Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-02-14 / nr. 17
A_ Anul al XX-lea No. 17. IA88I Vineri 14 (26 ) Februarie 1892. Apare Duminica, Mercurea ii Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCITRILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE........................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada J De Sus.160. (TH. BAL ASSAN) FOAMA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE: t Pentru FRANCIA: se primesc anoriduri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 ,rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolfosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter , C-o Biemergasse 12 Wien.^Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. 17n Nr. 20 bani. Da,lead Lar-ul Septa, xaa & a. e 1 STIL VECHI: SIDA |________ PATRONUL VILEI | TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ STIL NOD #| |IUA____________PATRONUL VILEI | R&g. Sarelui | Apus. Sorelui Februarie= Februarie 9 Duminică Sf. martir Nicifor 21 Duminică Eleonora 6—53 5—36 10 Luni Sf. martir Haralambie 22 Luni Petru C. 6—51 5—37 1 1 Mărfi Sf. Ieromon Blasiu și Sf. Teodora La 9 Februarie. Pătraru din urmă 23 Marți Severus «60 5-38 12 Mercuri Sf. P. Melitie Archiereus . . . . 24 Mercuri Victoriu 6—48 6 —40 13 Joi Cuv. păr. Martinian cn *aPada> vent’ a 101 b.ne- 25 Joi Ap. Mateiu 6-46 5-41 14 tineri Cuv. păr. Auxeniciu 26 Vineri I Alexandru 6—44 Sâmbătă Cuv. Ion Colibașu 27 Sâmbătă 1 Nestor 6—43 5—43 I IF’ebru.a.rb La 9, anul 1600. Mihaiu Bravul, se prepară de resbel împreună cu armata Transilvaniei. La 10, anul 1538, Petru Rareș, Domnul Moldovei bate pe Unguri și pe Iași la Brașov. La 11, anul 1665, Radu XIII ocupă tronul țarei Românești. La 12, anul 1788 Turcii ocupă țara Românesci, părăsind-o Boerii. La 13, anul 1372, Papa Influențază direct prin Domnii țârei Românești spre a catolicisa țara dar nu reușește. La 14, anul 1843. Se încoroneza George Bibescu Vodă ca Domn al țarei Românești. La 15, anul 1704, Antioh Vodă ocupă tronul Moldovei. AYIS Rugăm pe toți d-nii abonați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să bine-voiască a ne trimete direct la tipografia nostra sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamentului ce datoresc prin mandat postal.—Mulțumim cu acesta ocasiune tuturor acelor d-ni abonați cari sunt în curent cu plata abonamentului, apreciind în timpul de față munca și cheltuiala aparițiunei ziarului. Administrația. O Iugleri între la Redacțiunea acestui ziar. SITUAȚIUNEA NOATURA FAȚĂ CU NOUA POLITICĂ VAMALA A FRANCIEI ȘI A PUTERILOR CENTRALE Dupa o încercare a regimului vamal convențional pe atât de nenorocită pe cât de vătămătoare intereselor noastre economice, România a adoptat in 1886 un nou regim vamal. Țara întreagă și cele mai multe din statele europene au aprobat noul nostru regim vamal. Pe basele tariful de la 1886 am negociat noi uoi tractate de comerciu cu mai multe state și am modificat tractatele cu Germania și Evghitera. Și in afară de Austro-Ungaria nu cunoaștem nici o țară care să-și fi arătat nemulțumirea față cu noul nostru regim vamal. Tariful de la 1886 a fost modificat in 1891 și de la expirarea tratatelor de comerciu in Iunie 1891, noul tarif autonom se potrivă tuturor statelor, aplică de o Iată dar o situațiune bine lămurită: un singur tarif pentru tota lumea; tote productele de ori-ce provederâ, supuse acelor taxe, cu o singură reformă ca in cazul când s’ar aplica de către alte țari productelor române un regim altul decât cel favorizat, atunci guvernul român să aibă dreptul să micșoreze taxele tarifei nóstre vamale. Așadar noi avâad unul și acelaș tarif vamal pentru tota lumea, și o tarifă îndestul de modestă, suntem îndreptățiți a cere ca productele române să fie tratate de celelalte țari după clauzele națiunei celei mai favorizate. Astfel in Francia dreptul a cere aplicarea tarifei averi sale minimă, deoarece productele franceze sunt,, tratate in România pe acelaș picior ca acele ale altor state. Acelaș lucru suntem îndreptățiți cele Belgiei, Germaniei, Italiei, Austro- a Ungariei și altor state. Noi eu am inaugurat vre-un regim prohibitiv, cum au făcut americanii după bilul Mac Kinley, nici ca francezii cu tarifa lor maximă , din contra regimul nostru vamal este dintre cele liberale, și in multe părți inua mai intre liberal dacât cel încheiat acum Austro-Ungaria și Germania. Așa fiind nu înțelegem cum s’ar putea aplica productelor române un alt regim decât acela al națiunei cele mai favorizate. Toate se pot in lumea aceasta mai cu seamă când ești cel mai tare, cel mai puternic. S’ar putea bunaoară ca in virtutea tractatului ce s’a încheiat intre Germania și Belgia, tractat prin care se stipulează că de la 1 Februarie 1892 nu se vor putea importa in Germania, decât cerealele și manufacturile de origină belgiana, s’ar putea ca cerealele române, cari se Vcöd la Anvers, și de acolo se desfac in Germania și aiurea, să nu mai fie primite in Germania cu taxele noului tractat , cu alte cuvinte după 1 Februarie 1892, cerealele noastre ar plăti 56 lei pentru o tonă, pe când cele belgiane și Austro-Ungare ar plăti numai 85 lei pentru o tonă. Acelaș lucru oi se putea intâmpla și din partea Austre. Nu știm până asta și cari sunt intenți noile puterilor Centrale către România. Dar susținem că dacă s’ar aplica taxe mai urcate productele destre, aceasta ar fi pe nedrept și o asemenea procedere ce-ar îndreptăți a lua și noi mesuri de apărare a intereselor noastre. Fricoșii pot intempina : dar ce mesuri voești să ia contra acestor puteri mari ? Nici o altă măsură decât aceea ce ne dă drept să facem legea tarifei vamale, adică majoritatea taxelor pentru productele acelei țari care ne ar trata in mod escepțional productele noastre. Cei,cari cred că politica economica și vamală a unui stat se pote schimba, fără inconvenient, de azi până mâine, ne vor jice, d’apoi încheiați tractate de comerț cu puterile centrale dacă vroiți ca cerealele voastre se putresc si 85 lei pentru zonă in loc de 56 lei. Cu alte vorbe se ne supunem si noi unei siluiri indirecte. Acesta nu cred să o voiască mai nimeni in România, și chiar acei care ar voi să o esecute, nu ar indrăsni să o facă. Noi am mai trecut prin așa numita crisa a răsboiului vamal cu Austro- Ungaria. Și atunci ni se prezicea ruina agriculturei nóstre, și câte altele, și cu toate acestea, faptele au dovedit că nu noi am suferit din acea neînțelegere vamală. Putem înființa și o altă crisa dacă vom fi năpăstuiți. Căci nimeni nu ne pute pretinde ca să lăsăm politica noastră economică la discrețiunea cuturor și cuturor puteri, pentru ca așa cere interesele lor. Așa ca exemplu, ce vâtămare am adus noi intereselor francese pentru ca să se aplice, tarifa »i-aV tuc asupra productelor noastre importate in Francia ? Nici o vătămare, am tratat și tratăm productele francese, ca pe oricari altele, și nimeni nu ’și-ar espica că Francia așa chiar din seria sa ne apese cu tăria sa maximă, când noi îi acordăm tot ce acordăm altora. Tot astfel cu Belgia. Pe ce s’ar întemeia Belgia pentru ca sa ne trateze productele cu taxele cele mai urcate ? Facut-am noi vre o ingreunare productelor belgiane? Nici un asemenea cu Germania și Italia. Tota- Dearece noi eu am făcut nimic cu care sa vătamăm interesele acestor țari, ne înțelegem ca ele să vre a ne împovăra productele noastre. Se pute întâmpina: ce vrei sa facă Belgia dacă așa i-a fost învoiala cu Germania, adică să nu mai primesca cereale române cu taxa de 85 lei, ci cu 56 lei pentru tonă. Apoi tot așa pot spune și Italia, Elveția și celelalte țâri. Dar ce suntem noi de vină pentru ca puterile sa-și croiască planuri in dauna noastră ? Ce oare, iarăși trebue să ne întoarcem la regimul vamal din 1875, când toate interesele nóstre au suferit? Le-au plăcut puterilor sa incleie o alianță vamală ? forte bine, acele puteri însă trebue să țină seamă de starea politicei economice române față cu densele și cu celel’alte țări. Nu știm ce va fi făcut guvernul nostru față cu o situațiune ca aceasta; nu știm dacă va fi intrat in vre-o corespondență spre lămurirea situațiunei. Așteptăm să vedem ce atitudine va lua guvernul nostru in casa când prin noua politică inceputa in Franța și in Europa centrală, productele române vor fi supuse la taxele cele mai urcate. Mai acum o luna, fiarele au dat știrea cum că d. Vernescu, ca ministru de finanțe, față cu faptul că Austrtro-Ungaria deși se folosește de noul tarif vamal, totuși aplica productelor noastre un regim escepțional, ar fi intervenit pe lângă colegul său de la externe, rugându-1 a face cunoscut la Viena că dacă nu se va schimba regimul escepțional aplicat productelor române, guvernul român va fi nevoit sa majoreze taxele vamale pentru productele austro-ungare. Nu ftim ce urmare va fi dat intervenției fostului ministru de finance. Repetăm și noi: Așteptăm sa vedem cum se poartă guvernul Român față cu noua situațiune ce se crează atât in Francia cât și in statele aliate ale Europei centrale. (Economia Națională) TELEGRAME Viena 22 Februarie.O întrunire de 3000 lucrători a fost in scopul de a protesta în contra întârzierei aduse în executarea marilor lucrări din Viena; ea a fost disolvatâ pentru discursul ațâțând populația contra corpurilor legislative și proprietăței. Lucrătorii s’au dus apoi în procesiune la Primărie, unde o deputăție a voit să vorbască cu Primarul; porțile erau închise; 13 lucrători au fost arestați ; manifestația s-a împrăștiat după asta fără a tulbura ordinea. Belgrad 22 Februarie.Deși oficioșii contestă faptul, 21 de deputați radicali, printre care d. Katici, au părăsit clubul radical. Comisiunea bugetului a acordat 10,000 franci numai, pentru manevrele din 1892. Mai mulți ofițeri nu au primit indemnitatea lor de furagiu de 7 luni. Se zice că consiliul de miniștri s’a ocupat ieri de proectele cari privesc pe Regele Milan și de dificultățile create de clubul radicalilor. D. Mașici a întrebat la Scupcină de ce d Katici nu a asistat la ședință deși a fost sănătos. Vice-președintele a declarat că d. Katici anunțase în scris că era bolnav. Londra 22 Februarie.Mai multe ziare anunță că guvernul rusesc a cerut casei Maxim Nordenfeld & C nne 100 tunuri cu tir repede. Atena 32 Februarie. O mare mulțime s’a îngrămădit înaintea Camerei, care trebuia să discute raportul comisiunei pentru punerea în judecată a cabinetului Trcupis. Se luaseră măsuri militare. Doi din miniștrii acuzați nu au asistat la ședință. Delianis a declarat că considerațiuni politice naționale cer achitarea fostului cabinet. Camera a respins acusația cu o imensă majoritate. Datare 22 Februarie.—Vaporul Triest care conține rămășițile mortuare ale principesei Darinka, a sosit. Generalul Schumann a venit să aducă representanților Muntenegrului complimentele de condolență ale guvernorului. Corpul a fost însoțit până la podul Cordichio de două companii de infanterie și de representanții autorităților; s-au tras salve de tunuri. Petersburg 22 Februarie.— Tribunalul militar a condamnat pe Kotschurikin la morte pentru atentat contra guvernului din Kasan ; cetățenul onorific Archangelsky, care cunoștea intențiunile lui Kotschurikin și care nu l-a denunțat, a fost condamnat la 15 ani muncă silnică. Lisabona 22 Februarie.—Arestarea fostului ministru Mendoza Cortez este motivată de delapidările fondurilor Băncei Lusitano. D. Mendoza Cortez va fi transferat la închisorea militară. Viena, 23 Februarie.— Membrii deputați unei lucrătdre arestați ieri, au fost liberați. Cu totul sunt azi 16 arestări de lucrători ; cea mai mare parte au fost condamnați la câteva zile de inchisore, afară de șeful deputăției. Paris, 23 Februarie. — Proprietariicarierei din Sossy sous-Etiolles a informat autoritățile ce ’i s’au furat 360 cartușe de dinamită ; poliția a făcut perchisiuuni la anarhiști din Paris și din împrejuri, ea a confiscat 100 cartușe, a făcut bune arestări. Ziarele cred că aceste cartușe cu dinamită, cari cântăresc 35 kilograme, trebuiau să servească anarhiștilor pentru proiectele lor criminale de la 1 Main. Câteva ziare asigură că o parte a dinamitei era destinată ca să facă sa sară in aer ambasada Spaniei din Paris, pentru a restura pe anarhiștii executați din Xéres. Anarhiștii din St. Etienne fac o propagandă revoluționară forte activă in vederea zilei de la 1 Main. Justice, organ al d-lui Clémenceau, intrebuinteză un limbagiu forte violent in privința pretinselor amestecări ale orecaror diplomați străini in afaceri interne ale Franciei. Acest ziar zice că nu se pote admite cînd cineva are sentimentul demnitaței naționale, ca opinia probabilă a unui popor străin să fie invocată in chestiunile cari privesc numai pe francesii. Oricâtă simpatie ar avea francesii pentru amicii lor ruși, nu au fost niciodată așa de indiscreți pentru a le da consilii asupra politicei lor. Paris 23 Februarie—O ciocnire s-a întâmplat la St. Denis între un tren de spra Paris-Douai și un tren de manevre. Un mașinist a fost omorît; sunt 13 răniți, dintre cari 3 în mod grav. Viena 23 Februarie.—Știrea ziarelor In privința unei rǎsvrătiri ce ar fi isbucnit pe bordul vaporului Lloydului .Medea*, se reduce la faptul că câțiva mateloți s’au luat la cértS. ,Medeaș a plecat, fără Întârziere, la Fiume, unde a înlocuit două fochiști. Disciplina s’a restabilit. CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care’i notifică încetarea din viață a A. S. S. și R. Archiducelui Carol Salvator de Austria: «Monitorul oficial» publică numele mai multor militari, cari au făcut campania din 1877—78, și găsindu-se regulați la pensie în condițiunile legei din 9 Iunie 1889, li se rectifică cuantumul de pensie lunar, cu începere de la 1 Februar 1892. Direcția sanitară de pe lângă ministerul de interne, in urma științelor primite despre existența febrei sftoase intr’un mare numar de localități din Basarabia și unele localități din Ungaria, in apropiere de frontiera țarei nóstre con*