Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1996 (Anul 8, nr. 65-127)

1996-05-09 / nr. 90

Partidul Naţional al Automobiliştilor (PNA) a apărut pe eşichierul politic românesc în anul 1995, în luna decembrie, când a avut şi întâiul Congres. Este, aşadar, un partid tânăr, un partid de centru, care doreşte să contribuie la stoparea declinului economic al ţării, la intensificarea economiei de piaţă şi a procesului de reformă, dând o largă perspectivă atragerii capitalului străin şi afirmării iniţiativei particulare autohtone. Partidul Naţional al Automobiliştilor nu este un partid restrictiv sau profesionist, chiar dacă denumirea sa poate lăsa această falsă impresie. PNA este un exponent activ al tuturor cetăţenilor dornici , să renunţe la resemnare şi comoditate. Partidul Naţional al Automobiliştilor îşi propune să reabiliteze conceptul de politică comunală, care cuprinde o viziune nouă, civilizată în administrarea municipiilor, oraşelor şi comunelor. Aşadar, deviza PNA este formulată simplu: CU FAŢA SPRE NEVOILE CETAJEANULUI. Ce înseamnă o politică comunală? Preocupare pentru menţinerea într-o stare de funcţionare optimă a arterelor de circulaţie, de la intrarea în localităţi a traseelor ce duc spre primărie, şcoală, spital, biserică, unităţi economice, instituţii, spre cartierele şi zonele de locuinţe. Totodată, politica comunală a PNA presupune amenajarea spaţiilor de parcare, redarea aspectului civilizat al parcurilor, zonelor verzi din vecinătatea blocurilor de locuinţe şi a instituţiilor publice; reducerea surselor de poluare chimică şi fonică a localităţilor etc PNA va asigura gestionarea eficientă a fondurilor destinate întreţinerii drumurilor. Partidul Naţional al Automobiliştilor se prezintă în faţa electoratului cu imperativul obligatoriu al reabilitării şi relansării turismului românesc. PNA înscrie pe agenda sa de preocupări diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor, combaterea birocraţiei, corupţiei, instaurarea unui climat de respect faţă de legile ţării şi interesele cetăţenilor. Partidul Naţional al Automobiliştilor nutreşte convingerea că va fi la înălţimea aşteptărilor şi speranţelor oamenilor şi mulţumeşte din toată inima pentru încrederea acordată. pmidiil infill al AiimiBum O viziune nouă, civilizată în administrarea localităţilor for­mulată simplu: CU FAŢA SPRE NEVOILE CETĂŢEANULUI . ANICHITI DINU Născut la 10 noiembrie 1949, Zodia Scorpion. Studii: Facultatea de ştiinţe economice din Cluj-Napoca, unde va urma şi cursuri postuniversitare de ştiinţa conducerii. Activitate: în perioa­da 1971 -1973 este salariat al Combinatului chimic din Târnăveni, cu funcţia de economist. Din anul 1973 lucrează la S.C. FIOMVELO S.A. Luduş, ca economist, şef serviciu plan investiţii şi, din 1993, ca director economic. Căsătorit, are trei fete: Lavinia, studentă, Monica, elevă, şi Teodora, prichindel. LEGE SI ORDINE ŞI ARHIVELE NATIONALE « » - Interlocutor: dl LIVIU BOAR, directorul Direcţiei judeţului Mureş a ARHIVELOR NAŢIONALE - - Domnule director, unul dintre recentele acte normative îmbrăţişează domeniul dv. de activitate: LEGEA ARHIVE­LOR STATULUI, în preambulul abordării noastre publicistice, o opinie-apreciere asupra legii. - Este o lege modernă, care sintetizează experienţa arhivistică românească, fiind am­onizată cu legislaţia europeană în domeniu. - Şi cum sunt definite, în lege, ARHIVELE NAŢIONALE? - Legea prevede (art. 3) că Arhivele Naţionale, unitate bugetară in cadrul Ministerului de Interne, asigură administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României. Arhivele Naţionale îşi exercită atribuţiile prin comparti­mentele specializate la nivelul central şi prin Direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, care funcţionează în fiecare judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti. - Atribuţii concrete? - Elaborarea de norme şi metodologii de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi arhivistice, inclusiv pentru clasificarea şi includerea in Fondul Arhivistic Naţional a documentelor cu valoare documentar-istorică; controlul, la nivelul creatorilor, aplicării legislaţiei arhivistice; preluarea de la creatorii şi deţinătorii de arhivă în condiţiile legii a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional; asigurarea evidenţei şi păstrării documentelor; constituirea unei Bănci de date a arhivelor; valorificarea documentelor prin publicaţii de specialitate; colabo­rarea internaţională cu instituţiile de profil. - Referinţe la deţinătorii de documente de interes arhivistic?­­ O prevedere importantă a legii este aceea din art. 15! „Organi­zaţiile particulare şi persoanele fizice, care deţin documente din Fondul Arhivistic Naţional al României, le pot depune la Arhivele Naţionale sub formă de donaţie sau custodie, scutite de taxe şi impozite. Direcţiile judeţene au prioritate la cumpărarea oricăror documente ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României.­­ Unei legi care se respectă, nu-i lipsesc sancţiunile! - Legea prevede sancţiuni aspre pentru distrugerea, degradarea sau sustragerea documentelor ce fac parte din Fondul Arhivelor Naţionale al României sau pentru scoaterea acestora peste graniţă sau înstrăinarea lor de către deţinători către persoane fizice sau juridice străine, fără autorizarea Arhivelor Naţionale.­­ Iar referitor la accesul la documente? - într-o anexă a legii, se prevăd termenele după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor; documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor; registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor; dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor; documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia; documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după 100 de ani de la crearea lor; documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor; documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor; documente ale societăților comerciale cu capital privat, după 50 de ani de la crearea lor; documentele fiscale, după 50 de ani de la creare, iar cele notariale şi judiciare, după 90 de ani. MIHAI sacru CUVÂNTUL JOI, 9 MAI 1996 ANICHITI DINU este candidatul Partidului Naţional al Automobiliştilor pentru funcţia de primar al oraşului LUDUŞ­ ­ Ce v-a determinat să candidaţi la funcţia de primar al oraşului Luduş şi de ce sub sigla Partidului Naţional al Automobiliştilor? - în primul rând, doresc să fiu primul primar hiduşean al acestui oraş despărţit în două de apa râului Mureş. Toţi ceilalţi primari erau crescuţi şi şcoliţi în această localitate. Intr-o posibilă calitate de primar vreau şi eu să fac ceva util şi bun pentru luduşeni, să rămână pentru viitorime urme materiale solide pentru viaţa socială a lor. Să-i­ ajut, în primul rând, pe oamenii nevoiaşi, cu cât şi cu ce se poate. La Primărie nu va mai fi o zi anume stabilită pentru audienţe. Când vreun cetăţean doreşte să i se rezolve o problemă, să o poată face în fiecare zi aici, la Primărie, nu să aştepte ziua de audienţă. Evident, ca şi alţi oameni de bună-credinţă, mă voi strădui să instaurăm în viaţa de zi cu zi un climat de respect faţă de legile ţării şi de interesele cetăţenilor, să asigurăm o bună administrare a oraşului. De ce candidez sub sigla Partidului Naţional al Automobiliştilor? Simplu. Prin programul său, PNA se află cu faţa spre nevoile cetăţeanului. - V-aţi fixat o deviză care să vă marcheze campania electorală şi, eventual, activitatea din Primărie? - Da. Deviza mea este: UN PRIMAR PENTRU OAMENI ŞI CU OAMENII! - Succes, domnule Dinu Anichit. - Mulţumesc. Candidaţi propuşi din partea PNA pentru funcţia de consilieri: ANICHITI DINU, TRIFAN ANTOLIE. POP PETRU, ONAC DANIEL VASILE. MARIAN IOAN, OLARU IOAN. PUIA LIVIU. MĂRGINEAN DOREL, ȘOFRON PETRU. BUŢURCĂ MIRCEA, TOGOREAN ANA, ALEXANDRU MARIA, PAVEN ADRIANA MONICA, BLAGA PETRU, STOICA PETRU, CUCEAN SIMION. Grupaj publicitar realizat de DORIN BORDA HOTARARI ALE COMISIEI DE DISCIPLINĂ A ASOCIAŢIEI JUDEŢENE DE FOTBAL MUREŞ în legătură cu incidentele petrecute la Reghin, la meciul de fotbal din cadrul etapei a 27-a a Diviziei „C”, seria Mureş, dintre formaţiile F.C. Reghin - F.C. lerut, disputat la date de 20 aprilie a.c., in urma analizei evenimentelor petrecute la acest joc, când arbitrul de centru Ioan Teodor din Târgu- Mureş a fost lovit şi bruscat, in urma rapoartelor arbitrilor meciului, al observatorului cât şi al martorilor, Comisia de disciplină de pe lângă Asociaţia judeţeană de fotbal Mureş a luat următoarele măsuri şi hotărâri in acest­ caz reprobabil: - s-a retras dreptul de organizare pe teren propriu, pentru două etape, echipei F.C. Reghin; - formaţia F.C. Reghin a fost amondată cu suma de 500.000 de lei; -jucătorii Marcel Pop şi Márkus Dezső de la F.C. Reghin au fost suspendaţi pe câte o perioadă de un an şi au fost amendaţi cu câte 250.000 lei fiecare; -jucătorii Stoica Vilmos şi Marin Varodi, de la acelaşi club­, au fost suspendaţi pe câte patru etape şi amendaţi cu câte 250.000 de lei fiecare; în ultima perioadă de timp, in special pe parcursul returului campionatelor de fotbal, manifes­tările de huliganism şi actele de indisciplină de pe terenurile noastre de sport s-au cam înmulţit, de fiind drastic sancţionate de către Comisia judeţeană de disciplină de pe lângă AJ.F. Mureş. Se constată o lipsă de educaţie civică a sportivilor, cât şi a spectatorilor, care pentru a cuceri cu forţa punctele ce se acordă in campionatele respective, sunt în stare să recurgă la brutalităţi, loviri, ameninţări a arbitrilor, care la rândul lor sunt obligaţi să apeleze la cartonaşele galbene sau roşii (atenţionări sau eliminări) pentru a stăpâni ieşirile înfierbântate ale bătăuşilor şi recalcitranţilor, ale celor care folosesc lovirea, brutalitatea, duritatea asupra adversarilor sau a arbitrilor, manifestări care ar trebui să dispară de pe terenurile noastre de sport, în general, cât şi de pe stadioanele de fotbal, in special! ÎNCĂ UN GUST/ De astă dată, fără surle şi trâmbiţe, fără arborări şi fluturări de drapele... europene, sâmbătă, 4 mai 1996, în comuna Sângeorgiu de Pădure, s-a consumat un eveniment petrecut însă în prezenţa unui public foarte restrâns .Suntem doar în plină campanie agricolă şi electorală, şi câte nu trebuie făcutei). Ca şi în alb ani trecuţi după 1 ianuarie 1990, în luna lui Florar, în aşezarea de pe Târnava Mică, au loc comemorări Rhedey Claudia, nepoată a baronului cu acelaşi nume, zice-se cu oarecari legături de rudenie cu Elisabeta, regina Regatului Unit al Marii Britanii. Comemorarea din acest an a fost marcată prin dezvelirea unui bust al Claudiei, aşezat pe un soclu construit în curtea şcolii generale din localitate. în Sângeorgiu de Pădure mai există şi alte urme materiale ce poartă numele lui Rhedey Claudia: o fundaţie şi o casă memorială. Iată ,mostre" ale frustrării etnicilor maghiari din România, frustrare despre care vorbeşte şi poreşte pa unde se nimereşte primul lider executiv al UDMR, dl Marko Bela. DORIN BORDA

Next