Cuvântul Liber, noiembrie 2019 (Anul 31, nr. 209-230)

2019-11-08 / nr. 214

m I­VA*, 8 NOIEMBRIE 2019 Zile trecute: 312 Zile rămase: 53 Soarele răsare la: 7.09 Soarele apune la: 17.00 Ortodox: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Greco-catolic: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril şi toate cetele Puterilor cereşti Romano-catolic: Sf. Adeodat, pp.; Fer. Ioan Duns Scotus, pr. Zodia. Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie) FILĂ DE CALENDAR­­ 2006 - A decedat losif Conta, dirijor roman. — 1966-în SUA, Ronald Reagan este ales Guvernator al statului­ ­ California. 1956 - Este descoperită cometa Arend-Roland. | 1956 - ONU solicită URSS părăsirea teritoriului Ungariei. I 1943 - în URSS este instituit Ordinul militar sovietic Pobeda. I 1935 - S-a născut Alain Delon, actor francez. I 1929 - S-a născut Ion Brad, scriitor român. 1793 - în Franţa este inaugurat Muzeul Luvru. Cugetarea zilei: „Când ajungi să iubeşti viaţa vei vedea­­ frumusețea în toate lucrurile posibile". (Kahlil Gibran) CUVÂNTUL VINERI, 8 NOIEMBRIE 2019 Preocupările lui Nicolae Iorga pentru arta românească Nicolae Iorga a fost profesorul entuziast şi neobosit, răspân­­ditor de iniţiative, realizator, ca nimeni altul, al unei vaste şi profunde opere istoriografice, în care se reflectă toate epocile istoriei universale şi mai ales cele ale istoriei naţionale. Cursu­rile sale erau pline de noutate ştiinţifică şi de originalitate în interpretare, iar temele tratate se încadrau în problemele contem­poraneităţii, deoarece el era convins că înţelegerea trecu­tului este cu neputinţă fără înţelegerea prezentului. Activitatea lui istorică a îmbră­ţişat cel mai cuprinzător orizont al generaţiei sale, de la proble­mele de amănunt până la vastele sinteze de istorie universală. Nici o ţară şi nici un popor din Europa n-au fost ocolite de mintea lui iscoditoare. Unora le-a con­sacrat lucrări mai întinse, istorii naţionale: Franţei, Italiei, Angliei, Austriei, Rusiei, Poloniei, Albaniei, Imperiului otoman. Multora, studii şi articole speciale, din domeniul istoriei sau culturii în general. Puterea sa de cuprin­dere s-a întins chiar şi asupra unor popoare şi ţări din America, Asia şi Africa. Preocuparea sa de căpetenie a fost mereu aceea de a stabili raporturi noi între aspectele vieţii omeneşti, pe de o parte, şi instituţiile generate de dezvoltarea socie­tăţii, pe de altă parte. Mai presus de toate, Nicolae Iorga rămâne însă un istoric al poporului român, al vieţii noastre naţionale, al civilizaţiei, al literaturii şi artelor romane, depăşind, prin amploarea şi adâncimea studiilor sale, tot ce realizaseră, înaintea lui, în acest domeniu: B.P. Haşdeu, A.D. Xenopol şi D. Onciul. Sunt foarte puţine probleme în istoria României, din timpurile străvechi până în vremurile noastre, şi mai ales din timpul lungului nostru ev mediu, în care să nu ai a ţine seama­­ pentru a o îmbrăţişa, a porni de la ea, sau a o combate­­ de opinia lui sau cel puţin pe care să le poţi trata fără a folosi izvoare publicate de el. Căci, cum se ştie, nimeni altul în România nu a depăşit până acum numărul de acte şi docu­mente, privind istoria patriei, culese de el din ţară şi de peste hotare şi apoi publicate, ceea ce vădeşte pasiunea cercetătorului şi uriaşa putere de documentare a istoricului. Nicolae Iorga a dat un nou avânt cunoştinţelor noastre istorice şi le-a mânat mai departe prin o îndrăz­neaţă revoluţie de ordin filozofico­­istoric, iar prin viziunea clară a spiritului său a înviat trecutul. Puterea sa de a crea din rămăşiţele de viaţă care au fost, rămâne neîntrecută. El a desfundat drumuri noi în tărâmuri neumblate de alţii înaintea sa. Făclia­ geniului său a luminat în întunericul celor mai obscure epoci ale istoriei române. De aceea, de multe ori, în faţa chestiunilor celor mai grele şi a problemelor celor mai controver­sate găsim ipotezele sale cele mai ingenioase şi concluziile savante ale geniului său creator. Nicolae Iorga n-a fost însă numai istoric, ci, în întreaga sa activitate în ogorul culturii româneşti, s-a manifestat şi ca poet, dramaturg, orator, memorialist, portretist, polemist şi, mai ales, ca istoric al literaturii noastre, critic şi îndru­mător literar, fiind unul dintre principalii doctrinari ai Sămănăto­rismului, curentul literar ivit la noi după anul 1900. Nicolae Iorga a fost românul care a câştigat, după ştiinţa şi opera lui, o întinsă şi înaltă recu­noaştere din partea lumii ştiinţifice mondiale pentru sine şi pentru poporul său. Vasta sa operă tipă­rită - peste 15.000 de titluri - precum şi valoarea ei ştiinţifică, au făcut ca el să fie proclamat doctor honoris causa de numeroase universităţi din lume şi să fie ales membru al multor academii, insti­tute şi societăţi ştiinţifice străine. Aceasta era cinstirea muncii sale, cinstire care se revărsa însă şi asupra poporului din sânul căruia ieşise. Pentru meritele pe care, printr-o intensă şi variată activitate de mai bine de 50 de ani, şi le-a câştigat în ogorul culturii româ­neşti, urmaşii l-au cinstit aşa cum se cuvine, în strânsă legătură cu activi­tatea lui Nicolae Iorga, privind monumentele de cultură ale bise­ricii şi patriei noastre, stau, desi­gur, şi multe din lucrările lui asupra artei româneşti, între care, la prim loc, se situează cele ce privesc arta religioasă sub toate aspec­tele. Din rândul acestora din urmă amintim: Histoire de l'art roumain ancien (Paris, 1922), în colaborare cu G. Bals; La Roumanie pitoresque (Paris, 1924); Art et litterature des Roumains, Syntheses paralleles (Paris, 1929); Les arts mineurs en Roumanie l­ ll (Bucureşti, 1934— 1936); Tapiţeriile Doamnei Tudosca a lui Vasie Lupu (în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Isto­rice", VII, 1915, p. 145-153); Meşte­şugul de pictură şi sculptură în trecutul românesc; Patrafirul lui Alexandru cel Bun, cel dintâi chip de domn român (Bucureşti, 1913); Arta populară şi arta biseri­cească. Câteva monstre. Picturi şi obiecte de artă din biserica Şchelor Braşovului; L'ornementation du vieux livre roumain (Paris, 1925); Les variations du type de la dormition de la Vierge dans le vied art roumain (Praga, 1926); Ilustraţia cărţii româneşti (Craiova, 1927); Câteva legături româneşti; Miniaturi româneşti în secolul al XVII-lea; Cea mai veche icoană din Moldova, care însă nu e veche; O cădelniţă de la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti; Catapetesme (Vălenii de Munte, 1932); La figuration des evangelistes dans Part roumain et l'ecole chypriote­­valaque; Icoana românească; Argintăriile româneşti (Bucureşti, 1933); Miniaturile româneşti (Bucureşti, 1933); Vechea artă religioasă la români (Vălenii de Munte, 1934); Evangheliariul lui Alexandru- Vodă Mirc­ea la Muntele Sinai; Două evan­gheliare ale fiilor lui Petru Rareş; Patrafirul de la Stăneşti al lui Stroe Buzescu; Un caiet de miniaturist; Sculptura în lemn românească (Bucureşti, 1937); Din tezaurul de artă botoşănean (Bucureşti, 1939); Cel din urmă manuscript de datină artistică în Muntenia ş.a. Ca şi în alte domenii, şi aici Nicolae Iorga aduce ştiri şi contribuţii noi, exprimă noi puncte de vedere, însoţite uneori de aceeaşi inegalabilă intuiţie, şi pune la îndemâna cercetătorilor un imens material, de multe ori inedit, atât documentar, cât și iconografic. FLORIN BENGEAN Berbec. Ar fi bine să nu vă planificaţi tre- ■ cim­buri importante pentru astăzi, pentru că este puţin probabil să vă puteţi respecta programul. Taur. Cu sprijinul finan­­ji|pgi,­ciar al unei rude, vă puteţi îndeplini dorinţa de a cumpăra câteva obiecte de uz casnic. Gemeni. Aveţi ten- rab dinţa să vă dedicaţi lP total muncii şi să negli- * jaţi relaţiile sentimentale. Vă sfătuim să acordaţi mai multă atenţie familiei. Rac. Sunteţi decis să terminaţi o activitate începută mai demult, pentru casă. Puteţi beneficia de ajutorul unei rude. Aveţi grijă să nu se ajungă la ceartă! Leu. Aveţi şanse mari !|10* să rezolvaţi probleme legate de cămin. Parte­nerul de viaţă vă ajută. Vă sfătuim să vă bazaţi pe intuiţie. Fecioară. Sunteţi puţin descurajat de numărul problemelor pe care le aveţi de rezolvat. Cu calm şi răbdare, veţi reuşi.­­ Balanţă. Aveţi succes în toate activităţile casnice. ^ Primiţi o sumă importantă de pe urma unei afaceri şi vă faceţi planuri de viitor. Scorpion. Reuşiţi să fa­­­­ceţi schimbări radicale în viaţa dumneavoastră, mai ales în privinţa relaţiilor senti­mentale.­­_t s Săgetător. S-ar putea âSTy să fiţi dezamăgit din cauza unei afaceri care nu merge conform aşteptărilor. Vă sfătuim să nu vă descurajaţi. Capricorn. Chiar da­­că aveţi multe pro­­bleme de rezolvat, ar fi bine să vă relaxaţi mai mult. Sunteţi tentat să cheltuiţi prea mult în interes personal. Vărsător. Aveţi succes la­ în afaceri şi în acti­­-- vităţile desfăşurate pen­tru cămin. Reuşiţi să faceţi schimbări atât în casă, cât şi în afaceri. A A Peşti. Sunteţi hotărât să faceţi o schimbare A­­f în relaţiile sentimen­tale. Vă simţiţi foarte bine într-o vizită la prieteni. ^ PICURI DE ÎNŢELEPCIUNE , Naţiunea, Patria şi... istoria • Istoria spune că vechii romani, la ocuparea cetăţii inamice, trimiteau vorbă celor asediaţi:­­ „Cetăţeni ai cetăţii asediate’ predaţi-vă! Predaţi-vă pe voi înşivă, predaţi,orăşul vostru,’ pământurile voastre, grădinile voastre, banii voştri, armele voastre... Pe scurt, predaţi împăratului roman tot ce aveţi"! Cetăţenii asediaţi răspundeau:­­„Predăm totul!" Şi erau încorporate toate la Imperiul Roman. „Ce icoană minunată! O aşa predare cere şi Regele nostru Cel Ceresc - lisus Hristos. Suflete drag, predă-te cu totul Mântuitorului şi vei fi un om fericit, liniştit, bogat şi mântuit. Toate acestea vin numai după ce ai intrat în stăpânirea şi cârmuirea Lui". Iosif Trifa (1888-1938), preot ortodox român, iniţiatorul „Oastei Domnului" *** •„Când Patria este în pericol şi cheamă pe fiii ei să o ajute este de trei ori blestemat acela care rămâne surd la gemetele ei. Când Patria geme în necaz şi neputinţă şi cheamă pe fiii săi să o ajute, acela care este impasibil la suspinele ei este un trădător, un laş, de trei ori". (Tuturor parlamentarilor şi celor ce sunt în funcţiile statale aleşi de popor şi se află sub jurământ, care trebuie să păstreze demnitatea unui popor şi nu a intereselor proprii). (n.a.) Nicolae Filimon (1819-1865), Poet, dramaturg, publicist *** • „Despre soldaţii lui Napoleon spune istoria că ţineau la el cu o dragoste extraordinară. Pe câmpul de luptă de la Korn­gretz s-au văzut soldaţi muribunzi, ridicându-şi capul, cu ultimele rezerve de viaţă, strigând: «Trăiască împăratul». Un rănit grav pe câmpul de luptă, fiind dus la spital să i se extragă un glonţ din piept, în timp ce medicii căutau glonţul prin piept, le-a zis: «Căutaţi mai adânc, domnilor medici, şi îl veţi afla pe împăratul». Adică vroia să spună că îl poartă pe împăratul său Napoleon în inima lui". „O astfel de dragoste trebuie să avem şi noi, creştinii, faţă de împăratul nostru Iisus Hristos. Taina biruinţelor lui Napoleon a fost legătura sufletească dintre el şi soldaţi. Aceasta este şi taina biruinţei noastre sufleteşti pe calea mântuirii, scopul suprem al fiecărui creştin care se respectă: «Legătura noastră de dragoste, de alipire şi încredere nemărginită în Hristos, Marele nostru împărat şi Conducător»". *** •„Vai de omul care-l poartă altul, vai de naţiunea care nu umblă pe picioarele sale sau nu vede decât cu ochii altor naţiuni, niciodată nu va pătrunde raza de cultură la creierii acestei naţiuni, ci va fi pururea întunecată ca orbul şi servă (supusă) altor naţiuni". Simion Bărnuţiu (1808-1864), publicist, om politic, revoluţionar, patriot român Părintele ILIE

Next