Cuvântul Liber, august 2014 (Anul 26, nr. 147-167)

2014-08-07 / nr. 151

■sir & m f&ill g »wp ■ ^Ppm\ BBrm a^mmSS****--*- 1 krwm 0 1WBBI p %®?a\ BBgm m am^a^ *n­a Syglli «es*i s : I -| -1 i F4S ■ |k ga8m • fc. $ .artViagHM > M ;?’ f; •;} iVnl)\ ^BaircAT^s ,mäu , Jü$; I m COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC Sl INDEPENDENT .101, 7 AUGUST 2014 • ANUL XXVI, NR. 151 (6.350) • 12 PAGINI, 1,50 LEI. CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE PUTIN? D­upă o binemeritată pauză de un sfert de veac, când am putut răsufla şi noi uşuraţi, din acest punct de vedere, liderii imperiului rus revin în actualitate, într-o manieră cu totul neaşteptată. Dacă Stalin, Hruşciov şi Brejnev, cei mai longevivi predecesori, şi-au făcut o faimă, evident eronată, de apărători ai păcii mondiale, ambiţiosul domn Putin este pe cale de a intra în istorie ca promotor al celui de-Al Treilea Război Mondial, ceea ce ar fi o adevărată catastrofă pentru omenire. Iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, şi sperăm să nu se întâmple, posteritatea îl va reţine ca pe un nesăbuit care prea s-a jucat cu focul. Deocamdată, omenirea este în stare de alertă, pentru că mişcările întreprinse de către el pe tabla de şah a politicii mondiale, anexarea Crimeii şi provocarea războiului civil din Ucraina, prin susţinerea logistică a separatiştilor, sunt fără precedent, total contrare noilor norme statornicite ale dreptului internaţional, ale tendinţei spre stabilitate, cooperare şi bună înţelegere între popoare. în consecinţă, biografi prestigioşi au încercat să-i scotocească trecutul, până în anii copilăriei, pentru a vedea, de unde acest curaj nebunesc la un şef de stat gata să aprindă din nou fitilul războiului pe continentul care a avut atât de mult de suferit în urma conflagraţiilor mondiale trecute, a căror victimă principală a fost chiar poporul rus? Scriitorul şi publicistul german Michael Sturmer şi-a asumat această responsabilitate în cartea sa „Putin şi noua Rusie", încercând să desluşească şi să ordoneze acele resorturi ale personalităţii sale, care i-au permis fulminanta ascensiune, dar şi o asemenea abordare a politicii mondiale la început de mileniu trei. Vladimir Vladimirovici Putin, pe numele său complet, născut şi crescut în mediul sovietic, care promova cu totul alte valori, n-a putut benefi­cia din fragedă pruncie de statutul copiilor americani, liberi să viseze, fiecare în parte, a deveni preşedintele Statelor Unite. Totuşi, fulminanta sa ascensiune printre structuri extrem de rigide, clanuri şi atâţia pretendenţi la vârful Puterii, are explicaţii care ţin atât de conjunctură, de şansă, dar şi de personalitatea celui care învinge. • Născut la Leningrad în 1952, cu un an înaintea morţii lui Stalin, şi-a trăit copilăria pe vremea „dezgheţului" lui Hruşciov (1953-1964), iar adolescenţa şi anii de studiu sub Leonid Brejnev (1964-1982), perioadă nu tocmai fericită pentru Uniunea Sovietică, dar nici pentru întregul lagăr socialist. A fost părtaş la „perestroica" lui Gorbaciov şi şi-a IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) STIMAŢI CITITORI!­ Nu uitaţi să va reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER"! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,35 lei taxe poştale. ŞI EI AR VREA LA COTROCENI?! Se îngroaşă tot mai mult, pe zi ce trece, numărul candidaţilor cu ochii spre jilţul prezidenţial de la Cotroceni, jinduit după plecarea de acolo, în decembrie, a loca­tarului Traian Băsescu. Pe lângă cei doi, Victor Ponta, deocam­dată sigur din partea PSD, şi Klaus Johannis, se pare nu prea sigurul candidat al noului PNL, plus încă vreo 10, până acum, şi Monica Macovei - conform sursei Machiavelli.ro - şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale, anunţând g­ritos: „Voi asigura pentru România o economie liberă şi sănătoasă!". Un slogan cunoscut, prin falsitatea lui, din 1990 încoace, folosit de cam mai toţi candidaţii, de mai toate partidele în campaniile electo­rale. Că, oricum, gura nu doare. Sare din baie, într-un moment total nepo­trivit, şi domnul Teodor Meleşcanu, directorul SIE (Serviciul de Informaţii Externe), care ar vrea şi ei la Cotroceni şi declară: „Dacă mi se face o propunere serioasă de a can­did­a la pezidentul cu toată atenţia!", subliniind că îşi susţine, în continuare, „poziţia mai veche pe acest subiect". Nu întârzie reacţia vehementă a preşedintelui Traian Băsescu. „Nu o pot sprijini pe Macovei - declară el dacă aceasta va candidat, ca indepen­dent, în alegerile prezidenţiale, pentru că, pe de o parte ea s-a angajat să-l susţină pe candidatul PMP, Cristian Diaconescu, iar pe de altă parte, fiindcă Monica Macovei a fost necinstită cu şeful statului". Despre candidatura lui Teodor Meleşcanu? „Trebuie să înţeleagă - susţine el - că nu poţi să fii în servicii şi să-ţi faci transferul la Cotroceni!". „Oa­meni, precum şeful SIE, Teodor Meleşcanu, şi directorul SRI, George Maior - susţine Traian Băsescu -trebuie să înţeleagă că, înainte de a face un pas spre o candidatură la prezidenţiale sau să accepte o numire pe funcţia de premier, ar trebui să facă o pauză", recunoscând că „desem­narea lui Mihai Răzvan Ungureanu, ca prim-ministru,­s-a dovedit a fi o eroare!". LAZAR LADARIU - SECVENŢA Festivalul „PEŞTIŞORUL DE ARGINT” -ediţia a VI-a, Zau de Câmpie Primăria şi Consiliul Local Zau de Câmpie, în frunte cu primarul Alexandru Iurian, invită pe toţi mureşenii duminică, 10 august 2014, la „Târgul Peştelui". Mani­festările din cadrul „Târgului Peştelui" vor începe la ora 12.30, prilej cu care se va desfăşura şi cea de-a VI-a ediţie a Festivalului de Jocuri Populare „Peştişorul de Argint". (I.C.B.) Cândva, Tőkés László se dorea un Dalai Lama al ungurilor. Acum, Ungaria se doreşte Israelul Europei Drept să spun că nu mai ţin minte a câta ediţie a fost cea din acest an a taberei de vară „Tusvanyos". Pare-mi-se a fost cea de a 25-a, însă, ceea ce trebuie consemnat, spre a rămâne, este că la toate ediţiile de până acum nu s-a discutat altceva decât problemele legate de „autonomia etnică secuiască", de faptul că Ardealul a fost răpit Ungariei de „hoardele pustiitoare de ţara" etc. La una dintre ediţiile anterioare, prezent la „Tusvanyos", răspopitul Tőkés László îi îndemna pe ungurii din Transilvania să urmeze exemplul tibetanilor, iar el să devină un fel de Dalai Lama al lor, pentru a-și recăpăta „patria jefuită": „în 1951, Tibetul a fost atacat de chinezi. De 90 de ani (era prin 2008), Ardealul a fost înglobat și supus unui proces asimila­tiv, al cărui rezultat îl văd acum când maghiarii din Transilvania se destramă!!), motiv pentru care ungurii ar trebui să înveţe din lupta partizanilor conduşi de Dalai Lama. Aşa cum a spus şi Dalai Lama, că poporul tibetan a devenit minoritar în Tibet, aşa spun şi eu, că maghiarii au devenit străini în propria lor ţară şi se simt ca nişte outsiderii Noroc că nu a zis că au devenit minoritari (Cândva, într-un interviu acordat unei publicaţii suedeze, spunea că în sec. XIX ungurii (Continuare în pag. a 3-a) ILIE ŞANDRU în toamnă. ..prezidenţialele...” După desemnarea candidaţilor, intră în scenă... „SFORARII!?” Perioada concediilor este doar una. ..aparentă. Căci, deşi mai e „ceva" vreme până la „prezidenţialele" din toamnă, dar şi până la debutul oficial al campaniei electorale, în culisele partidelor se desfăşoară o muncă... febrilă. Pentru că „sforarii" din fiecare partid au ieşit din amorţeală şi, la indicaţia aspiranţilor la fotoliul de la Cotroceni, totul este pregătit la „amănunt". După ce că, în prima fază, clasa politică (din partidele care „emană" candidaţi) a devenit (însă, de abia, în perioada următoare, începe circul!), brusc, apropiată de cetăţeni, în „laboratoarele" partidelor se lucrează de zor la o puzderie de bannere, prin care candidaţii ne vor privi zâmbitori, de pe blocuri, din intersecţii sau de pe marginea şoselelor, a magazinelor etc. în curând, o să-l vedem, bunăoară, pe Victor Ponta (că tot e preferat în sondajele realizate prin Oltenia şi Moldova!) într-un banner mare cât un bloc cu 10 etaje, pe C.P. Tăriceanu (omul cu vreo... şase neveste!), zâmbindu-le liberalilor „reformatori", şi, în portrete mai mici (căci vorba unui susţinător al PSD, GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 11-a) Statuia lui I­icolae Bălcescu, reabilitată Biblioteca Judeteana.

Next