Cuvântul Liber, octombrie 2016 (Anul 28, nr. 194-214)

2016-10-18 / nr. 205

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MARTI, 18 OCTOMBRIE 2010 • ANUL XXVIII, MJ. 205 (6.010) • 12 PACINI, 2,00 LEI. EDITOR 1.11, POET AL RĂDĂCINILOR NEAMULUI Azi, pe nisipurile mişcătoare ale realităţii româneşti - cum spunea cândva profesorul Mircea Zaciu - se pare că mai-marii politichiei şi ai sorţii literaturii noastre, ajunsă, în multe privinţe, în cei 26 de ■ani postdecembrişti, chiar o bătaie de joc, prin scoaterea din manualele şcolare a unor mari scriitori, personalităţi recunoscute ale spiritualităţii acestor meleaguri transilvane, parcă tot mai puţin, tot mai rar este pomenit şi poetul imnic şi religios Ioan Alexandru, autorul cărţilor „Cum să vă spun" (1964), „Viaţa deocamdată" (1965), „Infernul discutabil" (1966), „Vină" (1967), „Vămile pustiei" (1969), „Poeme" (1970), „Imnele bucuriei" (1973), „Imne" (1975), „Imnele Transilvaniei" (1976), „Imnele Moldovei" (1980), „Imnele iubirii" (1983), „Imnele Putnei" (1985) etc. loan Alexandru, poetul despre care acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Miaca Benedicta) scria în prefaţa la „Cele mai frumoase poezii" (1977): „Pentru loan Alexandru, care a ajuns, iată, la acel înalt prag al poeziei antologice, vocaţia gravului sacerdoţiu al carierei poetice a fost timpurie. Când publica, în 1964, primul său volum, noul poet al satului transilvan număra doar 23 de ani. Fireşte, se poate spune, poezia se scrie devreme. Dar nu orice poezie este Poezia. Şi Ioan Alexandru a făcut, de la început, dovada că opera sa este, într-adevăr, Poezia". Poezia unui „întreg univers liric", cu vers „simplu şi puternic", „cu întrebări înfrigurate", cu „articulaţii cosmice despre izvor şi sensul lui", despre „începutul dialogului cu pământul şi lumina", ca un gând blagian: „La marginea drumului trăieşte izvorul / îndrăgostit de stele. / Noaptea îl poţi auzi, / Din prund / Suspinând după ele." („Cântec"); „Râuri veneau, în goană, cu străluciri de stea / Şi vânturi cu miresme de ierburi necosite, / Şi dintre toate-acestea mai iute se-afirma / Pământul el vorbea cu mânzul prin copite." („Mânzul"); „De-atâtea clopote la gâtul turmelor, / Trase pe jos de miile de ani / Pământul este/ Cea mai curată / Lacrimă / Din univers. //...// Dar gerul iernii negre coboară în părinţi, / Clopotele fierb în fiecare, / Pământul de departe văzut e-un clopot sugrumat/ Pe-o lacrimă enormă, uscată lângă mare." („Clopotele"). Vizionar, născocitor de noi geneze, Ioan Alexandru, cel care din pământ şi lumină,în lumea Logosului a văzut acele noi elemente poetice, a considerat, în versurile lui, Transilvania - „loc al rădăcinilor şi al vieţii" româneşti, pământul din care ne naştem, dar, în care, „coboară morţii" noştri: „Dacă sporit-am în ceva anume, / N-au fost averi şi-un trai nesăbuit, / Ci-mpodobiţi cu cealaltă lume, / Puterea milei nu ne-a ocolit. II...II Mereu în zile de durere / înconjuram altarul jertfitor / Şi, deşertând patime cu-nviere, / Din tată-n fiu îl ştiu nemuritor" („Transilvania"), ştiind că doar „îndurând am devenit o ţară". Poet al rădăcinilor dăinuirii neamului, cu acea aparte, adâncă vocaţie, cuprinzând fabulosul şi simbolicul, deopotrivă, Ioan Alexandru duce adevărul existenţei spre lumină. Un cântăreţ imnic pe tărâmul luminii Transilvaniei, al unei Românii, Ioan Alexandru este un poet cu „vocaţia patriei spirituale", în care „cântecul şi poezia înseamnă urcuş": „în Carpaţi, de-avem o mângâiere / LAZAR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) SIMPOZION „SERAFIM DUHAI -ARC PESTE TIMP în organizarea Fundaţiei Culturale „Şcoala Ardeleană", Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Universităţii Ecologice „Dimitrie Cantemir", Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, Şcolii Gimnaziale „Serafim Duicu" Târgu-Mureş, la 19 octombrie 2016, ora 16.30, la Biblioteca „Serafim Duicu" a Universităţii Ecologice „Dimitrie Cantemir", va avea loc Simpozionul „Serafim Duicu - are peste timp", in memoriam (1938-1996), la împlinirea celor 20 de ani de la trecerea în eternitate a marelui cărturar. (Continuare în pag. a 2-a) 99 Conferinţă Naţională Mâine, 19 octombrie 2016, începând cu ora 9, la Sala Mică şi la Sala de Oglinzi ale Palatului Culturii din Târgu-Mureş, în organizarea Consiliului Judeţean Mureş şi a Muzeului Judeţean Mureş, debutează Conferinţa Naţională de comunicări ştiinţifice „ISTORIE, SOCIETATE, CULTURA, IDENTITĂŢI", la care vor participa specialişti din instituţiile de cercetare din întreaga ţară. Aceştia îşi vor prezenta comunicările ştiinţifice avându-i ca moderatori pe dr. Virgil Pană (director adjunct al Muzeului Judeţean Mureş), dr. Gherghina Boda, dr. Liviu Boar, dr. Mirandolina Beatrice Dobozi şi dr. Marin Pop. Prima zi a conferinţei se va încheia cu o prezentare de cărţi, în Sala de Oglinzi, începând cu ora 17. Moderatori dr. Ana Hancu şi Ionela Simona Mircea. Joi, 20 octombrie 2016, începând cu ora 9:30, vor continua lucrările pe secţiuni, moderatori fiind prof. univ. dr. Traian Valentin Poncea şi prof. dr. Costin Scurtu. Ce vrea Tăriceanu? După cum se ştie, domnul Mircea Aron, şeful Consiliului Superior al Magistraturii, a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul „Apelului către parlamentari" al preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Ce face Tăriceanu? Le cere deputaţilor şi senatorilor să refuze să M__________ se mai pronunţe pe cererile DNA, până la finalul acestei legislaturi. Invocând că „nu se mai pot accepta «judecăţi cu măsură dublă»", şeful Senatului României a declarat: „Când DNA trimite, la repezeală, un dosar la Parlament, parlamentarii trebuie să se conformeze, pentru că altfel sunt certaţi de preşedintele Iohannis şi de alţi membri ai corului prezidenţial. Simultan, cei suspectaţi de DNA sunt supuşi unor presiuni de a demisiona. Dubla măsură s-a văzut limpede când procurorul-şef al DNA a fost acuzat de plagiat, dar corifeii cinstei şi codurilor de integritate s-au uitat în altă parte şi au uitat principiile valabile doar pentru ceilalţi (...) Parlamentul a devenit o ţintă predilectă pentru DNA, sunt tentative repetate de destabilizare şi decredibilizare a Parlamentului (...) DNA nu mai slujeşte, demult, justiţia, ci, în spatele paravanului luptei necesare şi legitime cu corupţia, a devenit, prea adesea, un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor -----------------" politici ai celor care dirijează, pe căi oculte, activitatea acestei justiţii (...) Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale (...), pentru eliminarea din cursă a unor candidaţi nedoriţi şi incomozi, se repetă acum, înaintea campanei pentru alegerile parlamentare. Reacţiile unor politicieni n-au întârziat. Raluca Ţurcanu, vicepreşedintele PNL, consideră că „Tăriceanu LÁZÁR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Secvenţa NO COMMENT „Ursul este un animal sălbatic” în bună şi neaoşă tradiţie strămoşească, întreaga suflare a plaiului mioritic a fost ocupată, vreme de mai bine de o săptămână, cu ursul care a băgat groaza în populaţia Sibiului, o fiară sălbatică, de mari dimensiuni şi masă corporală consistentă, stimaţi telespectatori, se plimba nestingherită pe străzile municipiului, s-a urcat pe acoperişurile caselor, s-a cocoţat pe ziduri, a alergat pe străzi, iar s-a urcat pe acoperiş, iar a coborât, punând în pericol siguranţa şi viaţa cetăţenilor, care s-au adunat... ca la urs, ţipând, gesticulând şi înghesuindu-se, care mai de care, să-i facă fotografii cu telefonul mobil. Câteva cucoane au dat să leşine, dar şi-au revenit când au venit reporterii să le întrebe dacă le e frică. „Uite, cum ne fugăreşte ursul, domnule, ne omoară, pe noi şi pe copiii noştri, aşa ceva nu se poate, în ce ţară trăim?"- s-a răţoit un moş, deşi, dacă te uitai mai bine, rezulta că, mai degrabă oamenii fugăreau înfricoşătoarea lighioană, şi nu invers. S-a iscat panică. Toate forţele de ordine din Sibiu s-au mobilizat, încât, dacă ILEANA SANDU (Continuare în pag. a 3-a) 19-23 Octombrie miercuri • • JOI vineri sâmbătă duminică Magazin Samira Str. Bartók Béla nr.1-3