Cuvântul Liber, octombrie 2012 (Anul 24, nr. 191-212)

2012-10-10 / nr. 197

Y COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MIERCURI, 10 OCTOMBRIE 2012 • ANUL XXIV, XR. 197 (5.899) • 12 PAGINI, 1 LEU. lílíkOKMl, a a ■NU NOI FACEM CINSTE POPORULUI ROMĂN CĂ MURIM PENTRU EL, CI EL NE FACE ON ORRER SĂ MURIM PENTRU EL!"... f ără Dumnezeu, fără credinţă, omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri". Sunt cuvintelesentinţă ale celui supranumit „un Socrate al românilor" - Petre Ţuţea. S-a născut, într-o oră astrală pentru Neamul românesc, în urmă cu 110 ani, la 6 octombrie 1902, la Boteni, în Muscel, în familia unui preot român. S-a ridicat la ceruri în 1991. Strălucitul filosof, eseist, economist şi om politic, astfel se mărturisea: „Mă mişc între Dumnezeu şi neamul din care fac parte, în afară de aceşti termeni, nu văd nimic semnificativ între cer şi pământ!". A studiat la Liceul „Neagoe Basarab" din Câmpulung-Muscel şi la Liceul „George Bariţiu" din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, Magna cum laude (1929). Emil Cioran îl caracteriza drept „Un marxist entuziast şi mistic, dar care nu ştia un cuvânt din limba rusă" (deoarece Ţuţea şi-a făcut cruce sărutând ziarul „Pravda!"), în anul 1932, fondează revista „Stânga: linia generală a vremii", unde semnează cu pseudonimul Petre Boteanu. Colaboratorii vor fi Sorin Pavel şi Petre Pandrea, autorii „Manifestului Crinului Alb" („Gândirea", VIII, nr. 8-9, 1928), precum şi Traian Herseni, Petru Comarnescu şi Mihai D. Ralea. în 1933 este referent în Ministerul Comerţului şi Industriei, instituţie care, în 1936, îşi va schimba numele. între anii 1933-1934 a fost ataşat la Legaţia Economică Română din Berlin, unde se întâlneşte cu Nae Ionescu. Un an mai târziu MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) 10 octombrie, ZIUA SĂNĂTĂŢII MENTALE ! Sub acest generic se regăseşte în calendarul aniversărilor această zi. Acum - şi nu numai - să ne amintim că în raporturile cu ceilalţi trebuie manifestată înţelegere, respect, rezolvarea cu calm a oricărei situaţii, evitarea certurilor, conflictelor, manifestarea toleranţei, pentru a crea un confort psihic pentru noi şi pentru cei din jur. „Nu există nimic bun sau rău, numai gândirea noastră face ca lucrurile să arate astfel"(Shakespeare). Doar dacă ai grijă de sistemul tău nervos, care este în fiecare moment „bombardat" de mii de informaţii, poţi fii folositor ţie şi celorlalţi. Funcţionarea normală a sistemului nervos impune prevenirea şi combaterea suprasolicitărilor fizice, intelectuale, tabagismului, alcoolismului, abuzului de cafea, ceai, medicamente, consumului de droguri..., factori de risc cu efecte imediate sau în timp. LETITIA BOTA 'M» ,%KittSaK kit » H ÍJV C Homo ludens Bizarerii autonomistteritoriale! Au stat ei ce au stat, s-au gândit ei ce s-au gândit (dar numai bine nul), iar tinerii de la EMI, o organizaţie iredentistă a junilor unguri ardeleni, vajnici autonomişti teritoriali, doritori ai Secvenţa aşa-zisului Ţinut Secuiesc, au năşit năstruşnica idee de a tipări un fel de dicţionar maghiarromân de toată pomina. Bineînţeles, un dicţionar de expresii uzuale pentru românii din enclavă. De pildă „Parcare interzisă!", „Trecere de pietoni", „Fumatul interzis!" şi aşa mai departe până la „Câine răul". Pe limba lui „câine rău", românul trebuie să ştie cum se scrie şi se citeşte „Intrare" (în) şi, mai ales, „Ieşire" din W.C.-ul public. Să nu se rătăcească! O întrebare. Năstruşnicul fel de dicţionar este scris, oare, şi în „mongola veche", cum glumea un prezentator TV, şi în... runică? LAZĂR LĂDARIU Aşa-zisul Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării urăşte Tricolorul De data asta, CNCD şi preşedintele acestei instituţii inutile şi de inspiraţie totalitară, Csaba Ferenc Asztalos, au mers prea departe. Pe lângă faptul că ne spune cum să gândim şi cum să vorbim, Csaba Asztalos se arată acum deranjat de Tricolor. într-un mod mai indirect, acesta a considerat gestul lui Mihai Stoica de a înfige un Drapel roşu, galben şi albastru în plasa unei porţi un act xenofob şi jignitor. Acesta chiar a ameninţat Steaua spunând că „Dacă vor continua în acest ritm, probabil că se vor frige foarte urât". De când a devenit ceva șovin să fie afișat Tricolorul pe un teren de fotbal după o victorie? CODRIN GOIA, Schimbarea.info (Napoca News, 9 octombrie 2012) (Continuare în pag. a 4-a) «tbV» „S-a ivit pe culme toamna...” Domnilor politicieni, oare Viktor Orbán n-ar trebui declarat „persona non grata"? Urmăresc de mult timp acţiunile publice, mai mult sau mai puţin politice, ale domnului Viktor Orbán. De la el de acasă, şi de la noi, din România. Cele mai multe dintre ele au fost şi sunt în continuare jignitoare sau de-a dreptul provocatoare. Vine aici când doreşte - ceea ce în fond nu ar fi condamnabil, dacă s-ar comporta potrivit statutului pe care-l are şi regulilor diplomatice - dar să te jignească şi să te provoace la tine acasă... Parcă e prea mult, totuşi. Or, în asemenea situaţii, ar trebui să se manifeste consens şi solidaritate. La asta se aşteaptă poporul român, lovit (încă o dată) în demnitatea lui, şi mai ales cei care au încă vie în conştiinţa lor prigoana maghiară din alte timpuri istorice nu prea îndepărtate, însă meschinăria şi mizeria politică ce se practică, aici şi acum, nu lasă loc unor asemenea atitudini, şi, drept urmare, asemenea personaje se simt încurajate în manifestările lor vădit ostile statului român. Şi asta în timp ce atitudinile de curaj şi demnitate naţională din partea unor membri ai clasei politice românești sunt tot mai rare, întârziate sau chiar inexistente. Poate că, tocmai de aceea, ar trebui să ne amintim ca să știm la ce AL. TENESCU (Continuare în pag. a 4-a) 9 99 9 In preajma „parlamentarelor „Spovedania”, preelectorală, a unui... politician • La aşa mentalitate, aşa „respect" faţă de alegători: am ... Cum, cine suntem? Politicieni români din PDL, USL, UDMR şi din alte partide. Cei care de aproape 23 de ani vă reprezentăm interesele. Ştim că voi, alegătorii, sunteţi nemulţumiţi de prestaţia noastră, dar am făcut tot ce se putea, dragi români. Recunoaştem, ne place Puterea. GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 5-a)