Cuvântul Liber, iunie 2018 (Anul 30, nr. 102-122)

2018-06-28 / nr. 120

CUVÂNTUL JOI, 28 IUNIE 2018 O OAZĂ DE LINIŞTE ŞI SĂNĂTATE Aşezată într-un decor mirific, Spitalul de Recuperare Cardio­vasculară „Dr. Benedek Géza" din Covasna are o vechime de peste o jumătate de secol. Această unitate spitalicească a fost fondată de doctorul primar Benedek Géza, care a trăit între anii 1916-2010 şi a fost mulţi ani director al acestei instituţii spitaliceşti, după cum arată efigia aşezată pe frontispiciul bazei de tratament. Această unitate spitalicească se întinde pe o suprafaţă de 13 ha şi dispune de mai multe clădiri (pentru cazare pentru baza de tratament şi cabinete medicale de specialitate, pentru bloc alimentar etc.) în cabinetele de specialitate se execută consultaţii de către medici specialişti şi recomandă pacienţilor băi cu CO2, mofete, CFM (cultură fizică medicală), electroterapie etc. în perioada 11-25 iunie 2018 am fost internat împreună cu soţia­­pentru a ne fi tratate afecţiunile de care suferim. Aşa că doctorul Dombi Pál, medic primar cardiolog şi şef secţie, ne-a consultat şi ne-a prescris tratamentul adecvat, apoi doctorul Lois Sebasstian (medic specialist recuperare medicală), ne-a prescris şi el tratamentele adecvate suferinţelor noastre. Aşadar, după cazarea noastră în pavilionul central, asistenta şefă Eresei Gabriela împreună cu celelalte asistente ne luau în fiecare zi tensiunea, aşa că acum eram în atenţia întregului colectiv spitalicesc. Curăţenia era făcută în fiecare zi odată cu dezinfectarea grupului sanitar şi a chiuvetelor din saloane, ceea ce denotă că omul este, prin excelenţă, în atenţia tuturor celor de la acest spital. O vorba bună revine şi personalului de la blocul alimentar şi bucătăreselor care servesc o mâncare bună şi la ore fixe, ceea ce este un lucru de toată lauda. Spitalul din Covasna este „vizitat" de foarte multe persoane din întreaga ţară şi care au posibilitatea de a fi tratate de anumite boli, se pot plimba prin parcul unităţii spitaliceşti în vederea executării tratamentului intitulat „aeroterapie." Un caz deosebit merită a fi consemnat. După câteva zile de la internare, amândoi ne-am îmbolnăvit, iar medicul specialist ne-a tratat cu multă atenţie şi ne-a suprimat pentru câteva zile tratamentul băilor cu CO2 şi gimnastica medicală, ceea ce a făcut ca repede să ne revenim şi să ne reluăm tratamentele pentru care ne-am internat Aşadar, îndemnăm pe cei suferinzi să nu ocolească această unitate care reprezintă „o oază de linişte şi sănătate." Text şi foto: MARIN CĂLDĂRARIU PASIUNEA UNEI ÎNVĂŢĂTOARE PENTRU FOLCLOR ŞI ARTĂ POPULARĂ! Folclorul românesc reprezintă o enciclopedie poetică a vieţii, o anumită viziune despre lume, viaţă, sentimente, convingeri şi o multitudine de idei, obiceiuri, tradiţii şi datini pe care poporul nostru le-a trăit şi pentru a căror înfăptuire a luptat în decursul istoriei sale milenare. Toate acestea la un loc relevă identitatea românilor, în lupta lor pentru libertate, existenţă materială şi spirituală, rădăcinile străvechi ale acestora, valori ale noastre, care ne reprezintă, care trebuiesc respectate şi mereu preţuite. Există oameni cu har care, prin atitudinea, pasiunea, forţa, talentul şi preocupările lor, prin ambiţie şi pricepere, dinamism, imaginaţie şi creativitate, reuşesc să scoată la lumină valori inestimabile din izvorul nesecat al folclorului românesc. Un astfel de om este doamna profesoară înv. MIRELA DETEŞAN. Domnia sa face parte din corpul profesoral al Şcolii Generale „Traian" din Târnăveni, cu activitate profe­sională la şcoala primară „Decebal" din satul Bobohalma, cartier al municipiului Târnăveni. Datorită ei şi a unui minunat colectiv care a sprijinit-o şi susţinut-o cu convingere, satul Bobohalma, într-o campanie foarte selectă, recent, a câştigat titlul de „SAT CULTURAL AL ROMÂNIEI", satisfacţie şi bucurie nemărginită a bobohalmenilor. Pentru Mirela Deteşan folclorul înseamnă dragoste de oameni jocuri, anotimpuri, dor de bunici, de prieteni şi colegi. înseamnă dor din inimă pentru celelalte inimi deschise să primească un colţ de ţară Bobohalma, glie strămoşească, apartenenţa la neam. în plan profesional înseamnă o viaţă de om trăită şi prin folclor. Pentru domnia sa, talentul este locul unde se întâlneşte cu dorurile, cu tradiţia şi neamul său, cu rădăcinile românilor, dar şi năzuinţe, speranţe şi încredere, interesul pentru tot ceea ce este specific spiritului poporului român, transmise elevilor pe care îi educă, participanţi cu mult entuziasm la activităţile organizate de învăţătoarea lor în şcoală, muzee şi la Casa de Cultură din Târnăveni. Aşadar, folclorul şi creaţiile populare fac parte din viaţa ei „Folclorul mi-a dăruit o pasiune. Una faţă de care dacă nu m-aş mai preocupa, nu aş mai fi tot eu. Dacă stau şi mă gândesc aş spune că aşa mi-a fost scris destinul meu." Iată, deci, o învăţătoare cu suflet bogat, sufletistă, sinceră, caldă, perfecţionistă, cu principii nobile după care se ghidează în tot ceea ce face, tot timpul cu ţeluri de atins, plănuind să dea un suflet nou artei populare, spirit în care îşi educă copiii, interesul pentru tot ce este frumos şi util. „Pasiunea şi credinţa mea pentru cultura tradiţională, cântecul popular românesc şi jocurile populare, strigăturile de la nunţile satului, cu optimismul şi povara vieţii de la ţară, m-au îndemnat să duc mai departe spiritul satului unde am copilărit. Toate acestea m-au făcut să-i determin pe oameni să coopereze, dar, în primul rând, să scoată din ladă de zestre portul popular şi să poarte cu mândrie costumele populare, aşa cum o făceau pe vremuri bunicii noştri. Să fie un exemplu pentru generaţii şi să-i înveţe pe urmaşii lor să preţuiască moştenirea trecutului. Poate şi profesia de dascăl mă leagă de sentimentul puternic de a purta cu mândrie costumul popular cu fiecare ocazie." Lumea satului transilvănean constituie un izvor nesecat de inspiraţie venit din adâncurile timpului. în satul Bobohalma, cultura tradiţională este încă bine păstrată, conservată în timp, deoarece arată identitatea acestor locuri pline de autentic, farmec şi încântare, sens în care eminenta învăţătoare a avut ideea şi a realizat într-o sală de clasă nefolosită a şcolii primare „Decebal" din Bobohalma un Cabinet etno-folcloric de toată frumuseţea, implicând şi sătenii, bucuroşi de a avea un muzeu al lor. Monografia satului Bobohalma va contribui, în perioada contemporană, la salvarea multor valori din zona Transilvaniei noastre dragi „îmi doresc să implementez proiecte noi, printre care se numără înfiinţarea unei asociaţii cu rol educativ şi didactic, un atelier meşteşugăresc de ţesut numit­­ Atelierul Zestrea Strămoşească - bineînţeles, cu ajutorul comunităţii şi al oamenilor din sat, care mi-au sprijinit şi îmi sprijină ideile promovării culturii naţionale, îmi doresc: Cabinetul etno-folcloric deja realizat, să fie integrat într-un circuit turistic şi cultural real, iar sătenii să-l îngrijească aşa cum se cuvine". FELICITĂRI, doamna profesoară înv. MIRELA DETEŞAN­ PETRU LECHINŢAN, Târnăveni Catedra de teatrologie a UAT s-a reîmprospătat cu cadre didactice remarcabile! Eugen Păsăreanu: Teatrul sondează sufletul uman! Am fost curioasă să cunosc mai bine cadrele didactice care predau acum la specializarea pe care eu însămi am terminat-o la UAT, teatrologie, respectiv critică de teatru şi arte. Tânărul Eugen Păsăreanu este lector universitar la Universitatea de Arte şi mana­ger de proiect Pop Drama, prin programul Europa Creativă, sub­programul Cultură, al Uniunii Europene, după ce la început a fost cadru didactic asociat, mai precis persoană de contact din partea Universităţii de Arte în cadrul Programului European de Evaluare Universitară, translator şi moderator în cadrul confe­rinţelor Universităţii. Deşi, cum spuneam, foarte tânăr, este Doctor în Teatru şi Artele Spectacolului, distincţia Summa Cum Laude, având masterat în Educaţie, specializarea în Dramă şi Teatru în Educaţie, în Teatrologie, Mana­gement şi Marketing Cultural, fiind licenţiat în Teatrologie şi Jurnalism Cultural. între volumele sale amintesc: „De ce nu dispare teatrul, artă teatrală între dizlocare şi consolidare", titluri din volume colective, „între teatrul în educaţie şi teatrul aplicat, fuziuni şi confuziu­ni ale denominaţiilor", în volumul Arta în educaţie. Despre proiectul pop drama, care a primit fonduri euro­pene considerabile, pentru promo­varea dramaturgiei, Eugen spune că e unul din puţinele proiecte culturale europene în care o organizaţie românească a avut un cuvânt de spus, dat fiind că dramaturgia con­temporană românească e mai puţin cunoscută în lume, proiectul fiind iniţiat de Centro Diego Fabbri din Italia, University of Wolverhampton şi Fundacion Caja Granada. Asocierea a venit pe filiera deschiderii UAT către dramaturgia prezentului, atât la nivelul cadrelor didactice care scriu sau montează teatru contem­poran, cât şi datorită taberei inter­naţionale de scriere dramatică pe care o organizăm din doi în doi ani, împreună cu Lark Theatre New York. Păsăreanu afirmă că la începutul promovării Pop Drama a spus că se adresează tuturor celor care pot să facă o dramă din orice! Cred că ar fi cam greu să găsim texte dramatice care NU se ocupă cu aşa ceva. Pe lângă forările sufleteşti ne-a interesat teatralitatea, potenţialul scenic al pieselor primite, fiindcă poţi avea texte luxuriante, care se simt confortabil ca literatură, dar care, materializate scenic, nu ar fi la fel. La Pop Drama am fost inte­resaţi de piese care au deja poten­ţial scenic intrinsec. Nu au existat limitări de vârstă sau notorietate în privinţa participanţilor, continuând, cam cu asta se ocupă teatrul, sondează sufletul uman. între su­biectele pieselor câştigătoare din Marea Britanie, Italia, Spania, au tratat o hartă a problemelor euro­pene actuale, migranţii musulmani şi tema binelui comun, relaţiile de familie violate, bătrâneţea. în cartea lui „De ce nu dispare teatrul, arta dramatică între dislocare şi con­solidare" încearcă să explice traiectoriile diverse pe care teatrul le ia astăzi pe de-o parte ca sumă de instrumente în exploatarea unor spaţii pedagogice sau psihologice, pe de altă parte, ca o continuă consolidare, artistică şi socială, a entităţilor culturale de prestigiu. Cum poate coexista tendinţa de a de­monta teatrul în elemente con­stitutive spre a-l folosi în şcoli, comunităţi defavorizate, unităţi terapeutice, cu strălucirea unui mare spectacol? Exerciţiul pe care îl propune volumul constă în includerea acestor direcţii contra­dictorii, haotice, într-un ansamblu coerent care să le poată explica legăturile şi să le poată testa consecinţele, încercând să găsească echilibrul între forţele care dislocă, centrifug (care se îndepărtează de centru), feno­menul teatral, şi cele care, cen­­tripet (spre centru),îl consolidează. Tot ce pot spune e că mi-aş fi dorit să am un astfel de profesor pe vremea când eram eu însămi studentă. Am convenit împreună să scriem un articol cât mai scurt şi mai sintetizat, la obiect. Vom continua rubrica de prezentare a celor mai noi cadre didactice din UAT, pentru a atrage atenţia şi, implicit candidaţii, spre această Universitate, una din cele mai bune din ţară la acest profil... dacă nu cea mai bună în acest moment, spun cu mâna pe inimă, cel puțin din cele 4 pe care le-am urmat eu, câte un an în fiecare... alta. A consemnat IOANA FLOREA 0 oaHBnnHHHiRHnHKnCM. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 54001!­, Târgu-Mures,jud. Mureş, ROMÂNIA. Redactor-şef: LAZĂR LĂDARIU. * PUBLICITATE: Tel./ fax: 0265 26.03.17. ana meghieşan. t­eL 0265 26.62.33 Tel/foc 0265 26.66229. (cuvantul-liber@mures.rdsmail.ro) IOAN HUSAR - vicepreşedinte ec. al CA • social-pontic: Ioan cismaş (şef de secţie), Ileana sandu. Telefon: 0265 26.62.33. str. Gheorghe Doja nr.9, etajul II E-mail: cuvantul@mures.rdsmail.ro cuvantul-liber@mures.rdsmail.ro Internet: http:ll www. cuvantul-liber.ro Editors. C „ CUVÂNTUL UBER"S.R.L Secretariatul de redacţie: VASILE BOTA, VASILE ORZA. Tel.: 0265 26.73.82. Tehnoredactare computerizată: EMILIA BODAN LUCRETIA POP, VIOLETA TEBAN. Tel. 0265 26.78.08. • ECONOMIC: VASILE BOTA. LETITIA BOTA. Telefon: 0265 26.73.82. • CULTURĂ: MARIANA CRISTESCU (şef de secţie). IOANA FLOREA, NICOLAE BĂCIUŢ, pr. GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN (tel. 0744 62­ 16.14). Tel.: 0265 2620­91. • OPERATORI-CALCULATOR: CLAUDIA BĂRDĂŞANU, MONICA ROSCA, IOANA DANIELA ULA. • CORECTURĂ: DOMNICI­ ACHIM PETRUTA, RAMONA SANDOR. 3 5 7 0 0 0 0 0 1 2 william CORESPONDENŢI: MIRON MANEGA - Bucureşti; MIRCEA GHEBOREAN - Luduş; ILIE ŞANDRU - Harghita; RĂZVAN DUCAN - Târnăveni; VASILE VICTOR LUCA - Sighişoara; SORIN CRĂCIUN - Mureş (SPORT) Tiparul: S.C. COMPANIA DE PRODUCŢIE TIPOGRAFICĂ SRL, CLUJ-NAPOCAD

Next