Cutezătorii, 1970 (Anul 4, nr. 1-53)
1970-09-17 / nr. 38
Se împlinesc trei ani de cînd — mirosind a cerneală proaspătă şi vibrînd de emoţia întîlnirii cu publicul — îşi lua zborul spre chioşcuri o nouă revistă. Revista celor dornici de instruire şi destindere, de noutate şi extraordinar. Revista celor dornici de a savirşi ei înşişi fapte de seamă, avizi de a se dovedi ei înşişi adevăraţi cutezători. Eforturile redactorilor şi colaboratorilor de a realiza o revistă modernă, tinerească — stimulate pregnant de sugestiile cititorilor — au fost răsplătite prin creşterea popularităţii noii publicaţii, în fiecare familie, «Cutezătorii» s-au aflat între cutezători între prieteni. Acum, revista apare într-un număr dublu de exemplare faţă de toamna lui 1967. Credincioasă menirii sale, titlului atît de îndrăgit, revista nu se poate mulţumi cu cele ce a realizat. La începutul unui nou an şcolar, ne îndreptăm radarele spre sutele de mii de cititori, spre părinţii şi fraţii mai mari ai acestora. Intenţionăm să lansăm o nouă rubrică: în ea ne vom întîlni cu părinţii voştri. Vom vorbi despre voi cei care purtaţi cu cinste cravata roşie. Despre faptele voastre frumoase, despre cum vă înţelegeţi cum vă înţeleg părinţii, despre îndatoririle voastre onorate şi neonorate în viaţa de familie. Este cineva, printre cutezători , care să aiba emoţii auzind de această întrevedere? Am vrea să ne adresăm părinţilor voştri cu gîndurile voastre, cu aceeaşi trăire pasionată cu care le închinaţi propriile voastre fapte, cu aceeaşi francheţe cu care vă recunoaşteţi — cînd se petrece — cutare sau cutare greşeală. Dorim să vă faceţi mai bine cunoscuţi familiilor voastre, — ca preadolescenţi, ca pionieri, ca tineri care bat cu aviditate la porţile maturităţii. Rubrica PĂRINŢI ŞI COPII va fi un dialog al generaţiilor, în purtarea căruia atît opiniile celor vîrstnici cît şi punctele voastre de vedere sînt aşteptate cu viu interes. //ultr. Duminică, 13 septembrie, s-a deschis la Casa de cultură «Petöfi Sandor» din Bucureşti, expoziţia costumelor populare miniaturale realizată din lucrările trimise de cititorii revistei «JUBARÂT» Expoziţia va fi deschisă pînă în ziua de 25 septembrie a Transmite Horia Pintea, clasa a VI-a, Liceul nr. 15 , Cluj. Cîţiva copii se jucau de-a alpiniştii într-o carieră de lut părăsită La un moment dat, au observat ceva strălucitor. Tot săpînd, au scos la lumina zilei nişte obiecte care împreună cu alte vestigii au fost prezentate academicianului C. Daicoviciu. Astfel au aflat ei că descoperiseră urme tocmai din timpul migraţiei popoarelor. Obiectele sînt doi cercei de aur şi două mărgeluşe. Cerceii sînt încrustaţi cu pietre semipreţioase, violete. Să vi-i prezint pe micii arheologi: Valentin Cîmpeanu, Emil Mureşan, Marta Dorin, Nicu şi Neluţu Aşchilean. Alături, vă trimit fotografia obiectelor descoperite. POVESTITORII Transmite corespondentul nostru special, pionierul Constantin Rusu din Ploieşti. Nelu, prietenul meu cel mai bun, are mai mereu fel de fel de idei, îmi zice el într-o zi, cînd eram împreună şi vorbeam de una, de alta: «Се-ar fi să înfiinţăm un «Colţ vesel»? Şi ce să facem cu el? l-am întrebat. «Să ne distrăm», mi-a răspuns. Am mai chemat un prieten, şi încă unul şi am hotărît să ne întîlnim în fiecare după-amiază să povestim fel de fel de lucruri vesele din cărţi, întîmplări adevărate. Şi ce credeţi că s-a întîmplat? S-a dus vestea «Colţului vesel», încît a ajuns şi la urechile celor mai mici copii din vecini. Ne-am pomenit cu o mulţime de spectatori care, treptat, la rîndul lor, s-au transformat în povestitori. Tare ne-a plăcut ideea lui Nelu». FLORIN ŞI PERFORMANŢELE Vreţi să deveniţi la fel de puternici şi armonios dezvoltaţi ca prietenul nostru Florin Preduchin, din Iaşi ? Aflaţi că, numai cu doi ani în urmă, el era un băiat slăbuţ, pirpiriu. Cum s-a petrecut transformarea? Ne-o mărturiseşte el în scrisoarea trimisă împreună cu aceste fotografii: «Am urmat şi urmez cursul de culturism publicat în revista «Cutezătorii», în ultimul timp am început să fac şi exerciţii cu extensorul şi am adăugat cîteva kilograme la greutăţile iniţiale. Am crescut în greutate cu opt kilograme, iar muşchii au început să prindă formă». ARHEOLOGIE... DIN ÎNTÎMPLARE LA 11 SEPTEMBRIE 1970 au Început, la russe În R.P. BULGARIA CONVORBIRILE Intre delegaţia DE PARTIDU GUVERNAMENTALA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALA A REPUBLICII POPULARE BULGARIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL TODOR JIVKOV, PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST BULGAR, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE BULGARIA. CONVORBIRILE OFICIALE AU CONTINUAT A DOUA ZI, PE MALUL ROMÂNESC AL DUNĂRII. ÎN CADRUL CONVORBIRILOR, CARE S-AU DESFĂȘURAT ÎNTR-O ATMOSFERA TOVĂRĂȘEASCA, CORDIALĂ, AU FOST ABORDATE PROBLEME PRIVIND CONSTRUIREA ÎN COLABORARE A COMPLEXULUI HIDROENERGETIC DE PE DUNĂRE ISLAZ-SOMOVIT ȘI S-A FĂCUT UN SCHIMB DE PĂRERI PRIVIND RELAȚIILE BILATERALE. ÎN FOTO: ÎNTÎLNIRE CALDĂ, PRIETENEASCĂ.