Cuvântul Liber, aprilie 2019 (Anul 31, nr. 62-80)

2019-04-20 / nr. 76

CUVÂNTUL SÂMBĂTĂ, 20 APRILIE 2019 Duminica Floriilor -praznic împărătesc şi sărbătoare sfântă Sfântul Ioan Gură de Aur numeşte duminica „ziua pâinii", după obiceiul de a frânge în această zi pâinea, adică a serba Sfânta Euharistie. Această zi, mulţi dintre Sfinţii Părinţi o numesc şi „împărăteasa zilelor", subliniind prin aceasta caracterul ei de zi sfântă şi venerată. Creştinii, încă din vechime, ţineau această zi nu numai­ ca o zi de odihnă, ci şi de bucurie, serbând-o prin participarea la serviciul Sfintei Liturghii. Duminica, fiind socotită zi de bucurie, în ea aveau loc agapele sau mesele comune şi se împărţeau la săraci milosteniile care se strângeau după Liturghie, în ziua Duminicii, creştinii s­e abţineau de la toate petrecerile lumeşti, deosebindu-se de păgâni. De asemenea, Duminica nu funcţionau instanţele judecătoreşti, nu se lucra, în biserici nu se îngenunchea, şi, fiind bucuria învierii, nu se ajuna în această zi şi nu se făceau pomeniri pentru morţi. Chiar legile statului roman, de la Constantin cel Mare înainte, au impus oficial serbarea duminicii tuturor cetăţenilor imperiului. în această zi, creştinii erau îndatoraţi să vină la biserică pentru a asculta slujba şi predica. Porunca I a Bisericii cere ca un creştin să se roage lui Dumnezeu şi să ia parte la serviciile dumnezeieşti, în fiecare duminică şi sărbătoare. Datoria noastră de creştini este de a lăsa la o parte toate lucrările obişnuite şi a ne ruga lui Dumnezeu duminica, mulţumindu-i pentru binefacerile revărsate asupra noastră. Să cinstim ziua Domnului prin gânduri curate, înălţate la Dumnezeu şi prin fapte bineplăcute Lui. Referitor la Duminica Floriilor putem spune că această sărbătoare se prăznuieşte în duminica premergătoare învierii Domnului (ultima duminică din Postul Mare). Este ziua care ne aminteşte de intrarea triumfală a Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, cu câteva zile înainte de patima Sa, cum prezisese proorocul Zaharia. Şi într-adevăr, cu cinci zile înainte de Paşti, cum arată Sfântul Evanghelist loan, Mântuitorul, venind din Betania, a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat de mulţimea care venise să serbeze Paştile. Sfântul Evanghelist loan spune că mulţimea „a luat stâlpări de finic şi a ieşit întru întâmpinarea Lui, strigând: Osana, bine este cuvântat împăratul lui Israel, Cel ce vine întru numele Domnului. Şi aflând Iisus un asin a şezut pe el precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iată, împăratul tău vine la tine, şezând pe mânzul asinei"(loan 12,12-16). în amintirea acestui eveniment, Biserica a aşezat această sărbătoare, pe care poporul o numeşte şi „Duminica Floriilor", întrucât ea se prăznuieşte totdeauna la începutul primăverii. Cele mai vechi dovezi despre sărbătorirea acestui praznic, le avem de pe la sfârşitul secolului al III- lea, într-o predică rostită, în această zi, de Metodie, episcopul Tirului şi al Patarei. în secolul al IV- lea mulţi Sfinţi Părinţi laudă această sărbătoare, iar mai târziu imnografii creştini au alcătuit imne de mare frumuseţe, care se cântă şi azi în biserici la sfintele slujbe, în amintirea ramurilor de finic, cu care mulţimea a întâmpinat pe Mântuitorul, şi astăzi în biserică preotul citeşte rugăciunea binecuvân­tării ramurilor de salcie, pe care le împarte apoi credincioşilor. în alte părţi se întrebuinţează ramuri de finic ori de măslin, întrebuinţarea ramurilor de finic este foarte veche; se crede că s-ar fi introdus prima dată în Palestina, de unde a trecut în toate Bisericile creştine. Sfântul Ioan Gură de Aur şi Chirii al Alexandriei explică semnificaţia acestor stâlpări, zicând că ele înseamnă biruinţa lui Hristos asupra morţii, cum rezultă şi din troparul serbării. Fiind praznic împărătesc, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte, vin şi untdelemn. Se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Această sărbătoare premerge celei mai negre perioade a anului bisericesc, Săptămâna Patimilor, când Mântuitorul Hristos a suferit, pentru întregul neam omenesc, patimi, suferinţe şi moarte, pentru ca a treia zi după aşezarea Sa în mormânt, să se ridice biruitor deasupra păcatelor şi a morţii, prin învierea Sa, dând posibilitate omenirii de a gusta din fericirea cea veşnică în împărăţia lui Dumnezeu. FLORIN BENCEAN Berbec. Vă sfătuim să rezolvaţi proble­mele importante în pri­ma parte a zilei, când aveţi mai multă energie. Taur. Aveţi posibi­litatea să faceţi schim­bări importante pe plan sentimental. Vă sfătuim să vă bazaţi pe intuiţie. Gemeni. Sunteţi ne­mulţumit de atmosfera creată de un coleg la serviciu. Vă sfătuim să vă abţineţi de la speculaţii. Bac. Partenerul de viaţă nu este de acord să faceţi noi cheltuieli pentru casă. Faceţi o deplasare scurtă în interes de afaceri. Leu. Dacă vă pregătiţi pentru o călătorie lungă, nu aveţi de ce să vă faceţi griji. Totul va decurge conform planurilor. Fecioară. S-ar putea să aveţi probleme la serviciu, pentru că nu reuşiţi să faceţi ce v-au cerut şefii. Faceţi-vă timp pentru persoana iubită! Balanţă. Un prieten apro­piat vă ajută să lămuriţi o bârfă lansată de o femeie pe seama dumneavoastră. Totul va reveni la normal. Scorpion. Nu sunteţi prea bine dispus şi aveţi o mul­ţime de probleme, atât la serviciu, cât şi acasă. Gândiţi-vă de două ori înainte de a acţiona! _§ \ Săgetător. Aveţi mul- Î&STItă energie şi sunteţi hotărât să terminaţi o lucrare începută mai demult. S-ar putea ca un prieten de familie să vă propună o colaborare. Iîu. Capricorn. Vă este m­ot greu să ţineţi ritmul la serviciu, spre nemul­ţumirea colegilor şi a şefilor. Vărsător. S-ar putea ca familia să nu fie de acord să cumpăraţi un obiect de valoare. Vă sfătuim să fiţi atent la ce spuneţi. Nu fiţi impulsiv! Peşti Este posibil să fiţi stresat din cauza problemelor de serviciu. Vă sfătuim să nu refuzaţi ajutorul oferit de colegi. V PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE #­­­ Fluturele, învierea şi... Platon Platon a scris o carte frumoasă despre nemurirea sufletului. Cartea se numeşte Phaedon. Această carte a citit-o un oarecare păgân Cleombrotus şi s-a însufleţit de credinţa în nemurirea sufletului atât de mult, încât s-a aruncat în valurile mării ca să se înece, zicând: „Ştiu de acum că sufletul este nemuritor şi nu am nicio teamă de moarte!". De aici învăţăm că încredinţarea de nemurire a sufletului este cea mai mare mângâiere pentru omul muritor şi cel mai mare sprijin în lupta vieţii. Dacă această viaţă pământească, trecătoare, plină de grijă şi nevoi, ne pare atât de frumoasă şi ne este atât de dragă, ce fericire trebuie să fie în viaţa cea netrecătoare, în care nu mai este durere, nici frica morţii. Valoarea fără egal a sufletului reiese din întrebarea Mântuitorului: „Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?" (Marcu 8, 36). într-o zi, ni se va cere să-i restituim lui Dumnezeu acest suflet. Destinul nostru veşnic va depinde de condiţia sufletului nostru când se va reîntoarce la Dumnezeu. Zilele vieţii sunt tot atâtea prilejuri de a ne purifica sufletul prin pocăinţă, de a-l hrăni prin Sfânta împărtăşanie, de a-l înviora cu rugăciunea, de a-l împodobi cu virtutea. Este foarte important să ne străduim a împlini toate acestea, căci zice Sfântul Antonie cel Mare: „După cum vei sluji sufletul până ce este în trup, aşa şi el te va sluji pe tine după ce va ieşi din trup". Datoria noastră este să ne facem timp de a ne îngriji de sufletul nostru. Suntem chemaţi să trăim o viaţă echilibrată şi să păzim bine comoara pe care Dumnezeu ne-a încredinţat-o. înţelept şi fericit este creştinul care poate spune mereu cu Sfântul Ioan Iacob Hozevitul din pustia Iordanului: „De-aş fi lipsit de toate-n lume, / Nimica n-am a pierde eu / Că toate nu-s aşa de scumpe / Ca tine, suflete al meu!". Să nu ne îndoim de învierea trupului. Omida şi fluturele sunt o bună icoană a învierii. Omida e urâcioasă, se târăşte cu picioruşele ei de pe o cracă pe alta, rozând frunze. După ce trece prin metamorfoză, devine un fluture minunat, care zboară, se hrăneşte cu nectar şi nu mai seamănă deloc cu omida. Materia universului înviat şi a trupurilor înviate va fi o energie veşnic tânără, diafană. Universul refăcut va avea o frumuseţe negrăită, fineţe, adâncime expresivă şi trupurile la fel. Materia va fi transfigurată de bogăţia infinită a dimensiunilor spiritului. De aceea, unii gânditori creştini spun că fericirea veşnică va consta în frumuseţe. Fiinţele cereşti vor fi frumoase precum Hristos şi se vor bucura pururea de frumuseţile comuniunii. Să fim convinşi că dincolo de groapă nu vor merge cu noi decât faptele noastre. Rudele şi prietenii, după câteva lacrimi, elogii sau critici se vor gândi mai repede la ce-i aşteaptă pe ei, decât la ce se întâmplă cu cel dispărut, în faţa morţii, toate sunt zadarnice afară de Hristos, Care ne rămâne credincios şi vine să ne întindă mâna Sa, dacă şi noi am avut mâna noastră întinsă spre El, în cursul acestei vieţi. Aşadar, să ne pregătim cu seriozitate pentru întâlnirea cu Domnul, ca să fim vrednici a rosti cuvintele pline de speranţă: „Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie". *** Cum vor fi trupurile înviate? întâi, ele vor fi nesupuse putrezirii. Sfântul Apostol Pavel spune: „Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea" (I Corinteni 15, 50). Aceasta înseamnă că întreaga noastră structură va fi alta, chiar cei aflaţi în viaţă, la venirea Domnului, vor suferi o prefacere, o schimbare totală. Noile trupuri nu vor mai suferi dureri, boli sau moarte. După cum din nisip, la temperaturi înalte, se face sticla, care este străvezie şi are cu totul alte caracteristici decât nisipul, aşa şi trupul nostru înviat va avea neputrezirea. După înviere, oamenii vor avea aceleaşi trupuri cum le-au avut în viaţă, dar vor fi transparente. Vom recunoaşte prietenii şi rudele, dar ei vor apărea cu înfăţişarea schimbată. „După cum am purtat chipul omului pământesc, vom­ purta şi chipul omului ceresc". Trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba. Căci trebuie ca acest trup muritor să se îmbrace în nemurire (I Cornteni 15,49,52-53). Deci, toţi vor învia cu trupul pe care îl au acum, dar acest trup va fi transfigurat în „trup de slavă" (Filipeni 3,21), ÎN TRUP DUHOVNICESC" (I Corinteni 15, 44). Din volumul HRISTOS, SALVAREA NOASTRĂ! Preot ortodox român ILIE BUCUR SARMASANUL. în situaţii de urgenţă. INVITAŢIE LA DONARE DE SÂNGE PRIN SMS! Joi, 18 aprilie 2019, preşe­dintele Klaus Iohannis a pro­mulgat actul normativ de com­pletare a Legii 282/2005 privind organizarea activităţii de trans­fuzie sanguină şi donarea de sânge, care stabileşte că dona­torii primesc un mesaj de soli­citare în situaţii de urgenţă sau la demararea unor campanii de donare de sânge. Potrivit noilor reglementări, în situaţii de urgenţă sau la dema­rarea unor campanii de donare de sânge, donatorii primesc un mesaj de solicitare, care cuprin­de nevoia curentă de sânge, tipul şi cantitatea necesară. De asemenea, după fiecare recoltare, donatorii de sânge vor primi ur­ mesaj de mulţumire cu următorul text: „Vă mulţumim că aţi donat sânge în data de... Fiecare picătură de sânge con­tează!". în plus, în momentul în care s-a utilizat sângele recoltat, dona­torii de sânge primesc un mesaj cu următorul text: „Vă mulţumim! Un pacient a beneficiat de sângele donat de Dumnea­voastră. Vă invităm să rămâneţi donator constant de sânge!". Prevederile actualei legi vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020, dată până la care Ministerul Sănătății va elabora normele metodologice de apli­care, aprobate prin ordin al ministrului. (L.P.)

Next