Cuvântul Liber, ianuarie 2017 (Anul 29, nr. 1-19)

2017-01-14 / nr. 9

=›.̋ Ziua Culturii Naţionale, stabilită prin Legea 238/ 2010 şi sărbătorită în fiecare an la data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, va fi marcată şi în acest an de reprezentanţele Institutului Cultural Român din străinătate prin numeroase manifestări culturale, organizate în Austria, Belgia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Israel, Ducatul de Luxemburg, Republica Moldova, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Polonia, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Ungaria. Unele evenimente marchează atât Ziua Culturii Naţionale, cât şi debutul unei serii ample de proiecte menite a marca Centenarul Dinu Lipatti. Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, în perioada 12-15 ianuarie, manifestarea cultu­rală cu titlul „Luceafărul - desco­perirea valorilor româneşti", în cadrul căreia, va fi pusă în scenă dramatizarea „Luceafărul" . Regia: pe Alina Chiriac şi Andrada David. Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu" de la Berlin va realiza o seară de poezie şi muzică, „fiedescoperindu-l pe Eminescu” la 15 ianuarie, la Luftbühne der Schauspielschule Berlin. Un recital din creaţia eminesciană, în interpretarea actorilor Emil Boroghină şi Christine Schuster, va fi precedat de un recital la violoncel susţinut de duo-ul Cătălin Mea - Constantin Siepermann­. Institutul Cultural Român de la Bruxelles va organiza două proiecte culturale cu ocazia Zilei Culturii Naţionale: în ziua de 15 ianuarie, recitalul de vioară şi pian susţinut de violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, la Conser­vatorul din Luxemburg, şi recitalul aniversar „Omagiu lui Dinu Lipatti", susţinut de pianista Angela Drăghicescu şi violonistul francez Virgil Boutellis- Taft, în data de 26 ianuarie, la centrul cultural Espace Senghor din Bruxelles. Cu prilejul acestui eveniment, parte a unui proiect muzical intitulat „Ro­manian Music through Centuries”, va fi adusă în prim-plan personalitatea maestrului Corneliu Gheorghiu, prin organizarea expoziţiei „Corneliu Gheorghiu - Sufletul pianului", cu­ratoriată de Ilinca Gheorghiu, fiica pianistului. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chişinău a organizat, vineri, 13 ianuarie, recitalul poetic-muzical cu titlul „Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată", la Teatrul Poetic „Alexei Matee­vici", cu participarea actorului Nicolae Jelescu şi a poetului Valeriu Matei, acompaniaţi la chitară de Viorel Burlacu. La 15 ianuarie, la Teatrul „Nadejda Aroneţkaia” din Tiraspol va fi prezentată dramatizarea „Ciuleandra”, după Liviu Rebreanu, în montarea Teatrului Naţional „Satiricus - Ion Luca Caragiale". O altă manifestare culturală organizată de Institutul Cultural Român de la Chişinău va fi Expoziţia de pictură Florentin Leancă, vernisată la 16 ianuarie şi deschisă publicului până la 30 ianuarie, în Galeria Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchievici" din Chişinău. De asemenea, la 17 ianuarie, Institutul Cultural Român de la Chişinău va organiza un concert susţinut de Orchestră Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă, sub bagheta dirijorului Cristian Florea, alături de solista Maria Florea. Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul va marca Ziua Culturii Române la data de 15 ianuarie, la sediul Institutului, printr-un Concert omagial Maria Tănase, susţinut de Trio Jezebel, a cărui protagonistă este Izabela Barbu, alături Mihai Melinescu şi Tudor Anghelescu. Institutul Cultural Român de la Lisabona va organiza, în perioada 12 ianuarie - 10 februarie, proiectul „Un secol de cinema românesc la Cinemateca Portugheză", care va cuprinde proiecţia a 26 de filme româneşti, reprezentative pentru şase generaţii ale cinematografiei româneşti, de la pionierii săi până în anii 2000. O altă manifestare culturală, cu titlul „Lisabona citeşte româneşte", va fi organizată duminică, 14 ianuarie, la sediul Institutului. Maratonul literar va debuta cu o lectură din Lucian Blaga, în interpretarea marelui romancier portughez Rui Zink, şi cu un text din Mihai Eminescu, intepretat de Corneliu Popa, unul dintre cei mai importanţi traducători din română în portugheză ai momentului. Institutul Cultural Român de la Londra va inaugura, astăzi, 14 ianuarie, o secţiune de carte românească în cadrul Bibliotecii Willesden Green, în parteneriat cu Consiliul Brent, Biblioteca Naţională a României şi Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Grupul de bibliofili Romanians Love Books va derula un atelier pentru copiii românilor din Brent. c et/tetia ii a*/d Institutul Cultural Român de la Madrid a marcat Ziua Culturii Naţionale printr-un dublu eveniment care a debutat la 13 ianuarie cu o conferinţă - „Opera eminesciană şi dificultăţile traducerii"-, la sediul Ambasadei României în Regatul Spaniei, urmat, la 16 ianuarie, de vernisajul expoziţiei „A.R.T.E.C. (Arts, Rediscovery, Traditional, Eclectic, Contemporary)", la sediul Institutului Cul­tural Român de la Madrid, deschisă publicului până la sfârşitul lunii ianuarie. Institutul Cultural Român de la New York va marca Ziua Culturii Naţionale prin manifestarea „Ziua Culturii Naţionale în Statele Unite ale Americii şi Canada”. La New York, miercuri, 11 ianuarie, în Sala Auditorium de la sediul Institutului Cultural Român, au avut loc vernisajul unei expoziţii de carte cu volume de poezie reprezentative pentru lirică naţională, din fondul Bibliotecii Institutului, un recital de poezie susţinut de actorul american de origine română Ioan Ardelean şi un recital de pian susţinut de Matei Varga. La Toronto, în Canada, duminică, 15 ianuarie, la Consulatul General al României, va fi omagiată activitatea de traducător a profesorului american Adam J. Sorkin prin traduceri din poezia românească. O a doua componentă a manifestării va fi lansarea cărţii „Auto­buzul cu cocoşaţi" - primul volum de versuri­ în limba engleză al poetei Nora Iuga, publicat la editura Bitter Oleander Press, traducere de Adam J. Sorkin şi Diana Manole. Tot la Toronto va fi organizat, marţi, 17 ianuarie, la Colegiul Glendon, unde există singurul Lectorat de Limbă Română din Canada, o întâlnire a acestuia, însoţit de Diana Manole şi Crina Bud (lector de limba română la Colegiul Glendon)­, cu profesori universitari specializaţi în limbile romanice, traducători de limbă română şi cu studenţii care studiază limba română . Institutul Cultural Român de la Paris a organizat, joi 12 ianuarie, concertul „Histories d' amour du Petit Pans" - un recital de lieduri scrise de Matei Bucur Mihăescu pe versuri de Veronica Micle, interpretate de soprana Alexandra Moroiu, acompaniată la pian de compozitor,în Sala Bizantină a Palatului Béhague, reşedinţa Ambasadorului României în Franţa.­ Un alt eveniment muzical va fi organizat la 19 ianuarie­­ concertul de debut al turneului francez „Musique roumaine­r travers Ies siacle", dedicat promovării în Franţa a compozitorilor români, susţinut de pianista Angela Drăghicescu şi de violonistul francez Virgil Boutellis-Taft, la Sala Bizantină a a Palatului Béhague, marcând totodată şi Centenarul Dinu Lipatti. Accademia Di Romania din Roma va organiza, la 17 ianuarie, un proiect multicultural care va debuta cu prelegerea susţinută de prof. Nicoleta Neşu (Univer­sitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca/Sapienză Universita di Roma) despre opera lui Mihai Eminescu. Actorul Marius Bizău va recita din poeziile lui Mihai Eminescu, împreună cu studenţi ai Catedrei de limba română din cadrul Universităţii Sapienza „din Roma şi Liga Studenţilor Români din­ Străinătate. In cadrul evenimentului, actorii italieni Roberta Costantino si Marco Mancini vor citi un fragment din poemul „Luceafărul". Seara se va sfârşi cu un concert susţinut de grupul vocal Arpeggio & Rova şi invitată săi. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat, joi, 12 ianuarie, o seară literară dedicată poetului Mihai Eminescu, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, la sediul Institutului. Evenimentul a fost moderat de Mosari Goldenberg, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. Scriitorul Ştefan Mitroi a susţinut prelegerea „Mihai Eminescu, natura umană a poetului de geniu", urmată de prezentarea volumului său, „Dulce ca pelinul" (ediţia 2016, Editura Rao). Institutul Cultural Român de la Varşovia va realiza proiectul cu titlul „Ziua Culturii Naţionale 2017 în Polonia", la 16 ianuarie, în cadrul căruia va fi proiectat documen­tarul România nemaivăzută. Totodată, în cadrul proiectului „DADA ROOTS - expoziţie dedicată Cente­narului Mişcării DADA" (9 decembrie 2016 - 19 februarie 2017), astăzi, va avea loc concertul trupei româneşti Karpov noi Kasparov (Valeriu Borcoş, Eduard­­Sabia), împreună cu Alexandra Andronic şi Corina Sucarov, la Torun. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va găzdui, în perioada 14-29 ianuarie, expoziţia de grafică „Ion Creangă şi personajele sale", semnată de Ary Murnu. Pentru a marca Ziua Culturii Române, dar şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, Institutul Cultural Român de la Viena va organiza, la 15 ianuarie, conferinţa în limba engleză „Dinu Lipatti: The Purest Gold "/„Dinu Lipatti: Cel mai pur aur", susţinută de canadianul Mark Ainley, unul dintre cei mai pasionaţi cercetători ai activităţii lui Dinu Lipatti. Publicul va avea ocazia să asculte fragmente din înregistrări ale lui Lipatti, inclusiv din cele mai recent descoperite, cu lucrări de Scarlatti și Brahms și singura înregistrare cu Lipatti interpretând­ Beethoven, alaturi de violoncelistul Antonio Janigro. (M.C.) CUVÂNTUL SÂMBĂTĂ, 14 IANUARIE 2017 O CARTE CAT O TARA * Căci bunelului Nicolae Nichita a lui Gheorghe şi celor mulţi, ca el, trebuie să le punem, chiar şi dacă e foarte târziu, cruci la căpătâiul morţii. Cu o imagine fotografică prezen­­tându-l pe istoricul Dumitru Covaiciuc la împlinirea a 70 de ani de viaţă se deschide Almanahul cultural­­literar al românilor nord bucovineni Ţara fanilor XXVI 2017, alcătuit de Dumitru Covalciuc şi Societatea Culturală „Arboroasa" din Cernăuţi, îngrijit şi tipărit la Târgu-Mureş sub auspiciile Fundaţiei Culturale „Vasile Netea" şi a profesorului Dimitrie Poptămaş. Este cartea de aur a Bucovinei, o enciclopedie, un corpus de documente rare ce Dumitru Covalciuc, Arcadie Opaiţ şi Dimitrie Poptămaş, la Cernăuţi nu pot fi sortite indiferenţei şi nimicniciilor cotidiene, cu alese pagini de istorie, filologie, etnografie şi folclor, creaţie literară, eseistică, memorialistică, ajungând, până la această dată, la un impresionant cuprins de 7.000 de pagini. Editorialul Almanahului îi este dedicat istoricului şi publicistului Dumitru Covalciuc numit, atât de sugestiv, de semnatarul editorialului, Dimitrie Poptămaş, un om cât o ţară. Dumitru Covalciuc poartă destinul pământului românesc bucovinean cutremurat de trădare, frică şi moarte, ai cărui fii au fost deportaţi în friguroasa Siberie, ucişi la Fântâna Albă sau izgoniţi pentru totdeauna din locurile natale, şterse de pe faţa pământului. Când la o ediţie a Sărbătorii Limbii Române, la Cernăuţi, Dumitru Covalciuc striga numele satelor româneşti, unele răspundeau prin prezenţă, altele, în locul răspunsului, treceau în triste momente de reculegere, căci Aibovăţ, Buci, Frunza, Prisaca, Ţânteni au fost nimicite până la ultima fărâmă de sălbăticia bolşevică. Aceste realităţi apar în scrierile istoricului şi publicistului Covalciuc, în frământările conştiinţei sale, în neodihna sa de a răspândi, în timp, adevăr românesc şi jurământ în numele adevărului românesc. La pagina File de istorie a Ţării fanilor XXVI 2017, Dumitru Covaiciuc publică documentarul Sfârşitul Mitropoliei Ortodoxe Române la Cernăuţi, cu umătorul text de final: „Cele circa 125 de biserici şi 8 mănăstiri în care serviciile divine sunt oficiate în limba română continuă să ţină de Patriarhia de la Moscova şi faptul acesta e regretabil şi trezeşte o mare nedumerire". La aceeaşi pagină, File de istorie, este inserată cercetarea bibliotecarei Rodica Zegrea despre Biserica din Prisăcăreni şi preoţii care au slujit în ea în perioada 1784-1954, la fel studiul profesoarei Ludmila Rotaru privind trecutul satului Stroieşti din fostul judeţ Hotin. O panoramă a învăţământului universitar din Cernăuţi, între 1875 şi 1919, publică Constantin Ungureanu, detaşând rolul aparte în cadrul Universităţii din Cernăuţi a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, singura de acest fel în Monarhia Austro-Ungară, cu multe discipline predate în limba română, la care au studiat şi tineri din Transilvania sau din Vechiul Regat. Autorul detaliază pe temă asociaţiilor studenţilor români de la Universitatea din Cernăuţi, Arboroasa, Junimea, Dacia, Bucovina şi Academia Ortodoxă. La capitolul Filologie, Felicia Vrânceanu abordează probleme ale sintaxei limbii române vorbite, iar Cristina Palatian propune echivalenţe poetice eminesciene în limba ucraineană. Directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, Petru Grior, include la rubrica Golgota neamului românesc deportările în masă ale locuitorilor din ţinutul Herţa în anul 1941. Dramele răboiului şi dramele unor familii de români, refugiul, deportările, crimele şi fărădelegile apar consemnate în dureroase pagini de memorialistică de Maria Andrieş, Viorica Schipor, Vasile Mitric, Gheorghe Frunză, Maria Toacă, Ciprian Bojescu, Viorica Schipor-Piţu, Alexandru Platonov, Felicia Nichita, Felicia Toma. Consemnează, cu fior tragic, Felicia Nichita: „Printre cei 56 de martiri, „ vânaţi" cu forţa, încarceraţi, apoi încărcaţi în vagoane pentru vite şi duşi în neagra străinătate ca să se piardă urma neamului românesc din Bucovina cedată şi înstrăinată de Ţară, nimiciţi, în 1944-1945, de regimul barbar sovietic în lagărele morţii de pe ţărmurile lacului Onega, în Siberia de gheaţă, care nu au nici morminte, nici cruci la căpătâi (...) e şi numele bunelului meu după tată, Nicolae Nichita a lui Gheorghe". Almanahul Ţara fagilor XX­I­ publică, la pagina Poesis, versuri de Vasile Tărâţeanu, Ilie tudor Zegrea, Arcadie Opaiţ Paraschiva Abutnăriţei, Silvia Caba- Ghivireac, George I. Nimigeanu, Rodica Puia, Elena Apetri, Gheorghe Ungureanu. Scrie Arcadie Opaiţ în „Spicul sacrificat": „Am fost săgetaţi de un gând dureros/ de-a trăi din cerşit/ şi suntem gata să îmbătrânim". Sunt emoţionante - şi surprind prin noutatea datelor - paginile de memorialistică dedicate unor personalităţi bucovinene, între acestea promotori ai Unirii, Sextil Puşcariu şi Isidor Bodea, de asemenea o purtătoare de emoţii rubrica Cronică la persoana întâi, în cuprinsul căreia Nicolae Şapcă propune portretul unui Eminescu „decapitat". Alte capitole ale Almanahului, Din creaţiile cititorilor noştri, Aniversări, Folclor bucovinean, Album, întregesc prestanţa culturala a publicaţiei, ritmica ideatică şi afectivitatea de excepţie, sentimentul că descifrezi cu migală valoarea documentelor dintr-o imensă şi invincibilă arhivă de istorie, cultură şi spiritualitate românească. O menţiune aparte, în seria aprecierilor superlative, merită coperta Almanahului, prezentând chipurile şi straiele, de fapt culorile veşniciei întruchipate de Ansamblul Izvoraşul din Ropcea, copii parcă rostind în gând, ca pe o rugăciune, poemul eminescian De-aş avea... VALENTIN MARICA (Din „Manuscrisul de jad”) Pagină realizată de MARIANA CRISTESCU

Next