Cuvântul Liber, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 188-208)

2017-10-19 / nr. 200

ft Simpozion Naţional „Alexandru­ Papiu-Ilarian” Vineri, 20 octombrie 2017, începând cu ora 14, în comuna Alexandru Papiu Ilarian (judeţul Mureş), va avea loc Simpozionul Naţional „Alexandru Papiu-Ilarian", la cei 190 de ani de la naştere şi 140 de ani de la trecerea în eternitate. Organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş şi Societatea Cultural-Patriotică „Alexandru Papiu-Ilarian", în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş, în cadrul Simpozionului Naţional vor avea loc comunicări ştiinţifice, referiri la viaţa şi la opera învăţatului ardelean, istoric, jurist academician, ministru, profesor universitar la Universitatea din Iaşi, conducător al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, autor al „Istoriei românilor din Dacia Superioară", al acelui „Tezaur de monumente istorice". Sunt invitaţi să participe cercetători, cadre didactice, iubitori de istorie. (Observator) -------- JOI, 10 OCTOMBRIE 2017 • ANUL XXIX, N­. 200 (7.166) • 12 PAGINI, 2 LEI. -------------------------------------------------------------------------..... ADEVĂRUL DESPRE 15 MARTIE, ZIUA MAGHIARILOR M­ulţi gogoşi am înghiţit noi, românii, în aceşti 27 de ani, despre multiplele sărbători naţionale ale maghiarilor, şi mai ales în legătură cu 15 martie, considerată Ziua maghiarilor de pretutindeni. Faptul se datorează în primul rând ignoranţei politicienilor noştri ajunşi la guvernare, care repetenţi la istorie şi în goana după putere, cu orice preţ, n-au avut răgazul să stea şi să rumege ceea ce le-au oferit pe tavă în această materie prietenii lor de coaliţie, care erau aceeaşi, şi continuă să fie aceeaşi, atât pentru cei din stânga sau din dreapta eşichierului politic, cu condiţia să deţină frâiele puterii. în acest fel s-a reuşit să se formeze şi să se împământenească cutume, cu privire la viaţa acestei minorităţi, care pare a fi mai importantă decât cea a românilor ce constituie substanţa statului şi a naţiunii. Fără a mai vorbi de rostul celorlalte minorităţi din ţară, care au şi ele dreptul lor de a fi băgate în seamă, dar care, în opinia maghiară, nu contează. Aşadar, şi anul acesta, la nici o lună şi două săptămâni până la cea de a 99-a aniversare a Marii Uniri, 1 decembrie, devenită Ziua naţională a României, politicienii noştri n-au reuşit să vorbească despre aceasta, pentru ca trebuie să se ocupe de ziua de 15 martie a maghiarilor, care musai să devină şi zi naţională a României. De ce se insistă atât pentru introducerea acestei zile în calendarul românesc şi mai ales la acelaşi nivel cu 1 decembrie? Nu atât pentru faptul că ea vizează procentul de 7 la sută din populaţia de altă etnie a României, ci pentru că, şi una şi alta, privesc destinul aceluiaşi teritoriu, adică al Transilvaniei, în două epoci istorice total diferite şi cu direcţii absolut contrarii. Privit de către unii ca un spaţiu de complementaritate, care în concepţia lor, ar putea fi când al unuia , când al altuia, aceştia consideră, probabil că sunt la fel de îndreptăţiţi. „ . IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 3-a) STIMAŢI CITITORI! Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER "! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei pentru persoane juridice,plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac doar la factorii poştali şi la oficiile poştale din judeţ. Folosiţi serviciile de publicitate ale "Cuvântul liber"! De ce importul a depăşit exportul? în ziua de 10 octombrie 2017 şi la Târgu-Mureş s-a sărbătorit „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti". Iniţiativa lăudabilă prin care în întreaga ţară s-a încercat să se atragă consumatorii să se aprovizioneze cu produse româneşti ce nu le prea găsesc în marile magazine (supermarketuri), unde pe rafturi se află, în general, numai mărfuri agroalimentare aduse din import care, în perioada trecută din acest an, au depăşit exporturile cu peste un miliard de euro. Numai în semestrul unu din 2017, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, s-au importat mai multe legume şi fructe, în valoare de 745 de milioane de euro. Mihai Dărăban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, referindu-se la dezechilibrul dintre exportul şi importul de produse, spunea „că dacă ne uităm la cantităţile de produse importate comparativ cu ceea ce exportăm ne îngrozim". Datele de la Ministerul Agriculturii confirmă îngrijorarea domnului preşedinte, Mihai Dărăban. Să lăsăm cifrele să vorbească, care oglindesc diferenţa uriaşă dintre importuri şi exporturi de produse agroalimentare, în primele şase luni din acest an, importurile de grâu au crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La carne de porc am importat cu peste 95 de mii de tone mai mult, în valoare de 193 de milioane de euro, decât în aceeaşi perioadă din anul trecut. La fructe şi legume situaţia e şi mai gravă, în primul semestru s-au vândut din produsele menţionate, aduse din import, cu peste 145 de milioane euro (cu 12%) mai mult ca anul trecut. „Creşterea economică bazată pe consum se reflectă în balanţa comerţului internaţional al IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) COMEXTURI Mănăstirea Păngăreţi - Neamţ Marea doam­nă a scenei româneşti - Olga Itudorache - a fost chemată la Domnul! Marea doamnă a scenei româneşti - Olga Tudorache - a fost chemată la Domnul! Marea doamnă a teatrului românesc, Olga Tudorache, actriţa care, în teatru şi în film, ne-a lăsat acele roluri me­morabile, a trecut la cele veşnice. „Personajul feminin, probabil cel mai vizibil al scenei din România, în ultimele decenii - cum consideră academicianul Răzvan Theodorescu - stârnea admiraţie în fiecare rol”. „Se­ Q SECVENŢA întâmplă destul de rar - spune actriţa Dorina Lazăr - să ai pe scenă un partener care să te protejeze (...) Era unul dintre profesorii care îi învăţau pe studenţi să fie generoşi, res­pectuoşi (...) Era o persoană care te impresiona prin maiestu­ozitatea din vocea ei şi prin felul intempestiv de a fi”. „Olga Tudorache a fost un om care a cerut mult de la ea şi de la cei din jur. Şi asta s-a văzut pe scenă toată viaţa” (Marina Constantinescu, critic de teatru). „Sala Mare a Teatrului Metropolis - declară actorul George Ivaşcu - se va numi «Sala Olga Tudorache». Olga Tudorache a fost una dintre actriţele care aveau o asemenea încărcătură, încât tăcerea ei vorbea, şi, din păcate, astăzi tăcerea ei este gravă, e dură, e tristă”. LAZĂR LĂDARIU Sote cat^eteana WiURE$ »t­ri!

Next