Cuvântul Liber, octombrie 2016 (Anul 28, nr. 194-214)

2016-10-20 / nr. 207

----------------------------- EDITORIAL-----------------------------­NOI, ROMÂNII, DE CE NU AVEM DEMNITATEA SLOVACILOR? T­ransilvania şi Slovacia au fost cele două provincii ale Imperiului maghiar preferate, în ordinea prezentată. Prima pentru frumuseţea şi resursele ei, iar a doua pentru apropierea de Budapesta. De altfel, de existenţa acestor două teritorii, ungurii îşi leagă supravieţuirea, după lupta de la Mohaci din 1526, când turcii, prin ocuparea Budapestei au desfiinţat statul maghiar pentru 172 de ani, aceştia fiind obligaţi să-şi mute astfel capitala, pentru partea vestică din teritoriu care le-a mai rămas, dar sub oblăduire austriacă, la Bratislava, lucru pe care l-au şi făcut în anul 1536, cu denumirea Pozsony. Din acel moment activitatea maghiară a fost mai intensă în aceste teritorii, fapt care s-a şi realizat printr-o implementare mai puternică a hungarismului (economic, cultural, politic şi demografic etc.) în aceste zone. După eliberarea Budapestei şi a estului Ungariei de către habsburgi, pe la 1699, capitala revine în ţară, dar urmele acestui îndelungat exil, persistă atât în Slovacia cât şi în Transilvania, ele ducând la întărirea elementului maghiar în aceste teritorii. Ca urmare a acestui proces, dar şi al altor factori ulteriori, Transilvania şi România, cât şi Slovacia de azi s-au ales cu o moştenire destul de împovărătoare sub aspectul problemelor pe care le ridică convieţuirea cu o minoritate destul de numeroasă şi dificilă, mereu revendicativă. Astfel, la ora actuală, ponderea minorităţii maghiare în ansamblul României este de 6,5 la sută, (1.250.000), în vreme ce în Slovacia procentul se ridică la 10 la sută. Diferenţa între noi şi Slovacia este că în timp ce populaţia maghiară, în jur de 500.000 (Continuare In pag. a 3-a) IOAN CISMAŞ V* Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER”! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,56 lei taxe poştale. JOI, 20 OCTOMBRIE 2011 • ANUL XXVIII, NR. 207 («.»1«) • 12 PAGINI, 2,00 LEI. 19-23 Octombrie Magazin Samira Str. Bartók Béla nr.16 miercuri • • Joi vineri sâmbătă duminică SEMINAR INTERNATIONAL Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România - ALZIAR, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Mureş şi Primăriei municipiului Târgu-Mureş, orga­nizează la Târgu-Mureş, în perioada 20-21-22 octombrie 2016, Seminarul Internaţional „Cum poate regenera patri­moniul cultural oraşe, regiuni, ţări din punctele de vedere economic, social şi al mediului". Evenimentul va avea loc la Palatul Culturii din Târgu-Mureş - Sala Mică, în cadrul seminarului, va avea loc şi Adunarea Generală a asociaţiei pe anul 2016. Alături de membrii asociaţiei şi reprezentanţii Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, vor fi (N.B.) (Continuare în pag. a 3-a) ____________________________/ Drapelul de lupta al unei legiuni a lui Avram lancu - expus la Bucureşti „Steagul de luptă, aparţinând unei legiuni a lui Avram Iancu, va fi expus la Muzeul Universităţii din Bucureşti, în perioada 20-27 octombrie 2016, evenimentul fiind cuprins într-un turneu de promo­vare a drapelului care urmează să fie prezentat în mai multe localităţi din ţară, în acest an." Expunerea dra­pelului este posibilă prin inter­mediul omului de afaceri, Adrian Thiess, care l-a cumpărat în urma unei licitaţii. Drapelul de luptă al unei legiuni a lui Avram Iancu este considerat un obiect de o raritate absolută, provenind de la jumă­tatea secolului al XIX-lea, de pe timpul Revoluţiei de la 1848-1849, în Transilvania. Confecţionat din piele, având o icoană brodată pe margini cu fir de argint, pe una din feţe reprezentând Pogorârea Duhului Sfânt, iar pe cealaltă înălţarea. Pe margine, drapelul are cusute culorile Tricolorului românesc. Vernisajul va avea loc joi, ora 13 (sursa: AGERPRES), la sediul Muzeului situat în Palatul Facultăţii de Drept, din partea universităţii participând prof. univ. dr. Liviu Papadima, prorector, Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie. Cei care doresc să admire steagul eroului naţional Avram Iancu, din 20 până în 27 octombrie, o pot face, de luni până joi, între orele 8-14, iar vineri de la 8 la 12. LAZĂR LĂDARIU Secvenţa Premieră în spaţiul cultural mureşean: Prima ediţie a Simpozionului Naţional „Constantin Rădulescu-Motru” Academia Română - Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru" şi Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" Târgu-Mureş, Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Societatea Scriitorilor Mureşeni - Editura Ardealul şi Universitatea „Petru Maior" - Facultatea de Ştiinţe şi Litere organizează la Târgu-Mureş, în perioada 20-23 octombrie, Simpozionul Naţional „Constantin Rădulescu-Motru" - ediţia I. Festivitatea oficială de deschidere a manifestării are loc azi, 20 octombrie, la ora 10, în Aula Magna a Universităţii „Petru Maior" şi cuprinde alocuţiuni rostite de: acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, directorul Institutului de Filozofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru", preşedintele de onoare al Simpozionului, acad. Alexandru Boboc, dr. Dorin Florea, primarul Municipiului Târgu-Mureş, dr. Marius Paşcan, vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi Media a Senatului României, prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii „Petru Maior", prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior", conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber". (I.S.) (Continuare în pag. a 3-a) Din păcate, şpaga, omniprezentă! .....Această cangrenă - şpaga - porneşte de sus, de la autorităţi, şi ajunge până jos, la oamenii de rând. Curăţenia se face la fel, de la vârf la bază", spunea despre şpagă Ştefan Bruno, şeful Biroului de Cercetări Sociale. Sociologii afirmă - şi nu avem cum să-i combatem­­ că, din prima clipă, în care se naşte, când nici nu a ajuns la sânul mamei, şi până la ultimul drum al vieţii, românul e însoţit de şpagă. Altfel spus, plicul, nu codrul, e frate cu românul! Românul dă şpagă la maternitate, la grădiniţă, la şcoală, la facultate, la medici, la poliţişti, la Garda Financiară şi chiar preotului care îl îngroapă. Dar, unde nu dă şpagă? Conform unor calcule estimative,într-o viaţă, şpaga dată de un român, în diverse ipostaze, echivalează cu circa 75.000 de lei. O avere. Asta în cazul când şpaga nu este dată la nivel înalt: comisioane pentru câştigarea licitaţiilor, obţinerea, în colegii eligibile, a unor posturi de parlamentari etc. etc., unde se „lucrează" cu bănet nu glumă. Căci, nu-i aşa, şpaga ţine pasul cu evoluţia... democraţiei de cumetrie din România. Vorba zicalei: de la cap se împute peștele! Poate, de aceea, în ultima perioadă, procurorii DNA lucrează cu atâta „sârg" la... vârful piramidei sociale! GHEORGHE GIURGIU Biblioteca judeţeană MUREȘ

Next