Cuvîntul Libertății, august 1990 (Anul 2, nr. 171-193)

1990-08-01 / nr. 171

unora nu le vine mintea nici măcar la bă­­trânețe. • O VERITABILA GRĂMADA DE RUGBY (NEORGANIZATA !) se produce la fiecare dimineața, între orele 7—S, în stafia I.J.T.L. din preajma Casei Studenților Cra­iova. Dispecerii I.J.T.L. sînt așteptați să ar­bitreze „meciul“ intrucît călătorii susțin că mulți dintre coechipieri joacă prea dur, iar spectatorii nu vor să cumpere bilete... 4 ULTRASCURTE ULTRASCURTE • O. „TEMPO !"-RA... • Cea mai fragedă surată a publicațiilor craiovene — „TEM­PO !"• — a ieșit ieri de sub teascurile poli­grafiei din Bănie. Pe cît de eclatantă, inci­­tantă și bu­lversantă, noua publicație înscrie în palmaresul primului său număr câteva premiere absolute ; semn de exclamare după „numele de botez“ („TEMPO!“); casetă în care se precizează „SERIE NOUA 44, deși o serie veche nu există ; începerea numerotării așa-zisei serii noi cu nr. 4 , invazie de ex­presii latine „lăutărești* (preluate, adică, după ureche). Dincolo de toate acestea, „TEMPO!“ impune prin „ținuta­ de drum“ a limbii române (în care este scrisă), cu mult peste nivelul celei pe care încearcă să­­ impună majoritatea hebdomadarelor craio­­vene, ce par a se întrece în stilurile „smuls“, „aruncat“ sau „împins". • POPEYE MARINARUL a epuizat rezer­vele de spanac ale BIG-ului din Piața Cra­­iovița Nouă. Astfel se explică de ce, ieri, la respectivul BIG cutiile de ness, pungile de cacao și piperul s-au vîndut fără tradițio­nalul spanic, așa cum a continuat să se facă la unitatea alimentară nr. 73 și la altele. Telefoanele redacției au luat... foc, ieri la amiază, numeroși cetățeni ieși­,îndu-ne că marea masă de cumpărători a fost consti­tuită din vinzătorii particulari de legume, zarzavaturi și fructe. Păi ce credeți, dom­n­­ Ilor, că țăranii n-au voie să afla și ei, măcar acum, la vreme de democrație, gustul ness­­ului ? !.„ • AU DAT IN MINTEA C­OPIILOR. Din cauza caniculei, zice-se. E vorba de Ion Cornac (65­­ de ani) din Goești și Ștefan Voi­­nea (71 de ani) din Brabova, ambii fără.» continuitate in muncă. F­i au sustras, in sala de așteptare a Gării Craiova, bagajele p krnii virtuali călători (Lucian Pîrvu Mic, lantra Tanți Titu), in timp ce aceștia își procurau biletele de tren. De unde se vede treaba că MW. 1 VREI. TREBUIE­M TE IMPLICI­­T TOATE PROBLEMELE ORAȘULUI“ Convorbire cu domnul ION SACEANU, primarul orașului Băilești — V-am ruga înainte de toate să vă prezentați, dom­nule primar ! —"Mă numesc Ion Săcea­­nu, silit de profesie econo­mist, promoția 1978 a Fa­cultății de profil din Craio­va , am 37 de ani, căsătorit, tată a două fetițe, iar până la Revoluția din Decembrie am fost director comercial la întreprinderea de Piese Turnate din Băilești. Din da­ta de 10 ianuarie îndeplinesc funcția de primar. — Sunt desigur nu puține probleme și la Băilești, în­trebarea mea ar fi : care este cea mai arzătoare ? — Ca peste tot probleme sunt slavă domnului. Cea mai importantă ar fi cea cu pă ,intul unui număr de 1 T 20 de țărani necoope­­e», vizați care revendică o suprafață mai mare decit cea care se regăsește in ar­­­h­ivele primăriei (23 ha) , pe baza actelor de la Arhivele statului a celor pe care le dețin respectivii, prin hotă­­rire judecătorească, ar pu­tea să redobîndească drep­tul de proprietate. Sînt con­vins că­­ numărul celor cere revendică mai mult pâm­înt decit este stipulat în arhi­vele C.A.P. este mult mai mare. Problema este insă alta­, puterea lor fizică i-a cam părăsit,­­nu mai pot să-l muncească și doar dorința reintrării în posesia pămî­n­tului ii pune pe drumuri. Eu aștept cu nerăbdare lege­a pământului pentru a o putea atribui oamenilor în conformitate cu legea cu­ pământ se va hotărî. Sunt destule controverse cu C.A.P.-ul care are vreo trei sute de membri, iar eu mo­mentan sunt un arbitru ne­oficial. MIRCEA CANTAR (Continuare in pag a tli-a' »»le Nomei Observateur“ Magicianul" lui Kîorbaciov (I) (le K.S. KAROL !)'u portret ȘEV­AKNADZE (văzut fie și de la Paris), in contextul recentelor evenimente politice cu adevărat spectaculoase­, intr-o succesiune imprevizibilă ca ritm cu numai cîțiva ani in urmă, iată tentația care a condus la punerea în pagină a rîndurilor de mai jos — oarecum patinate, dar încărcate de forță și culoare —, un izbutit eseu de­­ față și atitudi­ne al unuia din temperamentele dezghețului de azi al Kremlinului. P.C.U.S. va încredința un­ui georgian, pentru a doua oară, un post-cheie al pu­terii ? După experiența fă­cută cu Stalin, această ipo­teză părea ci­­me poate de improbabilă și, totuși, și-a croit drum la Moscova. „Noul georgian“ este evident Eduard Șevarnadze, acest surîzător ministru al Afa­cerilor Externe, venit de la Tbilisi. Toți ochii sunt ațin­tiți asupra lui deoarece în mijloacele de informare, la (Continuare in pag. a III-a)­­ ____________________________ ._ Memoria (și numele) străzilor Cui i-ar trece prin gind să schimbe hramul unei bi­serici . Așa i s-a atribuit la tirnosire, așa s-a perpetuat și va dăinui hramul biserici pînă va rămîne unei piatră pe piatră din ziduri­­ le-­ sfințite. ...Și străzile au fost și siot botezate. Dar denumirea lor nu o numim hram. De aceea, multe sunt, din timp un timp, rebote­­ște , ceea ce a întreprins și ne-a făcut cunoscut recent o comisie de specialiști solicitată de Primăria craioveană. Ope-Prof. MIRCEA MOISA .Continuare th pag a tl-a) 1 MIEKCUKI 1 AUGUST 1990 • 4 PAGINI • 1 LEU ANULI JNR. 171 Pași semnificativi către democrație“ 55 — Urmărind transmisiile TV, mi-am dat seama că, spre deosebire de fostul C.P.U.N. provizoriu, în ac­tualul Parlament au ajuns oameni de anvergură indis­cutabilă. Fapt oarecum sur­prinzător, dacă avem în ve­dere că electoratul, votînd liste de candidați și nu can­didați individuali, se putea înșela. Nutresc convingerea că Parlamentul are, în an­samblul său, o cu totul altă calitate, un cu totul alt ca­libru față de fostul C.P.U.N. Dar,­ să-mi reiau „tirul“ în­trebărilor : ce ai gîndit des­pre Revoluție pină în 20 mai ? Dar după desfășurarea alegerilor ? Ai motive de mîhnire datorită evoluției vieții noastre politice și economico-sociale ? — — Am trăit și sprijinit Revoluția din Decembrie cu convingerea că este o revo­luție împotriva abuzului, corupției și nepotismului. O revoluție care,­ fără să țină seama de diverse ideologii, de scopuri predominant po­litice, reușește să nească sprijinul unor întru­largi mase populare. Până în ale­geri, partidele și formațiuni­le politice și-au conturat programele, platformele po­litice și chiar o serie de căi concrete de acțiune. După 20 mai, mi-am întărit con­vingerea că, într-adevăr, Revoluția, fără să-și pro­pună­m anumite obiective ideo­logice, poate răspunde as­pirațiilor celor mulți. Dez­amăgirea survine atunci cîn­d vedem că există o anu­me discrepanță între pro­gramele anunțate și modul lor de realizare practică. Dar, dacă în­­ toată această perioadă am avut vreo sa­tisfacție, aceea nu poate fi alta decit cea furnizata de faptul că națiunea noastră a reușit să demonstreze că este în măsură să participe la un act democratic deose­bit de important, precum alegerile libere,­ fără să fie nevoie de lecții de undeva, din exterior. Națiunea noas­tră a dovedit, astfel, că dispune de capacitatea de a face pași semnificativi că­tre democrație. Către demo­crația veritabilă ! Către, participarea largă la­ orga­nizarea statală, la noua or­ganizare instituțională. — Este posibil ca inter­viul nostru, după transcrie­rea și publicarea sa în ziar, să pară o succesiune de pa­ranteze în... paranteze. In fond, mie unuia nici nu-mi pare rău de o asemenea eventualitate intrucît însăși viața, privită foarte de aproape, riscă deseori să fie considerată o succesiune de paranteze... Dar să lăsăm fi­­lozofarea ori „filozofarda­­rea" la o parte. In timp ce făceai mărturisirile anteri­oare, mi-a venit în minte una dintre întrebările pe care ar fi trebuit să ți le pun printre cele dinții : ce crezi că ar trebui să cu­prindă o foarte succintă fișă biografică a ta. Nu să-ți pun întrebarea : vreau cine ești, domnule Silviu Șo­­mîcu ? — deoarece ea ar putea suna amenințător... — Au trecut mai bine de 30 de ani de cînd m-am născut... — Mulți înainte ! — Mulțumesc, la fel ! — In ce zodie ești născut ? DAN LUPESCU (Continuare in pag a l­l­a) cu cel mai tînăr parlamentar ’%cc doljean, ing. Silviu Șomîcu De frumoasă e frumoasă, dar e mai bine și nu ai de-a face­­ serviciile......Salvării“.. Foto : Ștefan Ionescu .//////////////////////­//////////////////////////////////////////////////// Ruginituri ale „epocii... de aur“ Este o realitate tristă. Trăită. In „epoca de aur“, mai spre „apogeul“ ei, foar­te multe sate românești fu­seseră sortite pieirii. Fie prin „înțeleptul“ program al strămutării, fie prin lăsa­rea la periferia preocupări­lor de a le scoate din ruși­noasa sărăcie și marginali­­zare in care își traiul amar locuitorii înecați lor Alte așezări rurale au fost supuse urbanizării forțate Aveau, nu aveau create mi­nimele condiții care să le confere statut de urbe, erau declarate — conform unor „riguroase“ planificări pe cincinale — orașe. Un ase­ S­emn al­ menea viitor i s-a hărăzit Pleniței, așezare de oameni harnici, ce urcă din vremi. Numai că­­ noile... vremuri i-a prins pe plenițeri (para­lel cu o serie de obiective economico-sociale și edilita­re de maximă importanță și utilitate, ce își pun benefic amprenta asupra nivelului de civilizație al localității) și cu cîteva „ruginături“ ale „epocii de aur“, construcții ce au costat ceva parale și au înglobat efort deosebit și care, practic, sînt nefolo­­site. Despre ce este vorba ? „Despre 3 cămine-blocuri pentru, nefamiliști, cu 360 de locuri, despre o centrală termică de zonă și o canti­nă, cu o capacitate de 500 NICOLAE BAKALAU (Continuare In pag. a tll-a) Nucul depozitat în soare cu preț de... răcoritoare. Foto : Ilie Alex. ® Cuvînt liber cetățenilor in „Cuvîntul Liber­tății“ ® „Adevăratul comerciant comandă vara paltoane și iarna rochii“ C Rebus • Privatizare sau... speculă legalizată ? # Mapamond ® Pub citate.

Next