Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-01-03 / nr. 1
mr* •j/'Hlt-OR /oi, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. J DíSTRrCTF'i pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. / fR..VIRTATE..................................................40 Fr " VIEIȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . Go ^anuirii LOCALE , . . . t Fr-“ PILOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ‘nun- uri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pa^IV, 30 b. Redacția și AdmiDistr4*a -£©. — Sțjrad-a, -4©. XfK-lea ?:î lASSi Joi /CURIERUL FOAEA INTERESELOR GENERALE /as» filet \ \ IM j !89l. O a, 1arulSeptă m ^nei i3TIL VECHIO I ZIUA____1_ PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL NOU | țIU A ! PATRONUL ZILEI ]~rÂT Sorel^_^W^ j Decembre „ . . ’ ' „ ■ “ Ianuarie “ L ' 7. ===?^w^t' ' ! 80 Dumnica S-ta Martiră Anisia 11 Duminică Hyginus ~ . 7_37 81 Luff, ^uv. Melania 12 Luni Arcadus 7—87 4—40 1 Ian. Ms^11 . It ^astle și taerea Impr. La 30 Decembre Lă nonă, oa ză- 13 Marti Ilariu 7—86 4-42 2 Mercuri Păr. Silvestru, papa Romei . 14 Mercuri Polix 7—85 4—44 3 f voi Sf. Păr. Maachia și Sf. Mart Gordie papa, ceța, apoi seum jg Joi Mauru 7—35 4—45 4 Vineri Ad. celor 70 Apostoli și Cuv. Teoctist 16 Vineri Marceliu 7—35 4—46 5 Sâmbătă Sf. Mart. Teofim și Teona 17 Sâmbătă Antonio 7—34 4—47 Apare Duminica, miercurea ș i Vinere« Pentru IRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Ada négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81 sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de plin pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, eru strada St. Anna.- Pentru AUSTRO-UNGARIA prind A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rude Messe Seilerstatte No. 8. Wien. La 1. La 1. La 5. La 4. La 6. Anul 1634. Anul 1859. (TH. BALASSAN) IANUARIE piua destinată alegerei Domnului Constituțional. Gr. Ghica V. reduce Boerescul la 12 zile de lucru. Preda, Stroe și Radu Buzescu nimicesc avant-garda Turcilor la Putinei. Matheiu Basarab V. se prezintă Sultanului a primi învestitura. Alex. I. Cuza V., se alege de Divanul ad-hoc Domn al Moldovei. La 30. Anul 1420. Armata Română ia cu asalt cetatea Brașovului. La 31. Anul 1877. Solii turci, însărcinați pentru încheerea părței, sunt opriți de antegarda rusă la Samacova. CONRESPONDENȚI INSTREINATISTE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentre ANGL, la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. 1 Manuscriptele nepublicate se WJn iff*. $0 Anul 1843. Anul 1766. Anul 1595, IASSI, 2 Ianuarie 1891 „CURIERUL A fest organ de publicitate, care va, \ci acest numar in anul al 19-lea r e: .latenței sale și care de la aparținea sa și până astazî n’a urmat t stop de cât binele comun, are tot ’‘«ep al de a participa la acestft bugenera. „ JURIERUL“, fața intereselor genere \ organ de publicitate, care auparție nici unui partid, care nu este abrinționat de cime, a dovedit io sira de optsprezece ani, că nu s’a abatut nici un moment de la alea ce și-a propus de a servi internelor generale și ca nu mulțumeștexistența sa de cât numai muncei și energiei cu care s’a luptat intr’un timp I de îndelungat și bunei-vonnți din tea onor, lectori și lectrice, cari, adândi micul nostru meritau binel a ne incuraja prin plata regulata abonamentelor, cari constituesc si zil nostru mijloc de întreținere. Putem mărturisi cu mândrie, caca ? dificultățile ce am intimpinat din ea crimei existente, nu numai zi anostru, dar și tipografia a fost in ajatat nu numai de cea mai mare a abonaților noștri ci și din tea onor, public care s’au grăbit a ia un bine-voitor concurs, pentru a vrea pași pe calea de progres ce a propus de la aparițiunea ziar și fondarea tipografiei, adica, de azi interesele generale ale Țerei, azi, după trecere de 16 ani noi'o n 'astre, cu public ne-a dat realisarea fii resultatul necontestat, că ziarul nostru următor, se bucură și astâzi dupa trecere de 18 ani de o buna-voință crescânda din partea adooațilr sei. Așadar vom profita și noi de acesta zi solemna pentru a exprima sentimentele nóstre cele mai caldurose tuturor acelor, in ai căror peptari se bate o inimă caldurosa. Urăm mai intaiu MM. II. Regelui Reginei și Principelui Ferdinand mulți ani fericiți, dorind ca creatorele să le inspire sentimentele cele mai nobile pentru patria nóstra! Urăm guvernului asemenea, ca el va fi? in«nir«t de patriotismul cel mai sincer pentru prosperitatea României, ca s’o păta conduce la glorie și mărire. Urâm ani fericiți representanților țărei și ’i conjuram sa lase tóte pasiunile politice, tóte urele personale, tóte animositățile la o parte, și sa nu se gândăscă la alta, decât la modul cum ar putea conduce iubita nóstra patrie la fericire și nemurire. Dorim ani mulți și fericiți onorabililor noștri abonați, lectori și lectrițe. Dorim ca anul 1891 să fie uq an roditor, sa fie scutit de seceta, de iucaste, de grindină, de resbele, de epidemie și epizotii. Dorim in fine ca anul 1891 să fie îmbelșugat in tote privințile, putem ca și noi sa ne putem bucura de rudele cari le remasă un an invelșugat. După tote aceste urări sincere exprimate cu acestft ocasiune, dorim și pentru noi, ca onor. noștri abonați să aprecieze silințele unui din cele mai vechi ziare din România care există astazi. Din parte-ne nu putem promite asta, decât că ne vom da tota silința, ca ziarul nostru să fie înzestrat cu materiile cele mai variate și mai intereisante, așa ca sa puta satisface totu a ctitror exigenților. Mulțumind dar inca odată tuturor cari! personelor onorabile, cari mi-au dat !și’mi dau un bine-voitor concurs in ai penibila lupta întreprinsa de atâți ani •mai repet urările mele: Trăiască România! Trăiască MM. II. Regele și Regina! Vâiască A. La Regala Principele dinand.ăruiască toți omenii de bine! TH. BALASSAN, Tipograf al ,Cârjei Regale« Proprietar Și Director al statului »Curierul* și Cavaler al ordinului »Corona României*.voltarea din ce in ce mai mare a țărei nóstre ne impun cu ori ce preț o asemenea prefacere a invățământului. („G. N.“: Invetamentul Lemimilar In tóte țările ce stiunea învățământului secundar este discutată. In Germania, împăratul Wilhelm II a luat inițiativa mișcărei pentru desființarea studiulor limbelor latină și elenă și înlocuirea lor prin limba naționala și limbele moderne. in Franța, un eminent magistrat, d. Houyuet, a pubicat acum o scrisere asupra acestei căptiani in modul „Sunt forte convins că nici o funcțiune publică ducere cunoștința limbelor morte și nici chiar magistratura (ceea ce vom dovedi oricând) care, din punctul de vedere al legislațiunei comparate, ar trage un folos mult mai mare din cunoștința ambelor moderne. Este tot așa, și cu mai mult cuvânt, pentru advocați și medici.“ In Eoglitera vedem pe representanții aristocraticelor colegii din Eton, Harrow, Rugby, Charterhouse, Winchester, Clifton, Saift-Paul, etc., ai căror elevi aparțin aprope exclusiv aristocrații și înalteiorghezi noi industriale și comerciale,i vedem discutând desființarea limbei elene și înlocuirea ei prin cursuri de științe și de limbi moderne. Propunerea a fost respinsă cu o majoritate numai de două voturi. Când tote poporele din Europa privesc acestă gestiune ca pe una din cele mai vitale, putem noi să rămânem inapoi ! Ni se pare cu neputință. Ba inca, noi avem datorii și mai mari decât celelalte State față cu generațiunile viitore, căci legea nostră de invețămînt se întemeiază pe un principiu eminamente democratic. La noi, legea prevede că invățâmînt de ori-ce grad este gratuit, pe când in tóte celelalte State numai scara primară este gratuită. Când deci leguitorul nostru a voit ca intregul invățâmtnt să fie gratuit, a ințeles ca acest nvățămînt să fie practic, sâ pregătea pe cetâțăn la luptă vieței. Astăzi in gcesele zestre secundare se predau cursuri cu ,otul de lux, cari nu pot avea alt sop decât a produce funcționari. Urmând astfel se uită cu desăvârșire insuși princpiul democratic pe a*-1 intemeează legea. Lap amni vață, cu cât crește civilisanai, divine din ce in ce mai grea ascru icesta, e de o nepărata trecuințâ * Padina a modifica cu tot sistemul nostru de invățămînt secundar. Trebuie «a gimnastele și liceele, lăsând - o parte limbele morte, să-și prefaca programele, înlocuind materiile de lux, prin materii corespunzatore cu trebuințele noi ale vieți moderne. . i Avem prea mulți funcționari și o timp ca acelele nostre să dea națiunei tineri serioși, deștepți și bine pregătiți pentru lupta ce sunt chiemați a subține pe tărîmul științei, al industriei și al comerciului Cărare.* 1 Belgrad 10 Ian.—Regina Natalia nu a primit visita fiului său ca ocazane a sărbătorilor Crăciunului. Ea a refuzat invitația la balul Jockey,Club, pentru că comitetul nu a voit să o primască cu onorurile regale. Paris 10 Ian.—«Temps* află din Petersburg că Principele Waldemar a adresat Țarului o scrisare în numele ducelui de Orleans prin care cere ca ducele să fie primit ca ofițer intr’un regiment de cavalerie rusaaca. Țarul a răspuns că având in vedere legăturile escelente cu guvernul francez el consideră ca neoportun de a da urmare acestei cereri. Guvernul francez ar putea să vadă la acestă o tendință de a favoriza partidul monarhic, pe când Rusia vrea să rămâne străină în discuțiile partidelor mai cu sumă câtă vreme Francia, care posedă tote simpatiile sale va avea in capul său un guvern așa de respectat ca acela al d-lui , Carnot. Principele Waldemar reamintind precedentul Principelui Louis Napoleon, Țarul a răspuns că principele nu a aspirat nici o dată la corona Franciei și că el nu a avut neînțelegeri cu guvernul Republicei. Viena 10 Ian. — Partidul lucrător a decis de a sărbători și anul acesta ziua de 1 Maiü, de a ține întruniri în favorea lilei de lucru de 8 ceasuri și în favorea sufragiului universal, și de a face séra o preumblare la Prater. Programul dă demonstrărei un caracter esențialmente pacinic. Cracovia Îl Ian. — D-nii Gorski și Klonzinski, studenți ai Universităței, au fost arestați ca bănuiți că participă la o societate secretă. Roma 11 sau. — Regele și Regina au asistat la serviciul religios din Panthéon pentru aniversarea morței lui Victor Emanuel. Veteranii resbelului din Crimea au depus o corona pe mormântul său. Principele Napoleon a depus și el una. Paris 11 Ian.—Padlewski a fost arestat la Olot în Catalonia (Spania). Acastă știre este confirmată printr’o depeșă din Madrid. Viena 11 Ian. —«Oficialul» publică numirea contelui Page ca guvernator al Bucovinei și convențiunea cu Italia pentru protecția operilor literare și artistice. Berlin 11 Ian.—Botezul celui din urmă fiu al împăratului s’a fixat pentru 26 Ianuarie. Nașii vor fi: împăratul Francisc I Joseph, Regele Humbert, Regime ^-estiDiă 1» rv,süte?i) Marea ducesă văduva Maria I de Meklenburg^ ducele și ducesa de Connaught, ducesa Wera de Würtemberg, principiilo ^ principesa Frederic Leopold și Principesa argareta> sora Impiăratuluii contele MoUke Mai 12 Ian.— «Ofici *’ativ la serba ^meric*** ° siune în care vor fi representate Pogalia și America. Paris 12 Ian.—înmormântarea duce de Leuchtenberg s’a făcut cu mare poipă; onorurile militare i s’au făcut cu o divisiune de infanterie, un regiment de cavalerie și un regiment de artilerie, îndată după caz urmau toți ofițerii casei d-lui Carnot, apoi cei doai frați ai ducelui, personalul ambasadei rusești, d-n Floquet, Ribot, corpul diplomatic, senatori, deputați și o mulțime considerabilă. In momentul când cortegiul a sosit la biserică, poliția a arestat pe un individ pe care-l bănuia ca nihilist, dar a fost liberat îndată ce i s-a recunoscut identitatea. Printre numerósele corone ce se găsiau pe car, era una de pansele și de trandafiri cu culorile franceze și ruseș' oferită de d. Carnot în numele suu și numele guvernului francez. Madrid 12 ian.—«Liberalul* șhee r individul arestat la Olot răspunde la nalamentul lui Padlevski, dar judecătrul de instrucție nu a descoperit nie probă materială contra lui. Nu ser dacă uu cumva are de a face cu un nebun sau cu omorîtorul, poliția continuă căutările sale. Saraievo 12 Ian. — O cădere de trriau s’a întâmplat lângă Livno ; mai mu, case au fost distruse; 17 persone au fos omorite. Petersburg 12 Ian.— Principele Alecsandru de Oldenburg a fost ale"i erabr onorific al Academiei de științe iar învățați din Viena, din Neupilingen, din Berlin, din Goettingen Paris, au fost aleși membrii corespou Madnd 12 Ian. — Ultimele știri să confirme că individul arestat la este Padlewski, care probabil voia să se imbarcheze la Barcelona pentru America. TELEGERE PARTE ECONOMICĂ Președintele Camere de comerciu din București a trimes următorea adresă : Domnului Primar al Capitalei. D-le Primar. Intre dificultățile cu cari luptă incepaterea nóstra industrie, un loc însemnat ocupă și taxele de acois de care sunt isbite, in unele sasuri, dusele fabricate, in alte cașuri, toateteriile prime întrebuințate in fabricațiune. In ambe acestea cas«…, taxele du acois copleșesc, apror cari se bucură de urma tarifelor protecțiunea: fabricanți SÖii.T* -3 suport dar