Cuvîntul Libertății, noiembrie 1991 (Anul 3, nr. 492-513)

1991-11-01 / nr. 492

VINERI1 1 NOIEMBRIE I 4 PAGINII LEI IEri, primu­l ministru al țării, Theodor Stolojan, ?n prezența președintelui Ion Iliescu, la o întilnire cu prefecții și directorii direcțiilor generale din agricultura a stabilit un ansamblu de măsuri de excepție, ca urmare a unei situații de excepție, generată de grava întîrziere a însămînțărilor. 1 • ÎN DISCURSUL ROSTII ÎN DES­CHIDEREA CONFERINȚEI DE PACE DE LA MADRID, GEORGE BUSH a fost SENTIMENTAL, incercind săi des­chidă inimile cele mai împietrite voințele cele mai inflexibile ! «Am vă­st sut prea multe generații de copii ai căror ochi au arătat numai teama, prea multe inmormîntări pentru frații ți surorile lor, pentru tații și mamele lor care au murit prea devreme, prea multă ură, prea puțină dragoste. Iar dacă noi nu ne putem aduna curajul de a îngropa trecutul pentru noi, a­­tunci să facem acest lucru pentru co­piii noștri. Dumnezeu să binecuvin­­teze și să conducă lucrările acestei Conferinței și să ne Îndrume pe dru­mul păcii". • GORBACIOV a dovedit mai ales CURTOAZIE FATA DE TOA­TĂ LUMEA 8 gazde, americani și par­ticipanții direct implicați. Ambii pre­ședinți au reafirmat, însă, că cele două puteri nu pot impune o soluție și aceasta trebuie găsită de participan­ții la Întilnire Înșiși. • Senatul și Adunarea Deputaților S-AU LUAT LA ÎNTRECERE IN ADOPTAREA CÎT MAI MULTOR ARTICOLE DIN LE­GEA PRIVIND ALEGERILE LOCALE. Au ciștigat deputații care au trecut in pas alergător. Intr-o singură zi, peste Si din cele 85 de articole ale legii. Se pare că noaptea a fost un bun sfătuitor și toată lumea a ajuns la concluzia exprimată de un parla­mentar, la susținerea propunerii d-lui Stolojan: „SA FACEM ALEGERILE SI MINCAM LINIȘTIȚI PORCUL DE CRĂCIUN. « Ziarul „Libertatea“ a mai cîștigat (pentru o zi) cîteva mii de cititori publicînd FACSIMILUL UNEI SCRISORI ADRESATE­­ ELE­NEI CEAUȘESCU, ÎN ANUL 1991 (!), pe adresa fostului Consiliu Național Pentru Știință și Tehnologie, DE CA­, THE JURNALUL INTERNATIONAL AL FORȚELOR ARMATE ALE S.U.A. Prima concluzie , dacă americanii, cei care știu­ tot, au făcut aceasta, în­seamnă că Ea și El trăiesc. A doua concluzie­­ este posibilă și o nouă in­toxicare cu informații false: înclinăm spre a doua. » LA CONFERINTA DE PRESA SAPTAMÎNALA DE LA M.A.E.: „Diplomatul român Radu este sănătos, dar nu liber“. Livia A doua, făcută de dl. L­­. Săndulescu: „Cu autoritatea morală și profesională a primului ministru, ajutat d­eodată buna credință de noi, sunt conrari că vom reuși să determinăm cât de cât occidentul să ne ajute să depășim momentul de impas în care se gă­sește România“. NU-L AUD ȘI LIDE­RII ALTOR PARTIDE DIN OPOZI­ȚIE ? 0 După întrevederea cu dl. Stolojan, PREȘEDINTELE SOCIETĂ­ȚII FRANCEZE SARDEN-KERRY A DEClIBERAT CA ANUL VIITOR VA SPORI ASISTENȚA ACESTEI SOCIE­TĂȚI pentru producția de sfeclă de zahăr și zahăr , suprafața cultivată va crește la 30.000 ha și vor fi moderni­zate toate fabricile de zahăr. Anul acesta, un „sistem de producție fran­cez“ au fost cuprinse 6 000 ha și 3 fa­brici de zahăr. Randamentul (expri­mat în cantitatea de zahăr/ha) a fost de 3 ori mai mare decât în „sistem de producție românesc“. Francezii a­­firmă că ne vor fi suficiente 100.000 ha cultivate în sistemul lor pentru a acoperi necesarul de zahăr al țării. • Cei patru au rămas trei. Partidul Liberal (fost P.N.L.-A.T., apoi P.L.-A.T.) a anunțat cĂ SE RETRAGE DIN CARTA PENTRU REFORMA ȘI DEMOCRAȚIE, motivînd că F.S.N. nu s-a despărțit de vechile structuri comuniste, în realitate „Carta“ (ca alianță) devenise fictivă, odată cu dispariția guvernului F.S.N. și, fără îndoială, este sortită unei „autodizol­vări tacite“, fără a mai fi nevoie ca celelalte două partide (M.E.R. și P.D.A.R.) să-și anunțe, din interese electorale, atît de spectaculos retragerea. » Cu intîrziere, COMUNITATEA EU­ROPEANA „A LUAT CUNOȘTINȚA CU ÎNGRIJORARE DE­ RĂPIRE A DI­PLOMATULUI ROMAN LIVIU RADI (...) sperînd să fie posibilă eliberarea lui cît mai repede și în siguranță"". Nu știm dacă acest „semnal" va avea în India ecoul pe care l-ar avea in­tr-o țară europeană. Din știrile venite de la New Delhi, rezultă numai căcii. Adrian Năstase a discutat această problemă cu omologul său indian. Nici un indiciu, nici o speranță, nici un angajament în plus î CRAIOVA la primul „rînjei" al iernii Colaps in energetica productiei­ • Principalele întreprinderi băileștene para­lizate 0 La Celule electrice — întreruperi din oră in oră 0 Oamenii așteaptă, fără speranță, în secții și ateliere 0 Este periclitată onorarea celui mai mare contract pentru export . Tur­nătoria este oprită de miercuri 0 S.C. SUMA (fostă întreprinderea Mecanică) cere un pro­gram garantat de furnizare a energiei . Precizăm de la început, nu ne așteptam la evoluții roze în e­­nergetică, dar nici la o clacare și stare haotică încă de la pri­ma zbîrlire a iernii! Ca să nu se spună cu sintemii cârcotași, n-am început sondajele noastre cu marii consumatori craioveni, ci am poposit în Băilești. Aici doar Turnătoria se detașează, în această privință, avînd nevoie de circa 5 MW putere medie. Uni­tatea are de lucru, dar oamenii au fost trimiși, de două zile, a­­casă, datorită crizei energetice. Și, să nu se uite, la Turnătorie lucrează mulți oameni necăjiți, despre ale căror condiții grele și drepturi specifice neacordate am scris, de ani de ssile, fără ecou. Ce vor face acum acești oameni ? Marți, industria Băileș­­tiului era decuplată energetic to­tal. Miercuri, la Societatea SUMA (fostă Mecanică), condu­cerea schița adevărate jonglerii cu programul de lucru, modifi­cări operate în speranța ca si c­­v­afil« și atelierele să aibă o certi­­tudine a producției. Aici se rea­lizează toată gama de unelte a­­gricole, grape cu discuri, cabine pentru tractorul brașovean U­ áöO. Este de lucru, dar nu se poate lucra. Dl. ing. Ion Stoica, direc­tor cu producția, ne-a precizat i „ieri și azi am trimis acasă în­tregul personal, convocînd oame­nii pentru vineri, sâmbătă și du­minică. Tura a II-a de azi am trimis-o în tura a III-a. Sperăm ca astfel ,să ne strecurăm, lucrând în­ perioadele mai puțin solici­tate energetic“. SUMA (Mecanică), precizăm noi, este un mic consumator —e circa 150 MWh pe lună și 0,3 MW putere medie absorbită. Dar un și mai mic consumator energetic este Societatea de celule elec­trice, la care am găsit aceeași stare disperată. De trei zile, da­torită frecvenței scăzute în sis­tem, întreruperile de energie se produc din oră în oră și chiar mai des. In aceste condiții, oa­menii își pierd vremea, în cele două secții și toi ateliere, zăbo­vind într-o descurajantă aștep­tare. „Practic, fabrica lucrează cu un singur compresor, după cum ne-a relatat dl. Oprea Nai­­din, inginer șef producție. Mai grav este că, în aceste condiții, s ar putea compromite exportul, cu pondere absolută în acest tri­mestru al anului“. Intr-adevăr, făcînd un bilanț sumar, la fața locuim, constatăm că au fost e­­xecutate 80 din cele peste 200 celule electrice ale unui vast și prețios contract, în derulare, ca U.R.S.S. (Krivoirog). Criza ener­getică poate compromite bilanțul anului 1991. Și ar fi păcat, pen­tru că, pînă acum, producția a mers bine, oamenii și-au realizat salariile, există beneficii. O si­tuație elocventă ne-a fost schi­țată de șefa compartimentului plan, doamna Viorica Burchioiu : „de la Începutul anului, produc- ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IlI-a) .................. Strict confidential... • Lăsînd (deocamdată) in pace Guvernul, o mare gazetă bucu­­reșteană Își menține neschimbată ținta asupra domnilor Iliescu și Roman, pe care-i acuza că fac „Un joc periculos“. Care este acesta, in opinia ziarului, situat dintotdeauna mai aproape de U.D.M.R. ? „In momentul de față, cea mai eficientă metodă de a abate atenția oamenilor de la aranjamentele din culisele pu­terii este diversiunea naționa­listă. Aceasta folosește în egală măsură președintelui Iliescu și liderului național F.S.N., Petre Roman. Primului, pentru aranja jocurile politice așa cum o dorește, celui de-al doilea pen­tru campania electorală, această diversiune poate să iar ne coste mai mult decât venirea mi­nerilor“. Așadar, n-am scăpat bine de o pisică neagră și ni se arată o alta. O fi adevărată sau vopsită ? • „Nu am furat revoluția", se disculpă președin­tele Ion Iliescu într-un interviu apărut în publicația iugoslavă „Duga“, pe care-l reia ziarul „Dimineața“. Unul din argumen­tele sale : „Timp de aproape 20 de ani mi-am adus contribuția modestă la pregătirea acestei Revoluții". Să însemne asta că, totuși, n-a fost chiar o mișcare spontană ? Oricum, dr. Iliescu neagă că l-ar fi cunoscut ante­rior pe Gorbaciov.­­ Un lucru bun pe care-l face România li­beră (singura, deocamdată), in vederea pregătirii electoratului pentru viitoarele alegeri, îl con­stituie „Radiografia partidelor politice“. In numărul de­­ joi a fost prezentat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, după ce anterior fuseseră pre­zentate alte cîteva partide. Ra­diografiile sînt „neangajante“ pînă la titluri, care pot fi exprimate foarte neutru (în alte situații anterioare) sau, dimpotrivă. Este cazul P.N.Ț.-C.D., caracterizat prin „Consecvență, responsabili­tate, unitate“ și al liderului său, dl. Corneliu Coposu, definit ca „Un senior al spiritului româ­nesc" și „Un lider moral al o­­poziției unite". Concluzia cu ca­re acesta încheie interviul: „P.N.Ț.-C.D. poate asigura alternativă guvernamentală ime­­­diată. (...) Avem oameni capa­bili­ de calitate net superioară o­­,ori!>con - ii o-ie -I 1V-« Apel s Și fierbinte lucid RENEI,­­ Filiala de Rețele Electrice Craiova ne-a comunicat. Datorită lipsei de combustibilii energetici (cărbune, pă­cură gaze naturale), PRODUCȚIA DE ENERGIE ELEC­TRICĂ ESTE GRAV DIMINUATA PE ANSAMBLUL SIS­TEMULUI ENERGETIC NAȚIONAL. Acoperirea deficitu­lui de energie electrică prin import nu este, deocamdată, posibilă, din lipsa fondurilor valutare necesare. Pentru a se evita ajungerea la situații de perturbații grave în funcțio­narea instalațiilor sistemului energetic, ce pot conduce la efecte deosebit de grave cu caracter de PARALIZARE TO­TALĂ în economia națională și cu repercusiuni grave în viața socială, este ABSOLUT NECESAR CA TOȚI AGEN­ȚII ECONOMICI S­A SE ÎNCADREZE CU STRICTEȚE, ÎN CANTITĂȚILE ZILNICE APROBATE DE ENERGIE E­­LECTRICA, în conformitate cu programele lunare stabilite de Ministerul Industriei, prin departamentele de resort. Se face,­ de asemenea, APEL CĂTRE POPULAȚIE ■ pentru a înțelege GRAVITATEA SITUAȚIEI IN CARE SE AFLA SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL ȘI SA UTILIZEZE ENERGIA ELECTRICA NUMAI PENTRU NEVOILE STRICTE, cu maximă raționalizare. Se speră ca, pe această cale, să se evite întreruperile bruște în alimentarea cu ener­gie electrică. In perioada 29—31 octombrie s-au aflat, în Craiova și Mur­­gași, 6 oaspeți din localitatea Mayenne (Franța), înfrățită cu comuna Murgași. Printre ei, dom­nul Michel Pichon, președintele Comitetului Mayenne-Mu­rgași Programul vizitei a cuprins vi­zionarea unei serbări a elevilor școlii din Murgași, cu poezii cintice în limba franceză, vizio­și­zarea spectacolului „Ubu-Rex“ la Teatrul Național din Craiova (surpriză și încîntare : A. Jarry, principalul autor al textului es­te chiar din Mayenne), precum și o seară culturală la Murgași, prilej cu care au putut fi vizio­nate filme despre Mayenne și un film, realizat în 1990, de la Murgași. După ce, în 1990, Comitetul Mayenne-Murgași a dotat dis­pensarul comunal cu medica­mentele necesare, dar și cu 250 lentile de ochelari, iar în vară a fost adusă o salvare, cu targă, motor de rezervă, piese de schimb, acum s-a luat decizia do­tării bibliotecii din Murgași. In vară, francezii aflaseră că biblio­teca este pe punctul de a se în­chide din cauza lipsei cărților. Asta i-a impresionat. Și s-au în­tors cu suma de 74.000 lei, din care au cumpărat circa 900 de cărți românești, în special litera­tură pentru copii, albume de ar­tă, dicționare. De ce n-au fost aduse aceste cărți chiar din Franța ? Ne răs­punde dl. Michel Pichon : „Este important să facem să trăiască economia românească. Nu era a­­tît de util să aducem cărți de la noi. Cumpărînd cărți românești, considerăm că am încurajat co­merțul local. Ne propunem să în­curajăm în viitor și activitatea cooperativei meșteșugărești din Murgași, unde am văzut cojoace și haine de piele lucrate extraor­dinar. Vom încerca să deschidem un magazin în Franța, pentru desfacerea acestora“. Dl. Alain Chaplet completează: „Oamenii din Murgași și-au exprimat do­rința de a ne oferi și ei ceva. Și chiar ne-au oferit: cunoașterea regiunii, a modului de viață, a tradițiilor. Am înțeles mai bine cele ce se întîmplă în Est. La noi, informația este sumară: se spune că e comunism, și gata­­ Dl. Mathieu Jacques : „Am înce­put cu un ajutor imediat. Dar am dori să continuăm relația și altfel decît prin ajutoare. Și anume prin schimburi culturale, cunoscîndu-ne mai bine unii pe alții“. DOINA BERCEANU Francezii salvează o bibliotecă! PĂIANJEN/pânza~ Niciodată toamna...?! Toamnele argheziene aveau ceva al lor , dar, iluminare, ne­spusă frumusețe. La fiecare al patrulea anotimp, văzduhul se umplea de culoare și miresme, o armonie interioară scălda su­fletele, poezia plutea în aer. De fiecare dată la fel, de fiecare dată altfel. Ziceai că toamna de acum nu va avea egal, dar — după numai 270 de rotații pămîntene — o altă toamnă îi lua locul. Mai arătoasă și mai dichisită. Ceva coubertinian, ceva din spiritul olimpic »l competiției anotimpurilor, așeza pe frun­tea vremii ramura de măslin a lui edtina, altira«, fortius. ...Ei, și numai atît ? Ba ! Toamna sa lăsa ca o împăcare, se reașeza blind cu de toate, tâmp să fi avut de a le fi înșirat ca pe ață : aci buitîa cu vin, aci cucuruzul, aci cîte și mai este trebuitoare copiilor, și casei La urină de tot, cînd clopotele băteau a săr­bătoare, se auzeau imnuri și poetul clamînd între oameni . ..Niciodată toamna...“ Anotimpul cu pricina fu atît de strimtorat și de înghesuit. Iacit nu mi-l pot închipui decât în formă de sandviș. Nu am probat bine pardesiele, că s-au și scos de la naftalină paltoa­nele. De la naftalină, vezi bine, fiindcă din comerțul nostru bicefal nici vorbă de așa ceva. Aci se etalează cu nonșalanță bluze, bluzițe, blazoane. Și complotiri de nunți, ca și erau fe­meile noastre doar într-un chipt o duc. Piețele sînt strivite de prețuri ce lezează bunul simț al clientului din rînd. Dacă există un semnal de alarmă, acela nu se mai trage de miner, ci de miner. Pînă și limba de la străbuni ezită i cum să fie, cu „u“ sau cu „î“ în sunt, sînt ? Și-așa, și-așa l­­e este mai dramatic se întîmplă tocmai acolo, unde ne sunt (sînt) rădăcinile și iz­voarele, adică în sate și pe d­onpuri. S-au lărgit și s-au lățit suprafețele de vii, s-am­ micșorat cele de gria, anele nici măcar ura am­ primit sămînța miraibilă. O să-mi spună cineva că între grîta și toamnă nu e mare legătură. N-o fî, în octombrie, anul vîitor, vom mtnca numai cozonac — pe tichet și importat de­ la vecini. Pe cel de peste­­ gard l-am auzit chiar eu zîcînd : „Vezi-ți da treabă că al tău e cozonacul !“ VIRGIL DUMITRESCU Tragedie în agricultură • Principala lucrare agri­colă, ale cărei efecte le vom resimți cu toții anul viitor — INSAMINȚAREA GRIULUI — s-a efectuat doar pe 36.875 ha, dintr-un program minim de 70.000 ha. • ORZUL s-a pus sub braz­dă pe o suprafață totală de 20.045 ha, apropiindu-ne de cifra planificată — 22.000 ha. • ORZOAICA a fost în­­sămînțată doar pe 110 ha, din cele peste 500 ha preco­nizate. • Menționăm fap­tul că ARĂTURILE PEN­TRU insamințarele DE TOAMNĂ pe întreaga au fost realizate suprafață de 96.615 ha (dacă avem în ve­dere că tot ce s-a arat, pînă acum, va fi și însămînțat în această toamnă). D­In ceea ce privește RECOLTAREA, cu toate că media realizărilor pe județ depășește media pe țară, se înregistrează, totuși, în unele zone, rămîneri în urmă. „Craiova este un oraș pitoresc, cu oameni sentimentali“ INTERVIUL I Nu cu multă vreme în urmă, renumitul scriitor francez Do­minique Fernandez a fost, pen­tru scurt timp, oaspetele mu­nicipiului Craiova. Laureat două prestigioase premii lite­a­rare europene — MEDICIN și GONCOURT —, domnia sa es­te autorul a numeroase roma­ne de Incontestabil succes, cum ar fi „Dans la main de Tange“ și „Le rapt de Ganymede“, pre­cum și al unor numeroase și originale eseuri de călătorie, dar și de teorie literară. Vizi­ta distinsului oaspete francez s-a datorat Invitației, căreia i-a răspuns cu amabilitate,­a Lec­toratului francez al Universită­ții din Craiova, Bibliotecii „Om­­nia“ și Filialei locale a Socie­tății „Aliance Francaise". Cu acest prilej domnia sa a acor­dat un interviu pentru cotidi­anul nostru. — Stimate domnule Domini­que Fernandez, este o revenire a dumneavoastră în Craiova, sau o descindere în premieră? — Sînt pentru a doua oară in România și pentru întîia oa­ră în frumosul și primitorul dumneavoastră oraș. Deși este un popas de scurtă durată, sînt plăcut surprins de cele văzute. Am vizitat Casa Universitari­lor, piața agroalimentară, cen­trul orașului și Muzeul de ar­tă (unde distinsul oaspete s-a întîlnit, într-o ambianță deloc protocolară, cu iubitorii cra­i­­­oveni de literatură — n.n ). Ij Craiova este un oraș pitoresc, cu scriitorul france­ DOMINIQUE FERNANDEZ cs oameni sentimentali, ce au ceva specific doar lor. Sunt în­zestrați cu un temperament me­­diterano-occidental, oameni de care te lipești... ca sufletul. în­ cărcându-ți amintirile. — Ne puteți face o demar­cație între literatura română și sufletul românesc, așa cum te-ați cunoscut dumneavoastră? —Trebuie să afirm, cu des­tul regret, că nu am cunoștințe prea solide despre literatura din țara dumneavoastră, ex­ceptând pe cunoscuții scriitori francezi de origine română. Cert este că este o m­are pier­dere pentru­ poporul francez că pînă acum literatura română nu s-a făcut cunoscută mai am­plu în țara mea. Cu­ privește universul sufletesc al români­lor, pot spune numai lucruri frumoase și asta­ nu din com­plezență. M-am apropiat cu i­­nima de conaționalii dumnea­voastră, îndeosebi cei trăitori în zonele Maramureșului, Olte­niei, Moldovei și Transilvaniei, dar și litoralului românesc. — Actualul periplu in Româ­nia va constitui și o sursă de documentare pentru o eventu­ală scriere ? — Meleagurile țării dumnea­voastră, inclusiv cele ale Cra­­iovei, — cum rare sînt în lu­me —■ mi-au oferit „materia primă" ce se va regăsi, trans­figurată artistic, într-o viitoare NICOLAE BABALAU . (Continuare în pag. a IlI-a) J MAXIMA ZILEI Un dialog nu duce la nimic dacă planurile de gîndire nu coincid. G. CALINESCU r„Firmele ar putea face mai mult în domeniul social“ — dialog cu dl. CONSTANTIN POPECI, patronul firmei „Popeci“ S.R.L. — Ați condus o întreprinde­re de stat, conduceți acum întreprindere particulară. Care o sînt diferențele între conducă­torul de ieri și cel de azi ? S-a schimbat ceva în mentalitatea dv. ? — Da, foarte mult. Concep­ția mea despre ceea ce înseam­nă a conduce și organiza o în­treprindere este acum alta. Am reginuit locul fiecărui om, în­­cepînd cu persoanele necalifi­­cate și pînă la director, le-am schimbat atribuțiile, astfel încit să fie folosiți la ceea ce se pricep mai bine să facă. Am negîndit organizarea comparti­mentelor în cadrul unei între­prinderi. — în paranteză fie spus, cre­deți că ați reușit să schimbați și, în firea oamenilor, ceea ce s-ar putea numi „ticuri balca­nice“, adică tendințele de chiuil, furt, care se manifestă în între­prinderile de stat ? — Eu »par» că da, încrede­rea mea în oameni este mare. Dacă dintr-o «fată, cinci mă pă­călesc, atunci merită să cred în toți. Acei cinci vor fi eli­minați chiar de ceilalți din co­lectiv. — Ați avut astfel de cazuri? — Vreo șase. Nu munceau; ceilalți nu m-au tolerat. — Ați participat de curînd la o reuniune, la Lifege (Belgia) a specialiștilor în marketing și management din toate țările lu­mii. Cu ce învățăminte veniți de acolo ? — Am constatat că străinăta­tea are o imagine greșită asu­pra României. Ei cred ca la noi nu sînt condiții pentru rea­­lizarea economiei de piață. „A­­veți legi, dar nu se aplică“ — spuneau ei. Am încercat să-l convingem de contrariu. Discu­ții multe s-au purtat în jurul problemei : o întreprindere tre­buie să fie mare, mică sau mij­locie pentru a fi rentabilă ? DOINA BERCEANU (Continuare In pag. a II-*) laptele și produsele lactate Nu­ izvorăsc, dar se mai găsesc... , Seri, 31 octombrie, bilanțul S.C.I.L. pe luna încheiată arată astfel: lapte — repartiție 8 400 hi, livrat (pînă la 30 oct.) 7 680 hi; produse proaspete (iaurt, sana, chefir, smîntînă preamba­­lată, smîntînă la bidon, frișcă, brînză slabă, brînză grasă) — repartiție 2 700­ hl, livrat 2 990 hl ; unt — repartiție 45 t, livrat 46,5 t , brînzeturi — repartiție 130 t, livrat 113 t. Față de cerin­țele municipiului Craiova, sînt suficiente aceste­­ cantități ? în­deosebi în ceea ce privește fap­tele, răspunsul este cît se poate de clar : NU . Conducerea S.G.I.L. a chuat măsura salutară de a mai introduce un circuit o cursă de după-amiază, menită să scurteze cozile la magazinele de desfacere a laptelui. Pe scurt, dacă­ laptele și produsele deri­vate nu izvorăsc ca­mn basme, s-ar mai găsi totuși... PAMINTENII CER... PAMINT ! Legea fondului funciar a dis­trus pină acum gestule relații de bună vecinătate și prietenie. Și cum timpul este înainte, corec­turile, amendamentele și adno­tările ce i se vor face vor ro­tunji lucrurile și din acest punct de vedere. Deși situația terenului intravilan trebuia să fie de mult clară, in unele comune ale ju­dețului se mețin tensiunile. În Moțățel, de exemplu, familia Roșu P. Constantin este îndrep­tățită să primească înapoi, în virtutea dreptului de proprietar, grădina de 30 ani, deținută prin abuz de Popii Niță. La fel, în satul Tunarii Vechi, comuna Poiana Mare, Traian Epingeac are cîștig de cauză, din aceleași motive, pentru o grădină de 20 ani, în fața consăteanului Pet­­enșin. Deși părțile s-au judecat la Băilești, legea dîndu-i drep­tate d-lui Epingeac, cel de-al doilea refuză să părăsească te­renul. Domnii polițiști din co­mună ce spun 7

Next