Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-02-23 / nr. 21

Anul al XX-lea No. 21. JASSI Duminecă 23 Februarie (6 Martie) 1892. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN 1ASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE.......................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... ” Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 80 b. Redacția și Administrația 160. - Strada 3 De L’U.A. — 2­ ©0. (TH. BALASSA FOAEA INTERESELOR GENERALE CalendLar-al Septé. xn. â, n e 1 STIL VECHIO 1 filOA [ PATRONUL FILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANI STIL NOU | |­I­PA 1 PATRONUL ț­ILEI | Băg. Streini 1 Apus. Streini Februarie ~ — =:= Martie ’ 28 Duminică Sf. Ierom. Policarp 6 Duminică Victor at rr k k* 24 Luni 1 Aflarea cap sf. ion Botezătorul 7 Luni Toma d’Acquim Joi 25 Marți Sf. păr. Tarasia Teodor La 23 Februarie. Pătraru întâi cu frig. 8 Marți Ion Hrisostom «~25­5-57 26 Mercuri Sf. par. Profiriu Episcopul Qasei 9 Mercuri Francisca ® "4 a öb *7 Joi C. P. Procopiu Decapolitul 8emn’ a 101 nov- 10 Joi 40 Martiri 6-22 5-59 28 Vineri Cuv. păr. Vasiliu Mărturisitorul 11 Vineri Eulogiu I " 29 _____Sâmbătă Sf. cuv. Casian Romanul 12 Sâmbătă Grigorie "—20 i O * CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE: "Pentru FRANCIA I se primesc anunciuri la Dr. Adam, négociant^coroissionaire 81, rue des Sainta-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. 1. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Klosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter A. C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, EL C Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win n­r. 20 bani• Februarie La 23, anul 1821. Capii Eteriei Grece trec Prutu la Iași contra Turcilor. La 24, anul 1848. In București și Iași se resunt de revoluție. La 25, anul 1777. Se hotărăște răpirea Bu­covinei. La 26, anul 1688. Curtea Vienei mulțu­mește lui Șerban Cantacuzino pentru gonirea Turcilor. La 27, anul 1471, Stefan V cel mare in­tră în țara românască contra lui Radu IV. La 28, anul 1522 Radu V Călugăru ocupă a doua oră tronul țarei Românești. AYIS Rugăm pe toți d-nii abo­nați din localitate ai ziaru­lui nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să bi­­ne-voiască a ne trimete direct la tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii a­­bonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamen­tului ce datoresc prin mandat poștal.—Mulțumim cu acesta ocasiune tuturor acelor d-ni a­­bonați cari sunt în curent cu plata abonamentului, apreci­ind în timpul de față munca și cheltuiala aparițiunei zia­rului. Administrația. Ar­tect specialist, și constrictor, diplomat Iuliu Reifliche Chettner Iași, strada Carol 41. Se recomandă pentru tote lucrările de artă și construcțiune. — Soliditatea de!d­­trecută ! — Prețuri moderate ! !! Practica de 94 ani I! Se efectuează și monumente precum și cavouri la cimitire. din Viena 011 Aici­amÎI ana se caută pentru ud IQlJiQlii Institut. A se adresa k Ridacțiunea acestui Ziar, BEȚIEA Sub acest titlu in ziarul «Apărătorul Sănătăței* ce apre in Bucuresci, țliar de medicină și igienă populară, Dr. V. Bianu a cred­ut de folos a publica acest articol, care cu plăcere il publicăm și noi in in­teresul general. „Acésa patimă este mult lățită și bine cunoscuta in poporul nostru; ea pote fi considerată ca una din belele celea mai primejdiose, cari te omora fara sa bagi de somn, ba lucru ciu­dat, te ademenește și te sóca, du­­cându-te din veselie in veselie. Pentru acesta am crezut de folos a scrie aceste rânduri si a arăta cari sunt urmările cele triste ale acestei viclene cheie, cu dorința ca cei ce mai au vreme sa se gândesca la sănătatea lor, se urmeze sfaturile date mai la vale. Bețica, numita in sciinta alcoho­lism, este o stare bolnaviciósa care provine din béuturi spirtóse brute io masura prea mare, care otravescu cor­pul omenesc. Aceste băuturi sunt spir­tul, vinul, rachiul, ț­uica și balamacul. Mai sunt si altele pe cari nu le mai pomenim din pricina ca ele nu sunt așa cunoscute in popor. de Otrăvirea prin bauturi spirtase este doua feluri: acuta sau cronica. Otrăvirea acuta este beția adevarata cu tote gradele ei, pe câtă vreme cea cronică consta , in îmbolnăvirea unui mare oumer de organe cum sunt: stomacul (rînza), ficatuli (maiul), cre­­erul, rinichii și altele, cari se strica, dând omului bețiv un chip deosebit și ducându-l încetul cu incetul la morte. Bețiea propriu flisă este o intarz­­tare a creerului produsa prin înghi­țirea unei cantități de băuturi spirtase prea mare, pentru firea și puterea o­­mului. Mai iute se imbată omul când bea spirt, vinul, țuica și balamacul imbata mai cu anevoie, fiind­că nu sunt beutri așa tari. Unii ameni, mai slabi de fire, se imbată forte repede și cu puțin, — tot ast­fel și cei de­dați la băuturi sau cei cari beau pe nemâncate. Bețiea are 2 grade. te La inceput ori­ce bautura spirtósa inveselesce; ’ți da o simțire de bine din cele mai placate, in care uiți necazul și saracia ; te face vorbăreț; ’ți însuflețește privirea, tot ce ve$i ’ți place, tote le ve’i in bine; ’ți gerește mintea, gândirea se face re­a­­pede, etc. Aceste serene bune și plăcute, du­pă ce bețiea adevărată s’a produs, se inlocuește cu altele rele și supăra­­tore, te cuprinde o durere de cap streașnica, mintea ți se tim­pește, umbli clatinându-te in tóte părțile, ca și când pământul s’ar mișca, te simți ren grozav, apoi te apucă vărsăturile, cari sunt forte acre și cu un miros tare de spirt sau de viu. De obi­­cei, vérsaturile te ugureza și sunt urmate une­ori de urdinare. Tóte a­­cestea sunt semne de otrăvire. Sta­rea de beție ține câte­va cosuri; o­­mul își revine la sănătate după ce a dormit și a nădușit, dar tot mai are greutate la cap și ore­care stricăciune de rînză. Beția ia gradul al doilea este mai strașnica; omul cade ca și când ar fi mort, de unde se zice un popor este beat-mort sau mort de beat, fără nici o simțire: poți să­’l arzi, sâ-’l înțepi, fără sâ simță, — resu­­flarea ii este sfârâitare, — mânile și piciorele reci, — fața vînetii. Deș­teptarea se face mai cu greu, decât în gradul I­iu și durerea de vânză ține mai mult. Dacă omul s’ar îmbăta odată sau de două ori, ori mai de multe ori in viața lui, dar in intervale forte mari, acesta n’ar fi mare lucru, n’ar fi așa de păgubitor sănatăței lui. Insă da­că cineva, se imbată adese­ori și una după alta, s­au dacă bea in tóte fi­lele o cantitate prea mare de bău­turi spirtóse, chiar și dacă nu se im­bată, atunci ei își sdruncină sănătatea incetul cu incetul și pe nesimțite pâ­nă ce mare. Acest sfirșit îl au toți bețivii de meserie și otrăvirea lor se face incet (alcoholism cronic). Este știut, că spirtul introdus in corpul nostru este dat afară, o parte prin rinichi cu udul, prin sudare și prin boroci (plămâni), iar altă parte se arde in lăuntrul nostru; dar pen­tru ca să ardă el intrebuințază fre­­care cantitate de oxigen care ar fi slujit la arderea țesuturilor nostre și din acest punct de vedere spirtul, luat in cantitate mică și unele împre­jurări face bine; însă abusul de spirt aduce după sine cele mai mari stri­căciuni, căci înainte de a eși din corp și pâna a nu se arde, el circulă ia sânge cu ajutorul­ căruia atinge toate organele noastre, se atacă și a­­duce stricațiunile pe cari le vom a­­râta indato­­niți. Oamenii slăbiți, prăpădiți, răn­iră­precum și acei cari bau pe ne­­mâncare și cari trăesc in împrejurări igienice rele, cum se întâmplă cu ță­ranii noștrii, se otrăvesc mai repede și se îmbolnăvesc mai degrabă. Iată acum suferințele bețivului: Acest nroorocit are adese­ori du­rere de cap cu amețala, mintea i­ se timpește, devine moros și arțăgos, somnul i se tulbură și are visuri rele, inspeimentatore, to­cari vede șoreci ori alte dobitece ciudate cari i­ se par că alerga sau fug pe patul lui. Sim­țurile i se tocesc, nu mai deosibesc bine lucrurile, puterile i­ se slăbesc și este cuprins de un fel de tremură­­tură mai cu semn la degetele mâ­­cilor, și cari îi tremură mai tare di­­mineța până cu a inceput să bea și cari se ved forte bine când îl punem sa-și întindă mânile cu degetele drepte și depărtate unele de altele. Mai târ­ziu mintea i-se strică până ce a­­junge la nebunie cu furie și apoi cu timpule. Bețivul n’are poftă de mâncare, are dureri la inima, arsuri pe pept­rîgăituri și altele, apoi este cuprins de vărsături, dimineța pe nemâncate. Are dureri pe sub coste mai ales in partea drepta, unde se află ficatul, care se strică. Glasul bețivului se răgușește, mai cu sema diminața; el tușește și scuipă mult, răsuflarea i­ se îngreunează la cea mai mică obosela și pieptul i-se bete (palpitațini). Be­țivii sunt supuși la aprinderi de plă­mâni (bojoci). Bețivul se cunește de departe, fața lui este roșie, inflamată, nasul și obrazii roșii-vineții; câte o dată fața-i este palidă, pomíntósa. Unii sunt slabi, alții sunt grași și pântecoși. Dar și aceștia cu timpul, după ce li se strică organele, mai ales ficatul, slăbesc și cad io bula de apă (dro­­pica, ascită) din care nu mai scapă. Viața bețivului se scurteza, el mare prin stricăciunea organelor, ori prin­­tr’o bola tre­cere, care la el este mai periculosá de­cât la alții; unii se o­­morâ singuri ca să scape mai iute de suferințe. rău Din acestea se vede forte bine cât aduce beția; pe lângă degra­dare și indobitocire ea scurteza viața. Din punctul de vedere social beția este și mai periculosá: ea înmulțește fâțâ-de­ legile, sinuciderele și crimele; copii bețivilor se îmbolnăvesc de epi­lepsie ori de nebunie, poporul in loc de a se înmulți se stinge și sărăcia se ține de mână cu beția. Tratamentul. Când omul este beat­­mort cel mai bun lucru este sa-i dăm cafea sau oțet de țipirig (acetat de a­­moniac) din care vom pune 10 grame intr’un pahar de apă cu zahăr si vom da se bea la tot sfertul de ceas câte 1 lingură. Dacă avem spirt de țipirig (amoniac licid) atunci punem in pahar numai 2 grame și dăm tot așa. Bețivului îi recomandăm ca să se lase din bună vreme de acest urît obiceiu, să se reintorca la un traiu regulat și cumpătat, să facă băi reci, să muncesca la aer curat, căci altă scăpare nu este. Prin acesta nu voim să­­ ficem că omul se pu­bea de­loc; băuturile spirtose sunt de folos mun­citorului când sunt luate in cantitate mică și in timpul mâncarei. Vinul este cel mai bun apoi țuica; vinul și țuica încălzesc sângele și dau putere. Fiind­că beția este cam intiusa in poporul nostru, după cum o dove­dește și numărul cel mare al cârciu­­melor, suntem de părere că guvernul ar face bine, dacă ar scădea numerul acestora, mărind taxele debitanților și supunând la amenzi pe omenii beți, pe cârciumarii cari dau băuturi pe datorie sau pe producte, sau când dau unui om să bea peste măsură, precum și acelora cari vând băuturi la femei și la copii. Prin acest mij­loc suntem aprope siguri că bețiea va decrește in sânul poporului românesc, sănătatea și starea lui materială și morală vor înflori. TELEGRAME Bom­a 2 Martie. — Senatul a aprobat proiectul în privința protecției lucrători­lor, în caz de accident de lucru. Cettinge 2 Martie.—Guvernatorul ge­neral din Scutari a primit, de la Sultan, ordinul de a face Prințului Nicolae o vi­­sit­at de curtenie la Göttinge. Barcelona 2 Martie. — Poliția, infor­mată că anarh­iștii se prepară să facă să sară in aer consuiat al Germaniei, a arestat pe 4 din principalii șefi, la cari s’au confiscat numerose documente. Belgrad 2 Martie.—50 radicali au de­clarat, intr’o întrunire a clubului lor, că nu vor urma guvernul, mai cu samă in chestiunea eclesiastică. Scopcina va discuta declarațiunea Re­gelui Milan după votarea bugetului , a­­poi se va resolva chestiunea de cabinet. D. Ristici va ține, la 5 Martie, ca nou membru al academiei de științe, primul discurs asupra meritelor lui Ranko, auto­rul istoriei Serbiei. Regele Alexandru va asista la ședință. Constantinopol 2 Martie.—Guvernul a promis un premia de 500 până la 1000 lire, după împrejurare, ori­cărui care ar ajuta la descoperirea s­au la arestarea a­­sasinului d-lui Vunkovici. New-York 2 Martie.—«New-York He­rald» află din Valparese că miniștrii a­­facerilor străine, de resbel și marină și-a dat demisia ; se asigură că cei­lalți mem­brii ai cabinetului vor demisiona aseme­nea, in urma neînțelegerilor cu ministrul de finanțe. Sofia 2 Martie.—Azi, aniversarea sem­­nărei tractatului de la San Stefano, on Te-Deum s’a celebrat la catedrală în prezența tarilor miniștrilor, afară de d. Stambaloff, și a funcționarilor civili și mi­litari.—Apoi a fost paradă militară. Mi­nisterele și numerosele case particulare, precum și grădina publică, erau împo­dobite. Prințul nu a asistat la ceremoniă din causa unei dureri de picior, dar de care suferă azi mai puțin. Paris 2 Martie.—Declarațiunea noului minister Camenilor se va inspira de dis­cursul d-lui Carnot la Montélimar. Ea va insista asupra necesitatea de a depărta chestiunile sterile și ațâțătore; va face apel la înțelegerea, concentrarea republi­canilor ; va exprima ferma decisiune a guvernului de a menține ordinea interi­­ora; va anunța menținerea concordatului legilor organice, singure, cari pot să asi­gure drepturile statului. Guvernul va a­­nunța de asemenea menținerea tractate­lor de comerț; va zice că desvoltarea armatei și acțiunea diplomației, care a câștigat Franciei alianțe, sânt cele mai bune mijloce pentru a asigura pacea, că­reia cabinetul actual îi dă o însemnătate tot așa de mare ca și ministerul precedent.

Next