Cuvântul Liber, octombrie 2011 (Anul 23, nr. 194-214)

2011-10-19 / nr. 206

MIERCURI, 11 OCTOMBRIE 2011 • AXUL XXIII, NR. 206 (5.652) • 12 PAGINI, 1 LEU. lfflfTOKMfv DIN NOu SI MEREu DESPRE... CEflLfiLTR ROMÂNIE".. Motto: „Ca să fîi român, trebuie să poţi!” 12 milioane de români, reprezentând jumătate din populaţia României, trăiesc în afara hotarelor ţării. Acesta este subiectul care, pe la începutul anului 2005, reuşise, cu greu, să urce pe prima pagină a multor publicaţii din diaspora, pornind de la un studiu efectuat şi prezentat (în extrem de puţine exemplare!), încă la sfârşitul anilor '90, ex-preşedintelui Constantinescu, studiu care, la rându-i, a constituit baza unui tulburător Memoriu „întru apărarea românilor de pretutindeni". Autor: diplomatul Mugur Vasiliu, aflat la conducerea relativ recent înfiinţatului (februarie 1998) subsecretariat de stat pentru românii de pretutindeni. Aşa cum cel mai adesea se întâmplă, confirmând zicala că „nu ştie bărbatul ce ştie tot satul", massmedia românească avea să afle ultima, din alte surse decât cele oficiale, despre existenţa acestui Memoriu, ca şi despre lipsa de reacţie a ex-preşedintelui (motivată de apropiatul - pe atunci - termen al semnării Tratatului cu Ucraina) şi, în ultimă instanţă, despre... cealaltă „jumătate" de Românie, risipită în patru zări. Şi, totuşi, primul organism guvernamental însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu românii de pretutindeni, şi vorbim aici de circa 13 milioane, avea să fie Consiliul pentru Românii de Pretutindeni - birou ce nu şi-a propus, iniţial, foarte multe, dată fiind tocmai lipsa de susţinere de la vârf. Sub titlul „Cealaltă Românie", prestigiosul gazetar din diaspora, Alexandru Drăghici, scria, în publicaţia „Români din Germania"...: „Adevăraţi soldaţi ai lobby-ului românesc, românii de aiurea sunt marginalizaţi sistematic de politicienii de la Bucureşti. Despre românii de aiurea, românii din ţară nu ştiu prea multe lucruri, iar această lacună nu este altceva decât o consecinţă a MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) T „SARBATOAREA VINULUI ŞI A ARTEI MEŞTEŞUGĂREŞTI” 2011 - Pledoarie pentru o alimentaţie sănătoasă în organizarea ediţiei din acest an a „Sărbătorii Vinului" ne orientăm, cu precădere, asupra valorificării şi promovării produselor autohtone, ale căror calităţi şi virtuţi terapeutice nu sunt, din păcate, întotdeauna cunoscute și apreciate la justa lor valoare. Promovarea unor produse alimentare sănătoase, fără „e"-uri, orientarea spre consumul unor soiuri de vinuri şi sucuri de fructe „curate" se înscriu printre preocupările constante ale Primăriei. Dovadă, în acest sens, stau expoziţiile şi târgurile de produse apicole, lactate etc., cu invitarea, la ediţiile precedente, a unor renumiţi specialişti în domeniu, în paralel cu „Sărbătoarea Vinului şi a Artei meşteşugăreşti", în Piaţa Trandafirilor şi în principalele pieţe agroalimentare din municipiu este prezentă şi... toamna mureşeană a mărului, o campanie de vitaminizare ce îndeamnă la „încărcarea bateriilor" prin consumul delicioaselor mere autohtone. Toate bunătăţile din cămară - zacuscă, murături, dulceţuri etc. - dorim să se regăsească pe mese, la ediţia din acest an a Sărbătorii. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i reorienta pe târgumureşeni către produsele alimentare curate, gustoase şi sănătoase, care poate că nu-ţi iau ochii prin ambalajele lor sclipitoare, dar, cu siguranţă, te ajută să-ţi păstrezi vigoarea, optimismul, sănătatea şi pofta de viaţă. Dr. DORIN FLOREA, Primarul municipiului Târgu-Mureş DEPRESIA ABANDON! La ora actuală, peste 350.000 de copii din România sunt fără părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Copii fără unul sau fără ambii părinţi, lăsaţi în sarcina bunicilor, a fraţilor şi a surorilor, chiar a cunoscuţilor. Copii care le duc dorul. Mai ales că, între timp, departe unii de alţii - „ochii care nu se văd se uită!" -, unii s-au despărţit, familia destrămându-se. Moldova deţine recordul! Mulţi copii se topesc de dorul mamei, al tatei, suferă, au insuccese şcolare, devin probleme pentru cei în grija cărora au fost lăsaţi, chiar se sinucid. Unii, cum a fost şi micuţa Monica, din Arad, mor de dorul părinţilor plecaţi, suferind de depresie de abandon! LAZAR LĂDARIU CONSILIUL JUDEŢEAN MURE MUZEUL JUDEŢEAN MUREŞ muzeul de Arta AU ONOAREA DE A VĂ INVITA LA INAUGURAREA Galeriei de artă Românească CARE VA AVEA LOC. VINERI, 21 OCTOMBRIE 2011, ORA 17. ASTRA LA 150 DE ANI (1861-20N}! Drept omagiu adus de urmaşi înaintemergătorilor noştri, întemeietori şi slujitori ai Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA, vineri, 21 octombrie 2011, ora 17, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Marian" din Târgu-Mureş, va avea loc Sesiunea Jubiliară „ASTRA -150 de ani". Organizată de Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte, Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, Uniunea Naţională Vatra Românească, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş, Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Marian", Sesiunea Jubiliară „ASTRA - 150 de ani" îi va omagia pe înaintaşii slujitori ai Asociaţiunii, prin susţinerea următoarelor comunicări ştiinţifice: Protopop Nicolae Gheorghe Şincan: „ASTRA şi mitropolitul Andrei Şaguna, primul preşedinte al Asociaţiunii"; Cornel Sigmirean: „ASTRA şi formarea intelectualităţii româneşti din Transilvania"; Vasile Dobrescu: „ASTRA în viaţa socialeconomică a românilor până la Primul Război Mondial"; Lazăr Lădariu: „Horia Teculescu - un «voievod spiritual» al «Perlei Târnavelor»"; Mariana Cristescu: „Cartea care ocroteşte cântecul pământului. Omagiu etnomuzicologului Ilarion Cocişiu"; Dimitrie Poptămaş: „Vasile Netea şi ASTRA"; Valentin Marica: "Testamente astriste"; Răzvan Ducan: „Protopopul Gheorghe Oprean - slujitor al Bisericii şi mare patriot, luptător pentru drepturile românilor"; Felician Suciu: „Dr. Eugen Nicoară şi Despărţământul Reghin al ASTREI"; Petre Curticăpean: „Avocatul Ştefan Baciu - personalitate marcantă a ASTREI târgumureşene"; Alexandru Ciubîcă: „O conferinţă antirevizionistă inedită, din 1934, a profesorului şi istoricului Ioan Lupaş". Sunt invitaţi membrii Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, oficialităţi, mass-media, simpatizanţii si colaboratorii, toţi românii dornici sa-i omagieze, la împlinirea celor 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI (1861-2011), sub deviza „Per aspera ad astra" („Pe căi anevoioase spre stele"), pe glorioşii înaintemergători, cărturarii ardeleni care au ostenit „pentru răspândirea culturii, a luminii, pentru a ţine pururea viu simţământul naţional în rândurile poporului, pentru a îmbărbăta inima şi a îndruma naţia română pe calea unităţii şi a progresului", făurind, la 1 Decembrie 1918, Marea Unire şi România Mare. Sărbătoarea împlinirii unui veac şi jumătate de la înfiinţarea Asociaţiunii se va încheia cu un frumos program artistic. Vă aşteptăm cu drag! La mulţi ani, ASTRA! (OBSERVATOR)