Cuvântul Liber, septembrie 2014 (Anul 26, nr. 168-188)

2014-09-12 / nr. 176

CUVÂNTUL VINERI, 12 SEPTEMBRIE 2014 Prefectura Mureş atacă în instanţă hotărârile de aprobare a memorandumului privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc! (Urmare din pag. 1) referitoare la memorandumul privind înfiinţarea aşa­­zisului Ţinut Secuiesc. Noi am atacat în contencios administrativ în cazul unui consiliu local, respectiv Consiliul Local al comunei Ghindari, şi urmează celelalte două, de la Vărgata şi Miercurea Nirajului. în memorandum, printre altele, se solicită să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la memorandum şi numai aceste localităţi. De asemenea, solicită un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României. în anexă sunt cuprinse 153 de localităţi din mai multe judeţe", a precizat dr. Liviu Vasile Oprea. Referitor la steagurile secuieşti, Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş a promovat o acţiune în contencios administrativ împotriva a cinci primării - Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Vărgata şi Sovata, pentru îndepărtarea acestor însemne de pe primării. „Am solicitat de foarte multe ori, le-am dat şi somaţii de înlăturare a steagului secuiesc de pe faţada primăriei şi nu s-au conformat", a mai precizat prefectul de Mureş. GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR... » în contextul actual al edificării unui model european al lumii contemporane, promovarea valorilor fundamentale ale culturii, educaţiei, ştiinţei şi moralei, devine un necesar exerciţiu de conştientizare. Educaţia oferă proiecte viabile care trasează şi decid viitorul tinerei generaţii. ŞCOALA este spaţiul tinereţii fără bătrâneţe unde împreună, elevi, dascăli şi părinţi putem desăvârşi actul educaţional. NOUL AN ŞCOLAR să însemne încă un pas în devenirea voastră, dragi elevi, înspre reuşita şcolară şi socială. Drumul vostru prin şcoală să fie cu bucurie, emoţie, succes şi izbândă! Adresăm mulţumiri administraţiei locale pentru eforturile de a sprijini şcoala mureşeană şi lansăm patronatelor invitaţia de a colabora în vederea integrării tinerilor pe piaţa muncii, de a avea încredere în formaţia lor profesională desăvârşită în anii de şcoală. La început de an şcolar, vă urez tuturor, elevi şi dascăli deopotrivă, să urmaţi cu încredere drumul devenirii, să aveţi realizări şi succese pe măsura eforturilor voastre! Inspector şcolar general, prof. ŞTEFAN SOMEŞAN PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE ---------------------------------------------------------------­ „în fiecare om, e Dumnezeu / Cum diamantu-n rocă este-nchis! / De vrei să-L vezi şi tu, o, frate-al meu, / Fă sufletul din tine paraclis: / Ciopleşte ne-ncetat în stânca zgurii / Ce s-a-nfrăţit de veacuri cu argila; / Iubirea caldă, pune-o-n locul urii; / în locul nepăsării, pune mila, / Şi vei simţi atunci, sub larga fire,/Lui Dumnezeu cum sufletu-ţi se-nchină,/ Cum cântă şi se-nalţă-n fericire, / Străluminat de marea Lui lumină." VASILE MILITARU (1885-1959), poet, scriitor patriot. *#* „De m-ai omorî, păgâne, că eu cred în Patrie şi Dumnezeu,/ N-ai ucide-a mea credinţă, ci ucizi doar trupul meu... / A-mi ucide Patria ce mânia-ţi stă s-aprindă, / Ai fi cum ai sta să sfărâmi soarele dintr-o oglindă,/Şi,trupeşte, când mânia-ţi va putea să mă omoare,/Sfărâma­rei doar oginda, dar nu și Cerescul soare". *** „HOREA" Vasile Nicola Ursu (1731-1785) a fost conducătorul Răscoalei țărăneşti din anul 1784 din Transilvania. A fost ucis de armata austriacă prin frângerea pe roată în anul 1785, 28 februarie. înainte de moarte,îl cheamă pe preotul ortodox Raţiu, pentru a se mărturisi. Acesta îl găseşte plângând, şi-i spune: „HOREA! Tu eşti stindardul de libertate al poporului, să nu vadă lumea că plângi fiindcă îţi este frică de moarte." Horia îi răspunde: „ PĂRINTE! NU PLÂNG FIINDCĂ IME ESTE FRICĂ DE MOARTE, PLÂNG FIINDCĂ M-AU TRĂDAT ROMÂNII MEI". P.S. Este cazul acum mai mult ca niciodată, FRAŢI ROMÂNI, să ne trezim la adevărata realitate, până nu este prea târziu pentru noi, ardelenii. Pentru aceasta, aduceţi-vă aminte de cuvintele Sfântului Ardealului: „CINE ARE MINTE SĂ IA AMINTE". „1001 CUGETĂRI” Preot ortodox român, ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL Citiţi zilnic 0 ( Colţul spiritual) " Uneori, în viaţă, toate vin prea târziu, numai moartea vine prea devreme o femeie, care îşi puse de multe ori în gând să devină o bună creştină, dar care tot amâna acel lucru, a avut într-o noapte un vis. Parcă mergea pe malul unui pârâu îngust, iar pe malul celălalt se vedea o prevelişte încântătoare, care o ademenea nespus. Femeia însă nu se hotăra să treacă. „Să mai stau aici puţin - se gândea ea, „dincolo pot trece oricând doresc", şi îşi continua mai departe drumul. Deodată, a observat că pârâul s-a mai lăţit, iar malul pe care mergea a devenit şi mai anevoios. O voce lăuntrică îi şoptea: „Sari acum!", însă ea îşi continua drumul. Pârâul se făcea tot mai lat, despărţind femeia tot mai mult de priveliştea frumoasă de pe malul opus. Calea a devenit nespus de grea, trecând acum prin spini şi mlaştini, iar dincolo de râul adânc, în care s-a prefăcut acum pârâul îngust, se vedeau nişte locuri uimitor de plăcute, ce o ademeneau încă mai mult. Femeia s-a oprit, hotărâtă să treacă dincolo, însă cineva a zis răspicat chiar la urechea ei: „Acum e prea târziu". Femeia a fost cuprinsă de groază şi s-a trezit. Toată viaţa ei, după aceasta, a fost o creştină exemplară. Părintele CHEORCHE ŞINCAN, paroh la Târgu-Mureş Distinşi dascăli, stimaţi părinţi, dragi elevi, (Urmare din pag. 1) câştigat de-a lungul timpului, prin consecvenţa cu care ne susţinem şi ne promovăm valorile multiculturale. Relaţia dintre primărie şi mediul educaţional târgumureşean este una bazată pe respect, dialog şi colaborare. Recunoaştem, apreciem şi respectăm eforturile dascălilor, ne bucurăm de succesele şi performanţele şcolarilor. Sunt tineri cu care ne mândrim şi în care ne punem nădejdea pentru un Târgu-Mureş puternic, situat în rândul elitelor, în ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, susţinerea şi promovarea actului educaţional rămâne una dintre preocupările noastre constante. Este îmbucurător faptul că, la rândul nostru, putem conta pe şcoală ca pe un partener de încredere în crearea unui climat propice pentru o bună administrare a oraşului. La începutul noului an de învăţământ, ne adresăm dumneavoastră, distinşi dascăli, stimaţi părinţi, dorindu-vă să vă vedeţi împlinite eforturile pe care le-aţi făcut şi să aveţi bucuria recunoştinţei din partea copiilor dumneavoastră. Dragi elevi, avem certitudinea că ambiţia, sârguinţa şi stăruinţa la învăţătură, alături de optimismul şi gândul tineresc, vor înscrie şi acest an şcolar în bogata tradiţie a şcolii mureşene. Vă adresăm tuturor îndemnul de a conlucra şi în viitor pentru a dovedi că şcoala târgumureşeană rămâne un etalon de cultură şi civilizaţie. Succes tuturor! Mesajul Prefectului judeţului Mureş cu ocazia începerii noului an şcolar I (Urmare din pag. 1) sociale defavorizate, Programul de repar­tizare a microbuzelor şcolare în vederea asigurării transportului elevilor către unităţile de învăţământ. Anul şcolar 2014-2015 aduce ca noutate acordarea unei sume forfetare tuturor dascălilor, fapt care întăreşte încă o dată investiţia guvernului în dezvoltarea profesională a carierei didactice. Doresc să aduc mulţumiri tuturor părinţilor, care şi-au demonstrat de nenumărate ori calitatea de parteneri educaţionali în actul didactic şi îi rog pe această cale să dea dovadă şi în acest an de implicare şi sprijin pentru ca cei mici să aibă parte de cea mai bună îndrumare. Educaţia copiilor noştri este mai mult decât o activitate pedagogică, este o chestiune de strategie naţională pentru că educaţia pe care astăzi le-o oferim celor mici va fi suportul economiei noastre de mâine. Vă doresc, stimaţi profesori, să aveţi parte de multă sănătate, putere de muncă şi numeroase realizări profesionale iar vouă, elevilor, vă doresc spor la învăţătură! Mult e dulce și frumoasă... -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Stratul limbii române (LIII) In scrierea acestor articole de limbă, apelez, desigur, la diferite studii de specialitate. De cele mai multe ori, părerile autorilor studiilor coincid cu cele din manualele şcolare, după care au învăţat şi învaţă generaţii de elevi. în urmă cu vreo trei săptămâni, am cuprins în tabletă versul poetei Magda Isanos „Dacă suferi, să mă chemi serile". Textul a fost preluat din „Sinteze de limba română" de Theodor Hristea pentru a completa situaţiile oferite de manualele şcolare, în care la conversiunea substantivului se oferă modele doar pentru forma de singular. „Acum din nou îmi treci pe sub fereastră, / Tu, toamnă, tu frumoasă cerşitoare / Pe urma ta cântări tânguitoare / Lin flutură-n întinderea albastră (D. Goga, Sonet). Cuvântul toamnă (având forma de singular) este folosit ca substantiv. Tot substantiv (şi tot la singular­­e şi în versurile „Afară-i toamnă, frunza împrăştiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri." (Mihai Eminescu, Sonet) Ca parte de vorbire neflexibilă, adverbul provenit din substantiv este prezent în manualele şcolare în forma de singular: „Roagă-mă, mă rog întruna / Noaptea să-mi ajute luna" (Lucian Blaga), (noaptea adverb de provenienţă substantivală). Şi totuşi, în exemplul oferit de Theodor Hristea se foloseşte forma de plural: serile. Autorul menţionează: „Cât priveşte forma articulată a substantivelor folosite ca adverbe, aceasta poate fi de singular sau de plural. Consider că nu se creează o opoziție între folosirea în flexiune a substantivului (la plural) cu definiția adverbului, ca parte de vorbire neflexibilă întrucât clasa morfologică este a substantivului, iar valoarea este adverbială, în contextul dat: „Dacă suferi să mă chemi serile" (Magda Isanos). Am dorit să răspund în felul acesta, unei colege profesoare care a sesizat forma flexibilă a substantivului folosit ca adverb. Şi Gramatica Academiei menţionează că substantivele care denumesc anotimpurile, zilele şi unele părţi ale zilei sunt folosite în forma articulată la singular, dar şi la plural (p.303), într-un studiu al cercetătoarei Georgeta Ciompec, am întâlnit exemplul: Călătoreşte verile. După modelul oferit în studiul amintit, am putea construi şi alte enunţuri: îmi place să citesc dimineţile, îmi convine că doarme bine, nopţile, în exemplul: Trecu o zi, trecură trei / Şi iarăşi, noaptea, vine / Luceafărul, deasupra ei / Cu razele senine. (Mihai Eminescu, Luceafărul) cuvântul noaptea este adverb. Subiectul verbului vine este substantivul Luceafărul. De real ajutor ne este şi punctuaţia. Se cunoaşte că între subiect şi predicat nu se foloseşte virgula... „noaptea, vine"..., virgula este motivată de antepu­­nerea complementului, în versurile lui George Coşbuc: Zările, de farmec pline, / Strălucesc în luminiş; / Zboară mierlele-n tufiş / Şi din codri noaptea vine / Pe furiş, lexemul noaptea intră în clasa morfologică a substantivelor, denumind o unitate de timp, fiind subiectul ultimei propoziţii. Am insistat asupra acestor valori morfologice pentru a veni în sprijinul elevilor, pe­ care i-am întâlnit, alegându-şi ghiozdane şi pe care, începe şcoala! Cu nostalgie, elevii de odinioară, recită şi cântă şoptit: „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, / cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. / Mă tem că n-am să te mai văd, uneori, / că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,...­ (Nichita Stănescu - Emoţie de toamnă) CORNELIA TOŞA

Next