Cuvântul Liber, august 2017 (Anul 29, nr. 144-165)

2017-08-04 / nr. 147

( VK­VKUI, 4 AUGUST 2017 , AXUL XXIX, M­. 147 (7.113) • 16 PAGINI, 2 LEI. ­­fcflITO fg IJV t ■ Î ■ ^ „LA ÎNCEPUT A POST CUVÂNTUL ARDEAL!” D­in vremuri imemoriale, Ardealul a fost mărul discordiei între diferite popoare. Sunt arhicunoscute luptele ardelenilor români din secolele XVI-XVIII pentru păstrarea credinţei străbune, pentru menţinerea şi continuitatea lor ca etnie. Sunt cunoscute evenimentele de la mijlocul secolului al XIX-lea, în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, când s-a vărsat atâta sânge pentru obţinerea de drepturi. Nu putem spune că s-au uitat jertfele şi lacrimile vărsate de români după cedarea Ardealului de Nord, al cărui ic în realitate ajunsese până în inima României. Problemele legate de Ardeal au fost şi sunt mereu zgândărite." Sunt cuvintele prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, ilustrul filolog, eminent slavist clujean, autor al cărţii „La început a fost cuvântul Ardeal", Ardealul despre care mari etnologi predecesori, cu reale state în lingvistica românească, precum A. Cihac, Al. Philippide, Th. Capidan, L. Șăineanu, A. Scriban, N. Drăganu, G. Pascu, G. Giuglea, I. Iordan, Al. Rosetti, E. Petrovici, Al. Graur, A. Ciorănescu, T. Papahagi, I. I. Rusu, V. Breban, I. Pătruţ, G. Mihăilă şi mulţi alţii au scris. Ardealul devine ţară şi mit. „Ardeal! Câtă istorie, câtă semnificaţie s-au adunat, s-au acumulat şi se află depozitate şi cifrate în acest cuvânt! De trei veacuri numele Ardeal revine mereu în discuţia specialiştilor, cu precădere maghiari, germani şi români. (...) Etnonimul Ardeal se înscrie în grupa (aria) cuvintelor cu radicali antici (...)". Despre Ardeal, „Ţară mândră, numai deal", cum se exprima B.P. Hasdeu, „ţara de peste Carpaţi", Ardeal cu antoponime, urbanisme, hidronime, apelative, cu mari conducători de oști, voievozii români Gelu, Glad, Menumorut, cărora ungurii „le contestă latinitatea", au scris personalităţi ca Nicolae Olahus, LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) ______________ k. " secvenţa ! Fonduri europene pentru Crucea de pe C­araim­an! Aflăm că autorităţile abilitate din România, la intervenţia minis­trului Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, au decis reabilitarea Crucii Comemorative a Eroilor din Primul Război Mondial din Vârful Caraiman, aflată la o înălţime de 2.291 de metri, monument consi­derat unic în lume, „prin altitu­dinea amplasării şi prin dimen­siuni, 28 de metri înălţime, cu două braţe, de câte 7 metri fie­care, realizat de arhitecţii George Cristinel şi Constantin Procopiu. Crucea Eroilor Neamului a fost ridicată, la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I, între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, în luptele cu Puterile Centrale (Germania şi Austro-Ungaria), „pentru a fi văzută de la o distanţă cât mai mare". Doamna Rovana Plumb, ministru delegat pentru fonduri europene, a semnat proiectul de finanţare a lucrărilor de reabi­litare a Crucii de pe Caraiman. Bine ar fi dacă lucrările ar fi încheiate până la 1 Decembrie 2018, pentru a cinsti cea mai importantă sărbătoare a românilor. Centenarul Marii Uniri şi al făuririi României Mari! LAZĂR LĂDARIU Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER"! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac la sediul oficiilor poştale. Comentariu IMPORTANTA­N­VESTITORI­LOR1 . • „Piaţa imobiliară românească este dominată pe toate sectoarele comerciale de grupuri mari de investitori. Sud-africanii de la New Europe Property Investiments (NEPI) sunt cei mai mari proprietari de centre comerciale din ţară, grupul Globalworth, fondat de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, este cel mai mare proprietar de clădiri de birouri, iar segmentul spaţiilor industrial-logistice este dominat de compania CTP". Investiţiile imobiliare sunt o formă de înmulţire a averii şi pentru mulţi milionari români, însă, ei trebuie să se lupte cu marile corporaţii internaţionale pentru a se menţine în top cu acestea în privinţa profi­tabilităţi. Iulian Dascălu este cel mai important (mai mare) proprietar român de spaţii comerciale, categoria de active care formează şi averea lui Gabriel Popoviciu, în top, pe locul 13, se află Liviu Tudor cu cele două parcuri de birouri pe care la are în Bucureşti. Ion Ţiriac se află şi el printre bogaţii importanţi cu domenii imobiliare. Fraţii Pavel, proprietarii Dedeman, se numără şi ei în rândul celor bogaţi în privinţa imobiliarelor, sector în care doresc să mai investească circa 150 de milioane de euro. Firmele miliardarilor lumii, aflate acum pe piaţa locală, au investit peste 1,1 miliarde de euro în imobiliare, între care se află fondatorii IKEA şi Auchan. Lev Levien - supranumit regele diamantelor, unul IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Mureş în cifre şi fapte Judeţul­­ Mureşul se numără printre judeţele în care investitorii străini nu s-au înghesuit să vină cu investiţii importante, încât să-i asigure o dezvoltare economică armonioasă. Drept urmare, nivelul de trai se situează sub judeţele vecine precum Clujul, Braşovul, Sibiul şi Alba. Produsul intern brut pe cap de locuitor, anunţat de Comisia Naţională de Prognoză, este evident în acest sens, în 2011, Mureşul avea un PIB de 15,4 miliarde de lei. Ca urmare, în 2015, la acest indicator judeţul avea 6.347 euro/cap de locuitor, sub media regiunii Centru, care este de 7.551 euro. în acelaşi an, Braşovul avea 9.906 euro/ cap de locuitor. Sibiul 8.364 euro. Alba 8.021 euro. Sub judeţul Mureş se află doar judeţele Covasna (5.617 euro) şi Harghita (cu 5.212 euro). Mureşul abia în 2018 va ajunge la un PIB/ locuitor de 7.779 euro, nedepăşind cele trei judeţe aflate în faţă cu o creştere economică de peste 4%. în privinţa investiţiilor, autorităţile au avut şi au planuri mari, însă acestea au rămas pe hârtie, puţine dintre ele au prins viaţă. în anul 2015, preşedintele Consiliului Jude­ţean Mureş, Ciprian Dobre, a pre­zentat principalele proiecte de infrastructură în domeniul trans­porturilor, în perioada 2015-2020, privind proiectele de infrastructură rutieră, feroviară şi aviatică, a căror valoare totală este de 5 miliarde de euro. Printre cele mai importante investiţii sunt Autostrada Câmpia Turzi, Ogra, Târgu-Mureş, centura de ocolire a municipiului Târgu- Mureş, care au primit recent apro­barea de începere, proiecte finanţate cu banii europeni şi de la buget, care vor fi finalizate în anul viitor, pe o lungime de 40 de kilometri. Totuşi, cele mai mari şi impor­tante investiţii sunt realizate de străini, printre care E.On Gaz şi Azomureş, firme care împreună au peste 6.000 de locuri de muncă, însă, industria şi agricultura sunt principalele activităţi economice IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) MtIHfc*

Next