consultație de la 5—9 sara. Domici­liut str. Lăpușnan­u peste drum de otelul Binder. A­PUSCIU Grădina Tivoli conținând un teatru de vară cu tote accesoriile trebu­­tare, pavilione, pivniță, ghețărie și odăi in curte, situată în centru orașului Iași, strada Banu. Be dă în chirie de la 28 A­­pril viitor 1890, cu sau fără mobilier de care e înzestrată, adecă bănci, mese sca­une și alte obiecte. Doritorii de a o lua sunt rugați a se adresa, din vreme, la D. Const. P. Con­­stantiniu, proprietarul, spre a regula con­dițiile, al conservatorului și cu câți­va d-ni profesori asupra stărei de propășire a artei ce reprezintă fie­care, le-a ex­primat înalta sa satisfacțiune și, la 5 ore p. m., s’a intors la palat. IASSI, 22 Februarie 1890 Jubileul Conservatoral Citim in „Monitorul Oficial Duminică, 18 Fevruar la orele 2 p. m., M. S. Regele și A. S. R. prin­­cipile moștenitor, însoțiți de adjutan­tul de serviciu, au mers la palatul Atheneului spre a lua parte la jubi­leul pentru a 25-a aniversare a in­­temeierei conservatorului de musica și declamațiuni. La intrare, Regele a fost intimpi­­nat de d. Th. Rosetti, ministru al in­­str­ucțiunei­­ publice, cu d. Michailescu, secretar general al ministeriului; d-l Ed. Wachmann, director al conservato­rului, cu toți d-nii profesori; d. Esar­­chu, președinte al ateneului; d. colo­nel Algiu, prefect al poliției, cari au însoțit pe Rege până in sala ateneu­lui, unde orchestra a intonat imnul național, după care d. Velescu, pro­fesor de declamațiune, in fața unui numeros public, a rostit următoarea cuvântare: Sire, sunt 25 de ani de când in țară, unde școlele se creau cu multă gre­utate, lumea se întreba : la ce ar fo­losi înființarea unui conservator de musica și declamație? Așa șcâla nostra, inca de la fonda­rea sa, a fost privită ca o creațiune prematură și de lux. De aceea sunt puține instituțiuni de cultură, cari să fi fost expuse la atâtea nemeritate și aspre critice ca șcala nostră de mu­sica și declamațiune. Intr’adevăr, și e­­poca constituirea conservatorului, em­pirismul in arte era acreditat, pentru că domnea greșita ideie, cum că ta­lentul este de ajuns artistului, și prin urmare ori­ce direcțiune culturală, ori­ce studiu regulat dat tinerilor talente era privit ca netrebuincios; se credea că focul sacru era suficient pentru a crea artiști dramatici, cântăreți, violo­niști sau compositori. Profesorii acestei scele, hărțuiți și descurajați de către adepții greșitei i­­dei, cum că talentul nu are nevoie de direcție sau de cultură, au perse­verat la credința lor, că talentul fără cultură pășește dibuind și nesigur pe calea artelor; ast­fel ei, rnfrânând di­ficultățile, pedecile și criticele nedrepte au perseverat fără șovăire in manca lor și, astăzi an mângâierea sufletască de a serba a 25-a aniversară a fon­­darei acestei instituțiuni. La inceput, in conservatorul de musieri și declamațiune am avut clase cu un singur elev, numerul elevilor ce frecventa șcala fiind forte mic, re­gistrele scolei ne spun că in anul școlar 1861—65 numarul elevilor era abea de 40 sau 50, insă din an an, numerul școlarilor a crescut trep­ia­tat, in­cât astăzi conservatorul nume­ra aprope 400 elevi. Resultatele ce a dat școla nostra sunt prea vădite; in tote liceele și școlele din țară, profesorii de musica sunt absolvenți ai conservatorului; in bisericele nóstre, personalul corurilor bisericești e compus din elevii școlei nóstre, membrii orchestrei teatrului na­țional, in cea mai mare parte, sunt elevi ai conservatorului, scena teatru­lui național, precum și scenele prin­cipale din țară sunt susținute de ar­tiști cari au absolvit cursurile conser­­vatorului. Dacă ln 25 de ani șcala nostră a dat ia sfera artei scenice artiști ca Teodorina, Bârseasca, Notara, Mano­­lescu, Gabrilescu și alții, avem mân­gâierea sa putem spune, la această serbare, că munca nostră nu a fost zadarnică.•* * V­Negreșit, simțim ca toții o adâncă părere de râu că scena nostră nu dis­pune incâ de îndestule mijloce ca să pută utiliza tote elementele ce pro­duce șcala nostră, nici ca să țină in patrie atâtea talente ce se produc a­­prope e­xclusiv in streinatate. Credem insă că timpul nu este depărtat, când vom putea avea printre noi pe artiș­tii noștri atâta de aplaudați in țârile streine, și aceasta se va face prin sprijinul înalt al Acelui care ne-au îmbărbătat și ne-a dus pas cu pas pe căile progresului, prin sprijinul mare­lui bărbat, Augustus și iubitul nostru Suveran, care ne-a dat o patrie libe­ră, dreptul de a trăi ca neam inde­pendent, care va da o impulsiune pu­ternica artelor și științelor în Româ­nia in timp de pace, precum a știut să conducă la biruința pe oștenii noș­tri in timp de luptă, prin inaltul spri­jin al Augustei nostre Suverane, pro­­tectura literaturei și a artelor. Trăiască M. S. Regele Carol I . Trăiască M. S. Regina Elisabeta­­ Trăiască A. S. R. Principele moș­tenitor­­. Impresiunea vie și resunetul puter­nic produs de această simțită cuvân­tare au făcut ca ea să fie adesea în­treruptă prin aplauze prelungite. După aceea, personalul orchestrei și al corului compus din elevii și elevele conservatorului și din vechii elevi, membri din diferite coruri și profe­sori de muzică vocală și instrumen­tală, au executat diferite bucăți alese după programa alcătuită anume pen­tru această serbare. După sfârșitul sârbărei, Regele și Principile, conduși de d. Esarchn, și insoțiți de personele de cari au fost intimpinați la intrare, au mers in sala unde era expus tabloul pictorului Si­­emiradsebi „Phryoâ la Eleusis.“ In urmă, M. S. Regele, după ce a bine-voit a se întreține cad. director Citim in „Romania.“ In proiectul de lege elaborat de re­­ferendarul Em. Moțățeanu, proiect pe care s’a publicat, găsim propuse ca lucruri noi, menite a perfecționa me­canismul înaltei autorități controlatore următorele măsuri: 1. —Suprimarea parchetului, a că­rui ființă complică lucrurile Curții fă­ră nici o utilitate. 2. —înmulțirea numerului referen­­darilor, insuficienți pentru cantitatea de lucru ce li se cere. 8.—­Crearea a patru referendari principali-raportori, cari să examineze și se prezinteza secțiunilor lucrările celor alți referendari. 4. —Vizarea ordonanțelor de plată de către curte, precum se face in Belgia, Olanda, Italia, precum cere Beaulieu a se face și in Francia, ca­re vizare ar înlătura greșelile ce se pot comite de către ministeriul finan­­celor in aplicarea budgetului și ar înlesni controlul cursei. 5. —Dreptul de a avea concediu de o lună, vara, toți funcționarii. 6. —Pedepse și anume : dojana ver­bală, avertismentul scris, amenda și destituirea, pentru amploiații cari ar face greșeli in serviciu și in contra onoarii. 7. —Numirea in posturile de copiști numai a bacalaureaților. 8. —Sporirea numerului copiștilor și crearea a patru posturi de țiitori de registre. Iată pe scurt, inovațiunile propuse de d. Moțâțeanu prin lucrarea d-sale și credem că ele ar da rude bune, dacă s’ar aplica de către cei chemați a eroi și impune legi. Găsim insă in acea lucrare și oare­cari lipsuri, ba chiar contradicțiuni cari ne-a mirat că au scăpat agerimei aceluia ce, condus de o experiență îndelungă, a făcut e­­laboratul de care ne ocupăm. Aceste lipsuri și contradicțiuni sunt următorele: In articolul care zice că toți func­ționarii au dreptul la un concediu de o lună, vara, un aliniat ce vine mai la valo zice că nu se pâte acorda , concediu mai mare de 20 trebui explicat acest articol, zile. Ar ori re­dactat ast­fel ca să rezulte, in mod precis, că afară de congediu de o lu­nă vara, pentru recreare ori căutarea sânatății, pot funcționari, pentru afa­ceri, pentru nevoi, să dobândească în­că un congediu de 20 zile pe an, precum cred câ’i­i este intențiunea a­­utorului proiectului. Dar aceasta e puțin lucru.­­ Lipsa și contradicțianea cea mare o găsim in articolele la care vorbește de nu­mirea copiștilor,a referendarilor, consi­lierilor. Propune ca locurile de copiști să fie date numai bacalaureaților, — și prea bine face, căci nu de­geaba o fi spuza de școli cu care se umple țara,—și apoi menține articolele din legea actuală, unde se admite că un fost casier, de pildă, pare să fie con­silier, iar referendar nu, căci pentru acea funcțiune se vor prefera licenți­ații in științele matematice și in drept. Bacalaureatul dacă mai primit co­pist, nu trebuie săt mai înainteze nici­odată?. Și șcala practică ce o face el in cancelarie, sub conducerea referen­darilor și consilierilor, nu’i dă cunoș­tințe de comptabilitate superiore li­cențiaților care nu le au de loc,— nu’i face mai apți pentru postul de referendari de­cât ori-care alți titulari superiori lor numai prin diplome ? Ba da. Și probă că este așa e chiar faptul ca toți referendarii, dupe cum ni se asigură, cari au dus și duc gre­utatea lucrărilor, distingându-se prin agerime și pricepere sunt acei cari’și au făcut stadiul ca lucrători inferiori in curte ori pe la alte autorități finan­ciare. Am putea să punem înainte nume de asemeni referendari valoroși asupra cărora nimeni nu ar fi in po­­sițiune să ne contrazică. Chiar auto­rul elaboratorului de care ne ocupăm, nu este și el un produs al școlii practice făcută in curte ?. Apoi atunci!. Cu aceste reserve, lucrarea d-lui Moțoțeanu ni se pare de valore și ar fi bine dacă s’ar pleca asupra ei aten­țiunea celor ce pot să schimbe in legi proiectele. In privința înaintărilor in postările de referendari am putea săi propunem d-lui Moțățeanu o ideie, pe care o lăsăm meditațiunii d-sale. Și anume, la ocaziunea de vacanță, să se publice concurs intre copiștii curții. Ar fi o i­­deie superioră ca să fie siliți de a citi prin cărțile speciale, și ar fi drep­tate, egal observată prin tate autori­tățile din tote țările și din tote epo­cile, ca sft se rftsplittascft și sft se in­­­ainteze acei ce muncesc cu pricepere și cu credința. X. CURTEA DE COMPTURI Proiect d­e leg­e TELEGRAME • Paris 3 Martie.—Conservatorul Etche­­verry, a cărui alegere fusese anulată, a fost reales la Basses-Pyrénées, în contra republicanului Berdhely. — ziarele vestesc că trupele franceze au fost atacate de 800 pământeni în Do­­homey, dar au fost și respinși. Belgrad 3 Martie.— Convențiunea co­mercială între România și Serbia, a fost iscălită astăzi. Londra 3 Martie. — Sir Fergusson a declarat în Camera Comunelor că Portu­galia e gata a trata ca Compania de drum de fier de Delagoy pe care a luat-o in stăpânire și a plăti o despăgubire. Even­tual, Portugalia s’ar supune arbitragiului. Lisabona 4 Martie.— Din causa ares­­tărei unui agitator la Setúbal, o rescula s-a produs acolo, forța publică a fost ne­voită să intervină, mai mulți omeni au fost arestați.

Next