Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-02-23 / nr. 21
Anul al XVIII-lea No. 21. IASSI Vineri 23 Februarie (7 Martie) 1890 Apare Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAnI-ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ■3=© — Strada, Dolia. — <5.©. Păr. Leon papa Romei Sf. Ap. Archijj Păr. Leon Episc. Catanei^ Cuv. Păr. Timofcei din 8.Voli Aflarea rel. Sf. Martiri (ft) Eugenia Sf. Iereomon Polistarp V ț Afl. cap. Sf. Ion^Botezăfistrul CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Calenc Laxvi.1 TIMPUL DIN SEPTAMANA Februar. Lună plină cu timp * vtf '* apóé cald. Septa, XXLI.I STIL NOU IIIUA Februarie 765342 8 Duminică Luni Marți Marcuri Joi Vineri Sâmbătă e 1 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Verdeau, Paris.—'.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un iWt*. 90 bani. I> IO A Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă PATRONUL PILEI 4 ' PATRONUL pILEI Simpliciu Cunecunda Casimir Theofil Victor Toma d’Aquin loan Hrisostom Răs. 8'Steli 1 Apus. Sereni 7-88 6-86 6-34 6-82 6-31 6-29 6-27 5-47 5-49 5-60 5-52 5-52 5-54 5-66 3-3 23 IR T .A. ILIE La 18, Anul 1634. Mateiu Basarab pleca cu mare pompă la Constantinopole spre a-și reînoi învestitura. La 19. Anul 1838. Elevii școlei filarmonice din București execută cu succes opera Norma în românește. La 20. Anul 1595. Românii ocupă Brăila gonind pe Turci. La 21. Anul 1417. Polonezii înduplecă pe Ștefan Vodă cel téner a încheia alianță cu ei contra Turcilor. La 22. Anul 1541. Petru Rareș ocupă pentru a doua oră tronul Moldovei. La 23. Anul 1821. Capii Eteriei Grece trec Prutu la Iași contra Turcilor. La 24. Anul 1848. In București și Iași se resună de Revoluție. V VII Rugăm pe toți domnii abonați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să binevoiască a ne trimite direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamentului prin mandat poștal.—Mulțumim tuturor acelor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamentului, anreetând in timpul de față munca și cheltuiala secterei ziarului. Administrația BILETE DE LOTERIE Catedrala Sf. Iosef din București se află de vânzare la Tipografia noastră prețul 1 leu. Tragerea irevocabil la 25 Fevruarie st. v. Doritorii de prin districte pot trimete costul prin mandate sau mărci poștale, plus porta trimiterei biletelor 15 bani, sau 40 bani pentru scrisore recomandată. CANCELLARIA Consulatului IMPERIAL al Russiei din Iași, este deschisă la fiecare zi, afară de Duminici și serbători de la 10 ore dim. până la 2 ore p. m. a. n. IAVOÎO/, AVOCAT. Demisionând din avocatura creditului urban, își va da de acum înainte întreg timpul său clientelei private, se ocupă și cu imprumuturi de efectuat la credit, ore de consultație de la 5—9 sara. Domiciliut str. Lăpușnanu peste drum de otelul Binder. APUSCIU Grădina Tivoli conținând un teatru de vară cu tote accesoriile trebutare, pavilione, pivniță, ghețărie și odăi in curte, situată în centru orașului Iași, strada Banu. Be dă în chirie de la 28 April viitor 1890, cu sau fără mobilier de care e înzestrată, adecă bănci, mese scaune și alte obiecte. Doritorii de a o lua sunt rugați a se adresa, din vreme, la D. Const. P. Constantiniu, proprietarul, spre a regula condițiile, al conservatorului și cu câțiva d-ni profesori asupra stărei de propășire a artei ce reprezintă fiecare, le-a exprimat înalta sa satisfacțiune și, la 5 ore p. m., s’a intors la palat. IASSI, 22 Februarie 1890 Jubileul Conservatoral Citim in „Monitorul Oficial Duminică, 18 Fevruar la orele 2 p. m., M. S. Regele și A. S. R. principile moștenitor, însoțiți de adjutantul de serviciu, au mers la palatul Atheneului spre a lua parte la jubileul pentru a 25-a aniversare a intemeierei conservatorului de musica și declamațiuni. La intrare, Regele a fost intimpinat de d. Th. Rosetti, ministru al instrucțiunei publice, cu d. Michailescu, secretar general al ministeriului; d-l Ed. Wachmann, director al conservatorului, cu toți d-nii profesori; d. Esarchu, președinte al ateneului; d. colonel Algiu, prefect al poliției, cari au însoțit pe Rege până in sala ateneului, unde orchestra a intonat imnul național, după care d. Velescu, profesor de declamațiune, in fața unui numeros public, a rostit următoarea cuvântare: Sire, sunt 25 de ani de când in țară, unde școlele se creau cu multă greutate, lumea se întreba : la ce ar folosi înființarea unui conservator de musica și declamație? Așa șcâla nostra, inca de la fondarea sa, a fost privită ca o creațiune prematură și de lux. De aceea sunt puține instituțiuni de cultură, cari să fi fost expuse la atâtea nemeritate și aspre critice ca șcala nostră de musica și declamațiune. Intr’adevăr, și epoca constituirea conservatorului, empirismul in arte era acreditat, pentru că domnea greșita ideie, cum că talentul este de ajuns artistului, și prin urmare orice direcțiune culturală, orice studiu regulat dat tinerilor talente era privit ca netrebuincios; se credea că focul sacru era suficient pentru a crea artiști dramatici, cântăreți, violoniști sau compositori. Profesorii acestei scele, hărțuiți și descurajați de către adepții greșitei idei, cum că talentul nu are nevoie de direcție sau de cultură, au perseverat la credința lor, că talentul fără cultură pășește dibuind și nesigur pe calea artelor; astfel ei, rnfrânând dificultățile, pedecile și criticele nedrepte au perseverat fără șovăire in manca lor și, astăzi an mângâierea sufletască de a serba a 25-a aniversară a fondarei acestei instituțiuni. La inceput, in conservatorul de musieri și declamațiune am avut clase cu un singur elev, numerul elevilor ce frecventa șcala fiind forte mic, registrele scolei ne spun că in anul școlar 1861—65 numarul elevilor era abea de 40 sau 50, insă din an an, numerul școlarilor a crescut trepiatat, incât astăzi conservatorul numera aprope 400 elevi. Resultatele ce a dat școla nostra sunt prea vădite; in tote liceele și școlele din țară, profesorii de musica sunt absolvenți ai conservatorului; in bisericele nóstre, personalul corurilor bisericești e compus din elevii școlei nóstre, membrii orchestrei teatrului național, in cea mai mare parte, sunt elevi ai conservatorului, scena teatrului național, precum și scenele principale din țară sunt susținute de artiști cari au absolvit cursurile conservatorului. Dacă ln 25 de ani șcala nostră a dat ia sfera artei scenice artiști ca Teodorina, Bârseasca, Notara, Manolescu, Gabrilescu și alții, avem mângâierea sa putem spune, la această serbare, că munca nostră nu a fost zadarnică.•* * VNegreșit, simțim ca toții o adâncă părere de râu că scena nostră nu dispune incâ de îndestule mijloce ca să pută utiliza tote elementele ce produce șcala nostră, nici ca să țină in patrie atâtea talente ce se produc aprope exclusiv in streinatate. Credem insă că timpul nu este depărtat, când vom putea avea printre noi pe artiștii noștri atâta de aplaudați in țârile streine, și aceasta se va face prin sprijinul înalt al Acelui care ne-au îmbărbătat și ne-a dus pas cu pas pe căile progresului, prin sprijinul marelui bărbat, Augustus și iubitul nostru Suveran, care ne-a dat o patrie liberă, dreptul de a trăi ca neam independent, care va da o impulsiune puternica artelor și științelor în România in timp de pace, precum a știut să conducă la biruința pe oștenii noștri in timp de luptă, prin inaltul sprijin al Augustei nostre Suverane, protectura literaturei și a artelor. Trăiască M. S. Regele Carol I . Trăiască M. S. Regina Elisabeta Trăiască A. S. R. Principele moștenitor. Impresiunea vie și resunetul puternic produs de această simțită cuvântare au făcut ca ea să fie adesea întreruptă prin aplauze prelungite. După aceea, personalul orchestrei și al corului compus din elevii și elevele conservatorului și din vechii elevi, membri din diferite coruri și profesori de muzică vocală și instrumentală, au executat diferite bucăți alese după programa alcătuită anume pentru această serbare. După sfârșitul sârbărei, Regele și Principile, conduși de d. Esarchn, și insoțiți de personele de cari au fost intimpinați la intrare, au mers in sala unde era expus tabloul pictorului Siemiradsebi „Phryoâ la Eleusis.“ In urmă, M. S. Regele, după ce a bine-voit a se întreține cad. director Citim in „Romania.“ In proiectul de lege elaborat de referendarul Em. Moțățeanu, proiect pe care s’a publicat, găsim propuse ca lucruri noi, menite a perfecționa mecanismul înaltei autorități controlatore următorele măsuri: 1. —Suprimarea parchetului, a cărui ființă complică lucrurile Curții fără nici o utilitate. 2. —înmulțirea numerului referendarilor, insuficienți pentru cantitatea de lucru ce li se cere. 8.—Crearea a patru referendari principali-raportori, cari să examineze și se prezinteza secțiunilor lucrările celor alți referendari. 4. —Vizarea ordonanțelor de plată de către curte, precum se face in Belgia, Olanda, Italia, precum cere Beaulieu a se face și in Francia, care vizare ar înlătura greșelile ce se pot comite de către ministeriul financelor in aplicarea budgetului și ar înlesni controlul cursei. 5. —Dreptul de a avea concediu de o lună, vara, toți funcționarii. 6. —Pedepse și anume : dojana verbală, avertismentul scris, amenda și destituirea, pentru amploiații cari ar face greșeli in serviciu și in contra onoarii. 7. —Numirea in posturile de copiști numai a bacalaureaților. 8. —Sporirea numerului copiștilor și crearea a patru posturi de țiitori de registre. Iată pe scurt, inovațiunile propuse de d. Moțâțeanu prin lucrarea d-sale și credem că ele ar da rude bune, dacă s’ar aplica de către cei chemați a eroi și impune legi. Găsim insă in acea lucrare și oarecari lipsuri, ba chiar contradicțiuni cari ne-a mirat că au scăpat agerimei aceluia ce, condus de o experiență îndelungă, a făcut elaboratul de care ne ocupăm. Aceste lipsuri și contradicțiuni sunt următorele: In articolul care zice că toți funcționarii au dreptul la un concediu de o lună, vara, un aliniat ce vine mai la valo zice că nu se pâte acorda , concediu mai mare de 20 trebui explicat acest articol, zile. Ar ori redactat astfel ca să rezulte, in mod precis, că afară de congediu de o lună vara, pentru recreare ori căutarea sânatății, pot funcționari, pentru afaceri, pentru nevoi, să dobândească încă un congediu de 20 zile pe an, precum cred câ’ii este intențiunea autorului proiectului. Dar aceasta e puțin lucru. Lipsa și contradicțianea cea mare o găsim in articolele la care vorbește de numirea copiștilor,a referendarilor, consilierilor. Propune ca locurile de copiști să fie date numai bacalaureaților, — și prea bine face, căci nu degeaba o fi spuza de școli cu care se umple țara,—și apoi menține articolele din legea actuală, unde se admite că un fost casier, de pildă, pare să fie consilier, iar referendar nu, căci pentru acea funcțiune se vor prefera licențiații in științele matematice și in drept. Bacalaureatul dacă mai primit copist, nu trebuie săt mai înainteze niciodată?. Și șcala practică ce o face el in cancelarie, sub conducerea referendarilor și consilierilor, nu’i dă cunoștințe de comptabilitate superiore licențiaților care nu le au de loc,— nu’i face mai apți pentru postul de referendari decât ori-care alți titulari superiori lor numai prin diplome ? Ba da. Și probă că este așa e chiar faptul ca toți referendarii, dupe cum ni se asigură, cari au dus și duc greutatea lucrărilor, distingându-se prin agerime și pricepere sunt acei cari’și au făcut stadiul ca lucrători inferiori in curte ori pe la alte autorități financiare. Am putea să punem înainte nume de asemeni referendari valoroși asupra cărora nimeni nu ar fi in posițiune să ne contrazică. Chiar autorul elaboratorului de care ne ocupăm, nu este și el un produs al școlii practice făcută in curte ?. Apoi atunci!. Cu aceste reserve, lucrarea d-lui Moțoțeanu ni se pare de valore și ar fi bine dacă s’ar pleca asupra ei atențiunea celor ce pot să schimbe in legi proiectele. In privința înaintărilor in postările de referendari am putea săi propunem d-lui Moțățeanu o ideie, pe care o lăsăm meditațiunii d-sale. Și anume, la ocaziunea de vacanță, să se publice concurs intre copiștii curții. Ar fi o ideie superioră ca să fie siliți de a citi prin cărțile speciale, și ar fi dreptate, egal observată prin tate autoritățile din tote țările și din tote epocile, ca sft se rftsplittascft și sft se inainteze acei ce muncesc cu pricepere și cu credința. X. CURTEA DE COMPTURI Proiect de lege TELEGRAME • Paris 3 Martie.—Conservatorul Etcheverry, a cărui alegere fusese anulată, a fost reales la Basses-Pyrénées, în contra republicanului Berdhely. — ziarele vestesc că trupele franceze au fost atacate de 800 pământeni în Dohomey, dar au fost și respinși. Belgrad 3 Martie.— Convențiunea comercială între România și Serbia, a fost iscălită astăzi. Londra 3 Martie. — Sir Fergusson a declarat în Camera Comunelor că Portugalia e gata a trata ca Compania de drum de fier de Delagoy pe care a luat-o in stăpânire și a plăti o despăgubire. Eventual, Portugalia s’ar supune arbitragiului. Lisabona 4 Martie.— Din causa arestărei unui agitator la Setúbal, o rescula s-a produs acolo, forța publică a fost nevoită să intervină, mai mulți omeni au fost arestați.