Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1998 (Anul 10, nr. 126-191)

1998-07-28 / nr. 145

CU VANidrMARTI, 28 IULIE 1998 P­OUTICA • SOCIETATE Viktor Orban nu vrea să audă de multiculturalitate! „După vizita la Washington a preşedintelui Emil Constantinescu a devenit evidentă realitatea că primirea în NATO a României se va petrece în unul dintre următoarele «valuri», atunci când şi dacă ele vor a­vea loc. Problema este că nici Ungaria şi nici România nu au până acum o strategie comună coerentă privind situaţia în care, începând de la anul, din cele două ţări una va fi membru al NATO, iar cealaltă nu", a afirmat Viktor Orbán la forumul politic „Integrarea euro­­atlantică a României şi Ungariei - inte­rese, convergenţe", ultima manifes­tare a Universităţii de vară Bálványos. Primul-ministru ungar a specificat că subiectul a fost abordat şi în cursul convorbirilor pe care le-a avut cu preşedintele României şi cu premierul Radu Vasile. Vorbind despre faptul că începând cu luna aprilie a anului viitor Ungaria va fi membră a NATO, şi, în consecinţă, pe viitor cetăţenii unguri nu vor trebui să mai fie îngrijoraţi pentru viaţa şi avutul lor, premierul ungur a apreciat că este greu de imaginat o realizare mai mare. Din păcate acest succes nu se datorează exclusiv (?) activităţii guvernului nostru, a mai adăugat Orbán, amintind că procesul a fost iniţiat de fostul premier József Antall prin reorientarea politicii externe, dar că onoarea de a pune «punctul pe i» şi de a face retuşurile de rigoare revine cabinetului său. Faptul că premierul ungur nu a găsit cu cale nici măcar să amintească de eforturile echipei predecesorului său. Gyula Horn, adevăratul artizan al cooptării Ungariei în NATO şi în Uniunea Europeană, dovedeşte că nerecunoştinţa şi filistinismul politic nu sunt apanajul exclusiv al vieţii politice din România... Viktor Orbán a confirmat că guvernul său are de­ gând să poarte tratativele reale în care să negocieze condiţiile de intrarea în NATO şi UE, apărând interesele naţionale ale Ungariei, cu atât mai mult cu cât există tendinţa de a nu aplica acelaşi regim de facilităţi şi restricţii noilor membri ca şi celor titulari. Atitudine care merită tot respectul, dar care probabil nu-i va umple de bucurie pe cei de la Bruxelles. Consilierul prezidenţial Zoe Petre, a cărei participare la dezbatere fără să fi fost anunţată în prealabil poate fi considerată un gest politic, a avut o intervenţie improvizată, începută cu menţiunea că împărtăşeşte ideile îndrăzneţe şi foarte clare ale primului-ministru ungur şi care s-a cantonat în generalităţi. Sarcina fundamentală a puterilor democratice care se găsesc la conducerea celor două ţări este să stabilească relaţii de colaborare bilaterale care să ducă la creşterea stabilităţii zonei şi care va deschide calea Europei Occidentale spre cealaltă Europă, permiţând acesteia să devină parte integrantă a continentului nu numai din punct de vedere cultural, ci şi instituţional, a scos în evidenţă Zoe Petre. „Trebuie să apreciem grija constantă a autorităţilor ungare faţă de minoritatea maghiară din România ca pe o formă de cooperare cu România pentru că, e limpede, cu cât mai mult maghiarii din România se vor simţi mai acasă în cele două ţări, cu atât mai mult şi României în întregul ei îi va fi mai bine”, a tras concluzia digresiunilor sale pe tema „macropoliticii şi microcooperării" consilierul prezidenţial, Béla Markó ,a prezentat o analiză remarcabilă care a luat în calcul variantele ca minoritatea maghiară din România să devină un factor de legătură între cei doi vecini, sau, în varianta negativă, un continuu izvor de primejdie şi tensiuni. Situaţie care va pune frâne atât evoluţiei României, cât şi Ungariei şi care depinde de trei factori: elita politică a maghiarimii din România, elita politică românească şi elita politică ungară. Dacă aceste elite ar cădea de acord, s-ar reuşi realizarea unei armonizări de durată a intereselor politice şi economice a celor două ţări, ceea ce ar fi în interesul minorităţii maghiare. „Pentru noi este o dramă, ba chiar o tragedie, atunci când unii ne silesc să alegem între apartenenţa noastră naţională şi cea de cetăţeni ai României, între identitatea noastră etnică şi loialitatea faţă de statul român. Nici o minoritate nu ar trebui împinsă într-o astfel de dilemă şi depinde de relaţiile dintre cele două ţări dacă în viitor vom putea fi buni maghiari şi, în acelaşi timp, cetăţeni loiali”, a accentuat preşedintele UDMR. El a mai atras atenţia că maghiarimea din România nu ar trebui să-şi facă nici un fel de iluzii că, pe viitor, ea ar putea beneficia de vreun fel de integrare specială ca reflex al integrării euro-atlantice a Ungariei. „Noi ne vom integra în NATO şi UE o dată cu majoritatea românilor şi, tot împreună cu ei, vom rămâne în afara lor în cazul unei variante negative", a precizat Béla Markó. Mai interesante chiar decât alocuţiunile au fost răspunsurile la întrebări. Replicând la una dintre ele care formula că în Kosovo a fost nevoie de „paşi hotărâţi" pentru a fi luată în considerare problema autonomiei, Viktor Orbán a subliniat că ar fi o mare greşeală stabilirea vreunei relaţii între radicalizare şi autonomie. De-abia acum când lucrurile se îndreaptă spre conflict armat şi poate chiar dictatură este probabil ca albanezii să nu obţină nimic, a fost opinia lui Orbán. în legătură cu înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat, premierul ungar a fost de părere că „problema este nefericită, ba chiar este o ruşine (!) având în vedere că ea a existat înainte de 1960. Să mi se dea şase motive valabile pentru care ea nu poate fi înfiinţată, dar să nu mi se vorbească de multiculturalitate", a formulat Viktor Orbán pe un ton care a amintit de stilul populist al recentei sale campanii electorale, în general, prin tot ce a spus, premierul ungur s-a dovedit a fi expresia paradoxală a îmbinării a doi termeni ireconciliabili: a fi tânăr şi, în acelaşi timp, conservator. Viktor Orbán şi-a petrecut dimineaţa zilei de ieri la Miercurea Ciuc, unde a făcut o vizită la biserica din Şumuleu, loc tradiţional de pelerinaj pentru catolicii maghiari din România. Gazdele premierului ungar au fost Zoltán Dézsi, prefectul judeţului Harghita, şi Gábor Kolombán, preşedintele Consiliului judeţean. Orbán a participat şi la un botez în rit reformat, naş fiind Zsolt Németh, secretar de stat în MAE ungar, prezent şi el în aceste zile la Tuşnad. După-amiază, primul-ministru a plecat spre aeroportul de la Târgu-Mureş, de unde s-a­ reîntors spre Budapesta cu helicopterul. în drum, Viktor Orbán s-a oprit pentru scurt timp la primăria din Odorheiul Secuiesc şi la Corund, sat renumit pentru meşterii săi olari. întrebarea care s-ar putea pune este când va face primul-ministru român gesturi asemănătoare pentru minoritatea româ­nească din Harghita? Cu atât mai mult cu cât Miercurea Ciuc se află mai aproape de București decât de Budapesta... _____________________DORIN SUCIU Universitatea de vară „Bálványos” TUȘNAD ’98 9 a. PUNR cere Guvernului să-şi precizeze poziţia „PUNR atrage atenţia Guvernului Radu Vasile că UDMR şi unii dintre aliaţii săi din actuala coaliţie guvernamentală promovează o politică antinaţională şi anticonstituţională care subminează interesele naţionale ale României şi ale statului naţional unitar român", se arată într-o declaraţie politică dată publicităţii de partidul lui Valeriu Tabără, ca reacţie la ultimele poziţii adoptate de UDMR în privinţa înfiinţării unei universităţi de stat cu predare în limba maghiară la Cluj-Napoca. PUNR apreciază ca „inexplicabile" tăcerea şi complicitatea Guvernului Radu Vasile faţă de încercările UDMR „de a pune în discuţie fiinţa naţională a poporului român şi statalitatea naţională a României" şi apreciază ca fiind deosebit de grave declaraţiile unor reprezentanţi ai Guvernului sau ai coaliţiei, mai ales ale deputatului PD Adrian Severin şi ale secretarului de stat în MEN, Kötő­ József, considerate drept „incalificabile". „Este pur şi simplu condamnabil faptul că actuala putere din România, în principal CDR şi USD nu adoptă o poziţie fermă, responsabilă, în spiritul şi litera legii, faţă de acţiunile repetate de destabilizare a învăţământului românesc, iniţiate şi puse la cale de către UDMR", se mai arată în comunicatul dat publicităţii, în finalul căruia liderul PUNR, Valeriu Tabără, solicită ca Guvernul să-şi precizeze de urgenţă poziţia întrucât „punctele de vedere arbitrare şi iresponsabile exprimate de către unii dintre reprezentanţii săi stârnesc confuzie şi îngrijorare maximă în rândul populaţiei româneşti din Transilvania şi din întreaga ţară". (I.S.) Ieri a expirat termenul legal de ma­jorare a capitalului social (Urmare din pag. 1) onorat la timp această obligaţie - chiar dacă uneori în condiţii mai dificile - îşi pot continua nestingherite activităţile lor, în legătură cu această acţiune. Comitetul Executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în temeiul avizului Comisiei de drept comercial a CCIR, face cunoscute următoarele:­­ Pentru realizarea operațiunilor de înregistrare a mențiunilor de completare a capitalului social, prezentate în termen legal, până la 27 iulie a.c., toate camerele de comerţ şi industrie din ţară au asigurat cadrul organizatoric necesar derulării corespunzătoare a acţiunii; - începând de azi, 28 iulie 1998, oficiile Registrului Comerţului vor primi cererile de înregistrare a menţiunilor de completare a capitalului social numai pentru societăţile comerciale care au efectuat vărsământul de capital la bancă sau la CEC până la 27 iulie inclusiv. Ce se va întâmpla, cu societăţile comerciale care, din varii motive, nu au făcut aceste operaţii până la data limită? Din aceeaşi sursă mai aflăm că,în cazul acestora,oficiile Registrului Comerţului vor proceda potrivit prevederilor legii, adică, vor primi şi înregistra cererile de completare a capitalului social care, apoi, vor fi înaintate la tribunal pentru a se decide radierea acestora­ din Registrul Comerţului. Tribunalele pot acorda, însă, un termen de grație de maximum 6 luni; până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, societatea comercială în cauză poate continua activitatea. Funar mai încearcă o dată! Reunit sâmbătă, la Cluj-Napoca, sub conducerea lui Gheorghe Funar, Biroul executiv al PAUR a hotărât ca, sub aceeaşi denumire, să fie depusă o nouă cerere de înregistrare a partidului, la Tribunalul municipiului Bucureşti. Aceasta va fi însoţită de noi liste de semnături, care vor fi încheiate până la 15 august urmând ca până la 1 septembrie dosarul să fie completat şi înaintat instanţei. Ideea integrării PAUR în Partidul România Mare a fost respinsă în unanimitate, dar Gheorghe Funar s-a pronunţat ferm pentru continuarea colaborării cu formaţiunea politică a lui Vadim Tudor. El şi-a manifestat disponibilitatea pentru o alianţă electorală, după înregistrarea PAUR, urmând însă ca partidul să-şi menţină propria identitate. în cadrul şedinţei de sâmbătă, s-a reafirmat că PAUR este un partid naţionalist cu doctrină de centru stânga. Totodată, liderii au recunoscut că, în încercarea lor de a înregistra partidul, au comis unele greşeli de tactică şi de strategie, însă îşi menţin, în acelaşi timp, convingerea că instanţele de judecată, în mod nelegal şi netemeinic, cu sfidarea Constituţiei, a Legii partidelor şi a drepturilor omului, au respins cererea de înregistrare a AUR". într-un comunicat dat publicităţii, Gheorghe Funar afirmă că această situaţie va fi adusă la cunoştinţa autorităţilor româneşti precum şi forurilor internaţionale. (I.S.) Şomajul în judeţul Mureş La sfârşitul săptămânii trecute, în evidenţa DMPS Mureş se aflau 21.880 persoane. Dintre acestea, beneficiare de indemnizaţie de şomaj sunt doar 13.605, pentru celelalte 8.275 expirând termenul de 18 luni de plată a alocaţiei de sprijin. Este de remarcat că ponderea femeilor din totalul şomerilor a scăzut, situându-se în prezent la 48 la sută. Cei mai afectaţi de fenomenul şomajului sunt muncitorii (14.014 persoane), cei cu studii medii (5.295), absolvenţii de învăţământ superior (222 persoane) şi muncitorii necalificaţi (2.353 persoane). Rata şomajului în judeţul Mureş a atins valoarea de 7,6 la sută, mai scăzută faţă de media pe ţară (8,9). . .. DEAC

Next