Cuvîntul Libertății, februarie 1991 (Anul 3, nr. 298-317)

1991-02-01 / nr. 298

f m­­$ti5* TT i I tv: luv (și i a Ofcw I’, tre % MINUS I« (.KAIM: CMLMÎ S, O i­­..) are fat" și piai I. Pentru mii în­ u­ri­ n'M de îînao­i), minus Hl •.re i înseamnă preinfarct energetic... Dl. ( »„cănesc­u.director») l­egio­narii de Dixtrib .i.e » Gazetar Craiov­a, neavind nici um fel de ensrrie tu­n­d ml sovietic, pentru a interveni să nu redes­chide robinetele în­chise, suflă îi­ pumni și ne co­munică : la cele două punți de livrare, presiunea este de numai­­ 1,7—0,8 atmosfere. Necesarul este de 1 atmosfere ! Dacă această veste incan­descentă" vă încâlcește aragazele, vii rusă , să ne comunicați și nouă. 9 AZI. debutează la Teatrul Național din Craiova, ediția a XIV-a a ZILELOR „I.L. CAR­AGIALE“. De­va 18, în sa­u mare a Naționalului, fiim­­is­ui distinsului regizor Lucian Pintilie .­PLNTI­U CINE BAT CLOPOTELE, MI­TICA ?“ , în timp ce în Golf războiul face pasul fie la „unde ultrascurte" la „unde vin, la sediul Filia­li Dolj a A.C.R. are loc festivi­tatea de inimitare a distincțiilor „CONBIR­­ VTO”. .WTO EXEMPLAR*, tira­dei ■ 1, îi su­nt acordate celor care timp de 11, 1*0, respectiv, 5 ani nu au înregistrat­ nici un eveniment rutier. In total, 73 de fericiți laureați. între cei de gradul I se numără Constantin Ber­indei (T.C. Dolj), Mircea Cri­­veanu (I.E.K.L.I.F.), Alfred Caleder („Elec­­troputere“), Mircea Bărboi­u­ (Trustul I.A.S.), Tom­a Vasile (I.V.P.S.), Alexandru Călin (Spitalul nr. 1). Con­d.­­edits Stanein și Marin Năstasic (pensionari).­­ Cei ce urmăresc CAMPANIA MONDIALA PENTRU PRO­TECȚIA VICTIMELOR DE RĂZBOI trebuie să știe că după a doua conflagrație mon­dială au avut loc 105 conflicte armate im­portante, peste 20 de milioane de persoane și-au pierdut viața, altele 60 de milioane au fost rănite sau forțate să ia drumul exi­lului, nouă din zece victime au fost din rîndul civililor, iar opt din zece victime — femei, copii ori persoane vîrstnice. • „CE FACEM CU COMPLEXUL ALIMENTAR 168 DIN CARTIERUL NISIP?" — suntem­ în­trebați într-o epistolă din care transcriem întocmai : „Pe 16.01.1991,­­ 14, a adus droj­die de import, mălai 10 saci, brînză. Brînza a spus că nu o dă și nu dă nimic și la ora 17 a mai avut să dea la III—12 persoane. Drojdia a dat-o pe 17.01, cu banane drojdie 4 pungi, nr.,laiul a zis că luni 21.01. Da’ de ce așa tîrziu ? CINE DA ACESTE INDICA­ȚII ?!“ Asta ne întrebăm și noi. ” NAN­­TERRE. Nu orașul francez, ci strada din Craiova. Coif­ea înfrățirii. Nu înfrățirea dintre orașe (Nanterre și Craiova), ci, pur și simplu, stradă din Bănie. Desfundată de șeful de brigadă Drăgan Petre de la Trustul Energo-Construcții Turceni. Mai nou, mun­citorii d-lui Drăgan au transformat strada într-o veritabilă „înfrățire“ cu Bachu­s! Să-l reînviem pe Deceneu, ca să stîrpească strănepoții lui Bachus, ori să-i facem pe cei de la Turceni să nu-și ridice salariile ? Că, vorba ceea, din groapă-n puț și din puț în baltă, tot Dumnezeu ne scapă I­ m gissig ANUL II NH. 298 „lit .T-'»V'V.'W9V -‘ ca — Domnule ministru, știm nu sunteți pentru prima dată la Craiova. Ați mai fit și in alte ipostaze — pentru cei curioși, pe vre­mea cînd lucrați în Justiția Militară. Ce nu ați găsit a­cum... ordinea publică, una din atribuțiile ministerului de care răspundeți.’ — In perioada în care am lucrat ca judecător militar am­ făcut deplasări la Cra­iova, dar vă rog, să nu ui­tați că nu au fot.’. primele ocazii ale trecerii mele pe aici. Sunt născut la T­urnu- B^Severin și, vom, venind la Craiova, nu fac decit să res­pir aer­ul pe care­ l-am res­pirat de cînd m-am născut, îm­â bucur că prima ieșire spre țară o file tocmai in­tr-un județ ai Olteniei mele, natal... Despre ordinii publice , problemele am cules dai" di­n­ Direcția Ju­dețeană de Poliție rit și de la Brigada de Jandarmi, pe ’ vizitat. Sunt o«i­nß­ ■ dv f­aptul că tinere ■ Sil CU (lt. DORU VIOREL ULISU, ministrul de interne ,moment al recrudescenței fenomenului infracțional. .Și acesta privit din două un­ghiuri: pe de o parte, fap­tul că intr-o imagine a unei „epoci de aur“ nu se putea vorbi și nu se puteau în­registra toate fenomenele reale cu care forțele de or­dine s-au confruntat in mod cert și în perioada de dina­inte; pe de altă parte es­caladarea violenței, în pre­zent, survine pe fondul u­­nei crize — de ce să n-o re­­cunoaștem­ — intr-o primă faza, vădit criză de autori­tate, și de lipsă de funda­ment juridic, ac șste aite e­­forturi­ face Guvernul pen­tru a reuși să adopte un pa­chet de legi menite să cre­eze­ cadrul juridic al­­ unui stat de drept. Și, de ce să n-o spunem, generată de a­­ceastă perioadă atît de com­plexă in tranziția, pe care societatea românească străbate, atît din punct de­­ vedere politic,, cit și econo­­mico-social, și care este de natură să creeze adevărate momente de convulsii soci­ale. Pentru că, îndrăznesc să spun, Revoluția nu s-a limitat doar la momentul înlăturării dictaturii și a re­gimului totalitar. De fapt, marea problemă este trans­formarea din sfera economi­cului. Aceasta este Revolu­ția căreia îi suntem­ părtași cu toții și care reprezintă de fapt marea problemă pe MIRCEA CANTAR JON JIANU (Continuare in pag .a III-a) Credați’m­ă, sunt foarte ustile ! VMSI lucruri de făcut 1“ (i) | 1 ^TM,E ăădi P.C.R. = P.C.R. Semnul egalității din titlu exclude orice confuzie. Și ca să nu existe nici o în­doială, suntem­ nevoiți să a­­rătam că foști membri ai bietului municipal împreună cu­ activiști P.C.R., pen­sionari, se străduiesc, cu un curaj lipsit de rațiune, să pună pe picioare partidul de jalnică amintire. Pluralismul politic repre­zintă condiția existenței de­mocrației. Dreptul unui par­tid, sau al unei formațiuni politice, de a intră în com­petiție politică cu altele es­te garantat in orice stat democrat. Romáran nu face excepție. Dar de aici ,și pi­na la revitalizarea partidu­lui, care n-a reușit nn mai mult de patru decenii, cit a fost să putere,­­să devină­­ șansa noastră benefică, e o cale astronomică. Ceea ce se întimplă acum in Craiova și in județ poate fi considerat un act de ne­săbuință politică. Cum am putea numi astfel încerca­rea de­­ racolare a unor spe­cialiști, printre care și in­gineri agronomi, pentru ac­tivizarea P.C.P..? Ne aflăm în perioada premergătoare punerii in aplicare a Legii fondului funciar. Ironia soartei face ca dintre posi­bilele victime ale răcoritori­lor pocuriști să fie tocmai a­­ceia care erau obligați ca numai agricultură să nu fa­că din cauza indicațiilor pre­țioase venite , pe linie de partid. Ce vreți să mai în­viați, tovarășilor? Nu ve­deți cu­ costă această țară temerea, că prin­ voi ne paș­te pericolul neoeormări,mu­luri’ Piritt ,și Albania este ga­­ta-gata să întoarcă fila is­toriei! DOKU PAVEL ÍN NUMĂRUL­­ UE A/! • Viața universi­tară ® Recurs la o... injustiție î • Scrisoa­re deschisă ® Sistem pe recepție W.V.V.V. 5 ,;A WAVAS 4 PAGINI — 2 LEI I AW.V.V.V.V.W.V.V. r să ridicăm mina pe comună?! Dl. Pavel Goșa din Bră­dești are aproape 60 de ani, din care vreo 40 i-a trăit ca înruncitor ceferist. Acum, spre „apusul vieții“ (cum singur mărturisește), după ce a văzut și trecut prin a­­tîtea, e nemulțumit de ceva anume­­ și pentru asta ar fi în stare să se ia de gît­ cu Dumnezeu. Omul se decla­ră inamicul public numărul 1 al serviciului de pază co­munal pe timp de noapte. Există în această privință Decretul nr. 477/1903, care îi stipulează obligativitatea, cu unele excepții, numind și obiectivele avute în ve­dere: unitățile școlare, medicale, comerciale, poliția etc. Condițiile unui atare ser­viciu, îndeosebi iarna, se înțelege cit sunt de vitrege. Dl. Pavel Goșa, poate și alți cetățeni, reclamă necesita­tea confecționării unei ca­bine pentru paznic (paznici) de noapte, cea mare nu Nemulțumirea derivă însă din lipsa­ pretinsei Două sînt cauzele care ca bine, în­trețin această nemulțumire și îi determină pe unii, por­niți împotriva decretului cu pricina, să se adreseze cu jalba pînă și președintelui țării. Cauza principală con­stă în faptul că tocmai o astfel de activitate — cînd VIRGIL DUMITRESCU (Continuare In pag. a III-a) — Auzi, dragă, ăștia vor să ne înfo­meteze —­ să se crea­dă că și pe aici au trecut teroriștii! Desen de Mititelu A. Ștefan Dacă apă nu e.. Apa noastră cea de toate zilele rămîne mereu în ac­tualitate. Nu mai departe, în perioada 23—25 ianuarie a.c., apa necesară craioveni­­lor a fost distribuită cu mari intermitențe întrucă s-a produs o avarie la con-Ciovică și Mircea Tată­ s-a văzut de la bun început d­­e bună. Dar, a verifica încă o dată, e absolut necesar. Cum despre stația de pom­pare respectivă nu s-a scris niciodată pînă acum, amin­tim că aici muncesc peste 20 de oameni conduși de maistrul Gheorghe Ghinea, un om a cărui viață se con­fundă cu activitatea stației: aici este casa lui, locuința sa de serviciu din anul 1960, deci de la darea în folosind­de aici, de la locul avariei, ducta dintre stația de pom- Marți seara, încă nu se as­a ,­­­­ pare de la Simnic și rezer­­munaseră gropile, deși căld­ă­r­i ,o s­­­­ tea sudurii manșoanelor Co­voarele ei de înmasazu­tare,­perație efectuată intr-o zi Mai exact, tubul premo. (in­­ între orele 13 și 24 de doi me­­tro dus la patru metri adin- seriași de ispravă — Ionel (Continuare in pag a II­-a) cime) s-a spart în două locuri. Cum era și firesc, ne-am început investigațiile chiar ILOWD/Ci­n­'Rgifin ION DIACONII . Elementele de nepre­văzut ale conflictului din Golf sunt tot mai numeroa­se și mai surprinzătoare, ti­pice pentru strategia și tac­tica lui Saddam Hussein. Contrar oricărei logici a desfășurării acestui război, două divizii irakiene au tre­cut granița sau­dită, reușind nici mai mult, nici mai pu­țin clocit su­ oertpe un oraș, ai cărui peste 80 000 de lo­cuitori s-au refugiat în ma­rea lor majoritate. A avut loc prima bătălie terestră de­ proporții între forțele a­­flat­e în conflict. Aliații sus­țin că au provocat pierderi dezastruoase adversarului, dar irakienii continuă să ră­­m­înă cuceritori ai localită­ții aflate la 10 kilometri de graniță. De la Bagdad se a­­nunțță că a început „elibe­rarea Arabiei Sa­u­di­te“. Ori­ce comentariu este de pri­sos­­ ® Saddam continuă „terorismul ecologic“ dever­­sînd noi cantități de pe Ușaj în Golf. O a doua maree neagră amenință mediul ac­vatic și instalațiile de desa­linizare a apei. întrebarea este dacă bacteriile consu­matoare de țiței, cu aju­torul cărora o firmă ameri­cană specia­li­zas­ă a curățit Irakienii „etibercaia“ Arabia Saudită? de oameni experimentați în războiul cu Iranul. Urmărită cu ochiul de ciclop al sate­liților, garda este vînată cu asiduitate de aviația coali­ției. Dar, se pare, fără prea mult succes. ” „Israelul rămîne... îndatorat lui Sa­ddam Hussein. A devenit­­* victimă. Și-a cîștigat prie­teni în Occident mulțumită celui care, în nebunia sa, s-a gîndit să obțină ajuto­rul palestinienilor" — re­„și mlaștini, vor fi suficient marcă un ziar austriac. Du­de... gurmande pentru a de­ ultimele „atenții" cu ca­­rora milioanele de barili o­­re Tel-Avivul este înconju­­ferite cu gene roz, state de­li­­rat de. americani, germani și de rii irakian.­­ Ce este de alte state occidentale, s-ar garda republicană ? Armata cea mai bine antrenată, bi- EMIL CALOTA ne dotată tehnic și foarte bine plătită. Nu­mără 1201­ 00 (Continuara în pag. a IV-a)

Next