Cuvântul Liber, aprilie 2018 (Anul 30, nr. 63-80)

2018-04-20 / nr. 74

MC MP M TO it IJ%. M, A lim WATBEwn $i „cAmnem DE LERADĂJ” Alexei Mateevici s-a născut la 27 martie 1888, la Căinări, fostul judeţ Bender, fiind primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar din părţile Sorocăi. Micul Alexei învaţă în satul Zain, unde părinţii se mută, „se familiarizează cu frumoasele poveşti şi balade, pe care le aude de la părinţii lui şi de la ţăranii din partea locului". Apoi, părinţii îl înscriu la Şcoala Teologică din Chişinău, pe care o încheie cu laude, urmându-şi studiile la Seminarul Teologic. La 24 iunie 1906, tatăl lui moare, la numai 43 de ani. Orfan de tată în anii tinereţii, ceea ce însemna, folosind o sintagmă, „botezul maturităţii", Alexei Mateevici şi-a făcut studiile în limba ocupantului ţarist, încheiate, în anul 1914, cu o licenţă de prestigiu, ca preot, la Academia Teologică Kievleană (unde, conform mărturisirii unui coleg, „Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului"), „Academie Teologică întemeiată de mitropolitul român Petru Movilă, fiu şi frate de voievod român", în timpul studiilor, elev şi student sârguincios, Alexei Mateevici „şi-a însuşit, greaca, latina, rusa şi germana, bineînţeles fără a neglija limba română, în care va excela". El făcea parte din acea nouă generaţie de preoţi „din propriul arbore genealogic, fiind fiu de preot şi strănepot de clerici ortodocşi basarabeni". Scrie, debutul lui fiind în anul 1907, apoi face traduceri din A. P. Cehov, publică materiale de inspiraţie folclorică, în periodicul „Basarabia", constituind preocupările sale intelectuale pe următorii zece ani. Doar după aceea, Mateevici debuta „cu creaţii lirice, ca poet („Ţăranii", „Ţara", „Eu cânt"), încadrându-se „într-un curent spiritual, pe care o galerie remarcabilă de înalţi slujitori ai Bisericii LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER»! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac doar la factorii poştali şi la oficiile poştale din judeţ. Fotofî^i cu încredere fffrrlftflf de publicitate ale cotidianului „CUVÂNTUL Din 2017 şi până acum, preţul gazului a crescut cu circa 20% Preţul gazului metan în perioa­da anului trecut şi până acum a crescut cu circa 20%. Frigul din iarna prelungită a golit buzunarele consumatorilor cu multe sute de lei trecute în facturi. Principalii distribuitori de gaze naturale au făcut presiuni, încă de la înce­putul lui 2017 asupra ANRE (Auto­ritatea Naţională care Regle­mentează preţul Energiei), să majoreze preţul şi au reuşit. Realitatea e că gazul nu ar mai trebui să se scumpească dacă guvernul ar spune NU, însă, cum acesta a avut preocupări cu ordonanţele de urgenţă, cu graţie­rea corupţilor, nu l-a interesat preţul gazului, al produselor, mai ales al alimentelor şi serviciilor care cresc de la o lună la alta (propunere legislativă făcută de senatorul COMENTARIU Nicolae Şerban). De fapt, senatorul Nicolae Şerban nu este de acord ca puşcăriaşii (corupţii) să doarmă trei într-un pat, în camere insalubre. Pentru el nu contează că bolnavii din spitale sunt trataţi în condiţii mai rele decât puşcăriaşii, iar copiii bolnavi de cancer mor pentru că nu există medicamente. Pe fostul ministru al Sănătăţii nu-l interesau aceste probleme. Când a fost întrebat de ce nu se rezolvă, răspunsul lui a fost „pe mine m-a întrebat?". în concluzie, statul român, prin autorităţile lui, poate evita scum­pirea continuă a gazelor pentru populaţie, sau în cel mai rău caz, să aplice o majorare cât mai mică. Stă în puterea Guvernului să elimine suprataxa de 60% la gaze, pentru Romgaz şi Petrom, chiar în condiţiile scăderii încasărilor la buget. Taxa de 60% a fost incorect menţinută şi încă este menţinută, pentru a nu pierde încasările IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) judeteanul „Zi de club”, la Weekend... Consilierul primarului, Claudiu Maior, a participat joi, 19 aprilie a.c., la obişnuita „zi de club", organizată lunar de filiala judeţea­nă a Uniunii Generale a Pensio­narilor din România, condusă de dna Kovács Irma, preşedintele UGPR Mureş. Manifestarea, desfăşurată la Casa de Oaspeţi a primăriei din cadrul Complexului de Agrement - Sport „Mureşul" a marcat, şi de această dată, relaţia specială statornicită, de-a lungul timpului între conducerea municipalităţii ş vârstnicii din oraş. „Ne bucurăm, ca întotdeauna, să fim alături de membrii Uniunii Pensionarilor Relaţia de bună colaborare dintre Primăria Târgu-Mureş şi Uniunea Pensionarilor ne determină să fim lângă ei în permanenţă, să le înţelegem nevoile şi să ne mani­festăm respectul deosebit pe care­­avem faţă de bunicii noştri"..­., a declarat Claudiu Maior, consiliera primarului. SERVICIUL RELAŢII PUBLICE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE

Next