Cuvântul Liber, mai 2007 (Anul 19, nr. 83-104)

2007-05-23 / nr. 98

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MIERCURI, 23 MAI 2007 • ANUL XIX, NR. 98 (4.522) • 16 PAGINI, 50 RĂNI.3 W­lfÎWKMf, VIflTfl CA­­IN PALIMPSEST S -au împlinit, ieri, 50 de ani de la dispariţia poetului George Bacovia. Pe numele său real George Vasiliu, s-a născut în ziua de 4/17 septembrie 1881, la Bacău, începe să înveţe limba germană de la vârsta de 6 ani, urmează clasa întâi la un pension din Bacău, apoi îl aflăm înscris la Şcoala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. în 1894 absolvă cursul primar şi în acelaşi an se înscrie la gimnaziul „Ferdinand" din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreagă, din neatenţia paracliserului, în turnul Bisericii „Precista" din oraşul natal -întâmplarea îi va inspira celebra poezie „Amurg violet” (1899 - „Amurg de toamnă violet ../Doi plopi, în fund, apar în siluete/—Apostoli în odăjdii violete —/Oraşul tot e violet.// Amurg de toamnă violet.../ Pe drum e-o lume leneşă, cochetă/ Mulpmea toată pare violetă/ Oraşul tot e violet// Amurg de toamnă violet../ Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;/ Străbunii trec în pâlcuri violete/ Oraşul tot e violet încă din 1898 îşi pune pe note câteva poezii personale, precum şi alte câteva, ale lui Mihai Eminescu şi Ştefan Petică. Demonstrează talent deosebit la desen, e foarte bun violonist, dar cântă şi la alte instrumente din orchestra şcolii, pe care o şi dirijează. Se evidenţiază şi la gimnastică, în 1899, obţine Premiul I pe ţară la concursul Tinerimii române pentru „desen artistic de pe natură". (De altfel, talentul la desen va fi cel care îi va asigura traiul material o bună perioadă a vieţii!) , în 1900 se înscrie la Şcoala militară din Iaşi, dar se retrage în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia „Plumb", finisată în 1902, apoi poezia „Lacustră", poezie desăvârşită în 1906 („De-atâtea nopţi aud plouând/ Aud materia plângând../ Sunt singur, şi mă duce un gând/ Spre locuinţele lacustre.// Şi parcă dorm pe scânduri ude/ în spate mă izbeşte-un val­­/ Tresar prin somn şi mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal// Un gol istoric se întinde/ Pe-acelaşi vremuri mă găsesc../Şi simt cum de atâta ploaie/Pilonii grei se prăbuşesc.// De­­atâtea nopţi aud plouând/ Aud materia plângând../Sunt singur, şi mă duce un gând/Spre locuinţele lacustre.• Se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti. • Citeşte, în şedinţele salonului literar al lui Macedonski, poeziile „Plumb" şi „Nervi de toamnă", care produc o puternică impresie. Colaborează la revista Arta de la Iaşi. • Se retrage de la Facultatea de Drept din Bucureşti şi se reîntoarce la Bacău. Un an mai târziu, se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi şi reîncepe cu anul I. Obţine Diploma de licenţă în Drept şi se înscrie în baroul din Bacău. Deşi plăteşte zece ani cotizaţie, nu va profesa niciodată ca avocat. • In 1912, colaborează la Românul literar al lui Caion şi funcţionează ca suplinitor la Şcoala primară din Bacău şi la Călugara, o suburbie a Bacăului. Colaborează la Flacăra şi îl aflăm copist la Prefectura din Bacău, apoi, în 1913, ajutor contabil la aceeaşi prefectură. Se îmbolnăveşte şi demisionează, în 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din Bucureşti. Publică în suplimentul literar MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) r'~yiri)MtTiirrvrHfc|BTwaiTTMMiiiMiii—iiiiiiii « Consiliul local al Primăria comunal Ruşii Munţi vă invită să participaţi duminică, 27 mai 2007, la tradiţionalul Târg al Rusaliilor, care va avea loc în comuna Ruşii Munţi. Vă aşteptăm cu drag! • în pag. a 4-a: : ECONOMIE • • FINANȚE • TRAI (11 septembrie 20011) WtbCALmA tfrarkta QN­R I­bbN­vIiIIip In ViIU RARHFTA NA? flflN Dmlflklft uliii (Vll| îndoielnica „video­­casetă cu spovedanii şi mărturisiri" afgane! Specialiştii din cadrul ST911 au examinat faimoasa video­­casetă cu mărturisiri, pe care soldaţii americani ar fi găsit-o în decembrie 2001, în Afganistan. Caseta îl prezintă pe Oussama Ben Laden lăudându-se de a fi organizat, împreună cu Mohammed Atta, atentatele de la 11 septembrie. Specialiști (Continuare în pag. a 3-a) „Năravul din născare nici un leac nu are! Este prea bine cunoscută setea bolnăvicioasă de ridicându-şi, de data aceasta, şi rromii în cap. Motiv ieftină publicitate a lui Traian Băsescu. Este ştiută şi pentru care, fiind vorba tocmai despre şeful statului, pofta lui nemărginită de glorie, cu orice preţ. Vă mai i-am întreba pe mai marii de prin Procuratură, de prin amintiţi secvenţa de la Râmnicu Vâlcea, de plăcerea Ministerul Justiţiei, puşi acolo să vegheze la bunul lui diabolică de a primi (pentru care merite? ) şi el mers al treburilor ţării, dacă legile României sunt pentru medalia (de ce nu şi Cupa Cupelor? ) şi tricoul, alături unii - mumă, pentru alţii - ciumă?! Oare cei care se de handbalistele care au câştigat, cu multa lor trudă, trofeul european? Să nu mai vorbim de trasul la poartă spre hazul şi amuzamentul spectatorilor, aflaţi intr-un număr cam’dublu decât cei din Piaţa Universităţii! Din această cauză la tot pasul îl paşte riscul de a cădea în ridicol. Mai ales atunci când şi-o caută cu lumânarea. Cu lumânarea şi-a căutat şi gâlceava cu toată presa şi cu o serie de organisme neguvernamentale, în urma conflictului, tocmai în ziua refe-SECVENŢA consideră „omul perfect!" şi afirmă „Eu am dreptate întotdeauna!" are dreptul să calce totul în picioare? Aşa sunt apărate, de un şef de stat, drepturile şi libertăţile cetăţeanului? Dovada de clară discriminare şi de rasism unu-i o infracţiune? Avem, oare, două Constituţii şi două feluri de legi în România: unele pentru preşedinte, altele pentru „simplii cetăţeni"? Nu cumva discriminarea nu face parte, pentru Traian Băsescu, din respectarea prevederilor constituţio­rendumului, cu jurnalista Andreea Pană, de la Antena nale? în loc ca tocmai el să dea modelul standardului 1, careia i-a confiscat telefonul mobil, pe care a facut-o, comportament în societate, el dă un exemplu al printr-un comportament incalificabil, dovedind o totala „„«.t lipsă de educație, „păsărică" si „ţigancă împuţită", d­ar ei incompatib l.taţi cu funcţia, printr-un gest "r. . *• •' P , r ^ w inra itinahi in rp atia rn bnoa ci m I nnctitutia Aprecierile jignitoare la adresa ziaristei Andreea Pană au stârnit vii reacţii în presa românească. Ziarista se afla într-un spaţiu public (nu privat, să poată fi invocată „intimitatea !) și își făcea meseria de jurnalist. Prin confiscarea telefonului mobil (un bun personal!), ei i se lua tocmai obiectul exercitării unei profesiuni. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, mai treacă-meargă, în autoturismul propriu aflându-se, după cumpărăturile dintr-un magazin bucureştean, într-o discuţie cu soţia Maria, neştiind că telefonul a rămas deschis, într-o izbucnire de nervi, şi-a dat, spectaculos, în petic, tocmai în ziua triumfului lui (sâmbătă, 19 mai a.c.), folosind la adresa ziaristei sintagma „ţigancă împuţită". De fapt, Traian Băsescu nu se dezminte. Pe ziarişti i-a mai făcut, ba „găozari", ba „mogulii din presa", cam cum i-a venit lui la gură! Cel care, în postura lui de şef de stat, în curând va semna, din nou, tratate, legi, ordonanţe despre egalitatea cetăţenilor ţării, are, paradoxal, un comportament traian Băsesch­i golănesc, tocmai el îngrădind un drept al ziaristului, incalificabil în relaţia cu legea şi cu Constituţia, tributar fiind unor stereotipuri atitudinale provenind dintr-o anumită mentalitate. Va beneficia, şi în acest caz, de imunitate? Cu sau fără imunitate, el a comis un fapt grav, prevăzut în Codul Penal. Doar Procu­ratura, instanţele judecătoreşti au dreptul să confişte telefonul unui cetăţean. El comitea gestul, de data aceasta, „ca simplu cetăţean". Iar sintagma „ţigancă împuţită", adresată unei jurnaliste, nu-i doar „o expresie nepotrivită", cum încearcă să dreagă busuiocul Valeriu Ţurcanu, purtătorul lui de cuvânt. Deocamdată, atât Traian Băsescu, cât şi ziarista au fost citaţi, pentru azi, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Un lucru e sigur: de data aceasta, când îi va fi foarte greu s-o mai dea la întors, după ce a zbârcit-o, gestul „cetăţeanului" Traian Băsescu îl va costa scump (acum sau mai târziu!) pe omul politic, pe preşedintele LAZĂR LĂDARU­T­ ­i OASPEŢI DIN TURCIA, LA TÂRGU-MUREŞ (Citiţi în pag. a 15-a) Biblioteca ,Judetea. mures"­­........TARC Liguraft . . După 20 de ani! Sâmbătă, în cea de-a 26-a zi a lunii lui Florar, absolvenţii fostului Liceu „Al Papiu Marian" (azi Colegiul Naţional cu acelaşi nume), promoţia anului 1957, se vor întâlni, cu prilejul trecerii celor 50 de ani de la momentul în care, după ultimul clopoţel şi după examenele de „maturitate" de atunci, au plecat, risipindu-se în cele patru zări. 50 de ani! Sunt mulţi până şi să-i numeri! Bun prilej pentru a depăna amintiri jalonate pe parcursul celor cinci decenii, de întoarcere în gând pentru cei plecaţi pe drumul fără întoarcere, spre Câmpiile Elizee, dar şi de bucurie şi de sărbătoare pentru cei rămaşi sub tirania timpului trecător şi sub îndurarea cerească a Domnului. O promoţie a anului 1957 din care, sub îndrumarea unor profesori de excepţie, care au semnat o carte de vizită de invidiat a liceului, s-au ridicat oameni de nădejde, personalităţi marcante ale vieţii economice, culturale şi politice ale României. O generaţie de fii ai României, pentru care „politica" a fost munca. A fost truda neostoită pentru a înălţa ţara slăbită după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru Marca­ Românie şi poporul ei. O zi de aduceri aminte. De întoarceri în timp şi de rememorări. Poate, pentru unii, prinşi în zilele nesigure ale prezentului şi ale viitorului incert, şi de tristeţi. Dar mereu uniţi, deopotrivă, de ideea iubirii de Neam şi de Limbă, de dragostea şi de voinţa de a rămâne aceiaşi apărători ai unei Românii întregi, ai neştirbitei unităţi şi demnităţi naţionale. (OBSERVATOR) BUJORII BIN ZAU, ÎN PERICOL! Din păcate, aceasta tinde să devină o stare de fapt pe fondul nepăsării intenţionate (!?) a celor îndreptăţiţi să intervină pentru conservarea Rezervaţiei Naturale de Bujori de Stepă, situată prin milostenia lui Dumnezeu în judeţul nostru, mai exact în comuna Zau de Câmpie. Unicat în Europa, rezervaţia a fost înfiinţată în anul 1932 de academicianul Alexandru Borza - considerat ca fiind fondatorul şcolii româneşti de botanică, de al cărui nume este legată şi Grădina Botanică din Cluj-Napoca. Deşi din anul 1967 Rezervaţia Naturală de Bujori de Stepă a fost trecută în patrimoniul Academiei Române, acest obiectiv de real interes turistic este lăsat în paragină şi dat uitării, la fel ca şi custodele rezervaţiei, nenea Marcu Sâncrăianu, om de aleasă simţire, caracteristică simplităţii omului din popor. Prof. INCZE LUCIAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next