Cuvîntul Libertății, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 768-784)
1992-12-01 / nr. 768
Meci moștință veșniicâ, dragoste și pioșenie eroilor neamului românesc, care de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, prin jertfele 1 °** de singe, ne-au aparat ființa națională și au făcut posibilă afirmarea României in lumea de ieri, de azi și de mîine. MARTI 1 DECEMBRIE 1992 4 PAGINI -15 LEI 11 ultrascurtei . CELE DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI S-AU ÎNTRUNIT, ieri, în ședință comună pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Duminică, în Piața Mare, din Chișinău, a avut loc o manifestare culturală consacrată marcării Zilei Naționale a României și împlinirii a 74 de ani de la reîntregirea țării, informează R.R.R. Au fost prezenți mii de oameni scandînd „Unirea, români“ și purtînd pancarte pe care erau înscrise cuvintele: „Unire, fraternitate și drapelul tricolor“. Au fost citite mesaje din partea președintelui Mircea Snegur și din partea președintelui Ion Iliescu . De Timbătă SE AFLA LA BUCURESTI DOAMNA YVONNE VAN ROOY, ministrul Comerțului Exterior al Regatului Olandei, ÎNSOȚITA DE O NUMEROASA DELEGAȚIE oficială și de reprezentanți ai unor,, firme de producție și comercializare. Această importantă vizită se petrece în momentul cînd la București au loc lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-olandeze de colaborare economică și tehnico-științifică , într-o declarație făcută sîmbătă, PREȘEDINTELE PERUAN, ALBERTO FUJIMORI, A ARATAT că guvernul său examinează situația creată prin faptul că 93 militari venezuelenii participanți la tentativa de lovitură de stat împotriva președintelui Carlos Andres Perez s-au refugiat cu avionul în orașul Igitos din Peru. „Deocamdată ei nu au prezentat o cerere formală de azil politic, dar noi studiem cazul lor“ — a spus Alberto Fujimori . CINCI DINTRE FOSTELE REPUBLICI SOVIETICE ȘI AFGANISTANUL AU DEVENIT, sîmbătă, membre ale Organizației Cooperării Economice (E.C.O.), din care mai fac parte Iranul, Pakistanul și Turcia, au declarat oficialități pakistaneze citate de REUTER. Potrivit acestora, aderarea Turkmenistanului, Kîrghistanului, Tadjikistanului, Uzbekistanului va face ca ECO să devină un important bloc economic . PREȘEDINTELE RUSIEI, BORIS ELȚÎN, A CERUT, sîmbătă, susținătorilor săi să creeze un partid politic care să sprijine reformele pe care el le promovează la ora actuală in Rusia. Apelul a fost lansat la o adunare a sprijinitorilor reformelor economice și democrației, la care a participat și liderul rus. Urmare a acestei chemări, la Moscova s-a anunțat crearea grupării politice intitulate „Opțiunea democratică“, care își propune să devină partidul tuturor celor care se pronunță pentru instaurarea fermă a democrației în Rusia, reformarea profundă a economiei și reînnoirea structurilor administrative. După cum informează B.B.C., inițiatorii au dat publicității și o cartă în 10 puncte în care sunt definite prioritățile imediate ce stau in fața vieții politice și economice a țării. Nu s-a anunțat încă cooptarea lui Boris Elțîn ca lider al noii formațiuni, dar este sigur că anunțul va surveni în scurt timp . B.B.C. INFORMEAZĂ că, in cursul unei ședințe speciale ce a avut loc la Ierusalim, guvernul israelian a dat publicității o declarație in care este condamnată in termeni foarte fermi reînvierea activității organizațiilor neonaziste in Germania. Declarația afirmă că în Germania domnește o atmosferă ce amintește de un trecut foarte dureros și care a precedat instaurarea nazismului în anii ‘30. Guvernul israelian s-a abținut, totuși, de a anunța unele măsuri exprese în ceea ce privește raporturile cu Germania, așa cum ceruseră reprezentanții Blocului LÎKUIT care au susținut teza ruperii relațiilor diplomatice cu Germania și întreruperea oricăror contacte pe linia organizațiilor cu caracter cultural, social, științific etc. LUPTA SURDA CE SE DA LA BELGRAD între susținătorii politicii liberale a premierului Milan Panici și sprijinitorii liderului conservator, Slobodan Miloșevici, a cunoscut un nou episod odată cu demisia din guvernul federal a ministrului economiei. Acesta a declarat că nu poate fi de acord cu politica pe care o urmează în plan economic Milan Panici # DL. VIOREL HREBENCIUC A FOST NUMIT, ieri, de către primul ministru, secretar general al guvernului. Atribuțiile dînsului încep de astăzi 1 decembrie, în ultimii doi ani și jumătate dl. Hrebenciuc a funcționat ca prefect al județului Bacău, iar în campania electorală prezidențială a condus staff-ul electoral al președintelui Ion Iliescu. r ultrascurte CRAIOVA La aniversarea Patriei Străbune Sub generice care cinstesc atit Ziua Națională a României, cit și Ziua Marii Uniri, ieri s-au desfășurat o serie de acțiuni dedicate acestor evenimente. Astfel, Cercul Militar din Craiova a organizat și a găzduit ample manifestări cu semnificație istorică și patrotică, precum: • In cursul dimineții: Vernisajul expoziției de numismatică — „Ordine și medalii militare, obținute în luptele pentru apărarea ființei strămoșești“ de" Victor Măzureanu: deschiderea expoziției de pictură — „Din frumusețile patriei. Flori și peisaje“, reunind lucrări de Mariana Mihai, Elena Matei și Elena Dobriceanu Cocorăscu. Ora 12: Simpozionul intitulat „Ziua României — Ziua Unirii“, care a cuprins expuneri ca: „Absenții de la Alba-Iulia, 1918. Documente inedite despre Marea Unire“ (Otilia Gherghe); „Corespondenți oficiali ai presei maghiare la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia — 1 Decembrie 1918“ (Luchian Deaconu); „Reverberații ale Unirii în diaspora românească (Tudorița Diaconu). • Ora 13: Spectacolul „Noi suntem români“, susținut de formații artistice ale Cercului Militar, Liceului Militar „Tudor Vladimirescu“, de muzica armatei — garnizoana Craiova, coruri și recitări. Au evoluat: Grupul de muzică folk (cpt. Gheorghe Veza și Daniela Saraciu); Corul de copii al Școlii generale nr. 29, condus de înv. Maria Dinu; „Așa-i romanul!“ _ muzică populară interpretată de elevul Ionuț Gonu Cătălin ; Dans modern prezentat de Școala Populară de Artă și Liceul Militar „T. Vladimirescu“ ; Muzică ușoară cu Mădălina Balaban și Adina Socol; Muzică populară cu Vasilica Dinu, Rozica Petra, Mircea Chirai; • Spectacolul, la care au participat numeroase cadre militare și familiile acestora, elevi, oficialități locale, s-a încheiat Incandescent, întreaga sală preluind refrenul „Noi suntem români“, pe melodia interpretată de toate formațiile participante. • Astăzi, 1 Decembrie, începînd cu ora 9, in Piața Prefecturii are loc un ceremonial civil și militar, cu depunere de coroane la statuia lui Mihai Viteazul, slujbă religioasă de pomenire, momente menite a marca semnificația sărbătorii noastre naționale. (FI. M.) %SUMĂR • Pag. 2 — Sport (Rezultate, comentarii, clasamente). GiCă POPESCU revine în reprezentativa de fotbal a țării, aducînd seriozitatea și profesionalismul firmei „PHILIPS“, sub ale cărei culori de club evoluează. • Pag. 3 — Rubricile : Argus ; Ultrascurte ; Accente ; Sintem pe recepție. 1 Decembrie — marea sărbătoare națională a României ZIUA CEA SFINTA I Decembrie 1918 este o zi sacră în calendarul României — cea mai importantă dată din istoria neamului nostru. Ziua cea mai mare și cea mai sfîntă din zbuciumata noastră istorie. Caracterul de sacralitate al acestei zile nu poate fi pus, nici un moment, la îndoială, pentru că la 1 Decembrie 1918 — prin Marea Adunare de la Alba Iulia — s-a împlinit idealul milenar al poporului român. Prin alipirea Ardealului — pămînt românesc, aflat de secole sub ocupație străină — la patriamumă, după ce în cursul aceluiași an de grație se producea și retrocedarea Basarabiei și Bucovinei, celelalte două provincii românești înstrăinate, s-a format România Mare, nu prin tendințe expansioniste, ce nu caracterizează firea pașnică a poporului nostru, ci prin logica istoriei, prin revenirea României la hotarele ei naturale, moștenite de pe vremea străvechei Dacii, pe care le celebra și Eminescu, în nemuritoarea sa Doină: „De la Nistru pin’ la Tisa / Tot românul plînsu-mi-s’a“. Chiar dacă acest ideal a rezistat mai puțin de o jumătate de secol, întrucît — printr-un pact murdar — țara a fost, iarăși, ciuntită, sîntem îndreptățiți să sperăm că tot logica istoriei va învinge și că Basarabia și Bucovina — în mod arbitrar și samavolnic smulse de marele imperiu de la Răsărit, care, iată, s-a prăbușit — vor reveni, nu peste mult timp, la trunchiul matern. Pentru că puține popoare sînt mai unitare — prin teritoriu, limbă și caracter — decit poporul nostru. Cu vom trăi și ne va ajuta bunul Dumnezeu nu vom pregeta să cinstim această zi, așa cum se cuvine. Este de datoria noastră să menținem trează conștiința poporului român, mai ales acum, în aceste vremuri grele, cînd apele istoriei s-au tulburat din nou, in acest dramatic sfirșit de secol și de mileniu. Dar, in curînd, totul se va limpezi și apele istoriei își vor reintra în matcă și își vor relua cursul lor firesc. Toți cetățenii acestei țări trebuie să înțeleagă că nu există o idee mai mare și mai prețioasă, în toată istoria noastră, decât ideea unității naționale. Aceasta a fost ideea cea mai scumpă pentru Eminescu, geniul nostru tutelar. Pentru această idees-au sacrificat toți marii noștri oameni politici sau de cultură Toate rivalitățile și toată vrajba trebuie să se retragă, umilite și rușinate, din fața acestei sacre idei. Trebuie să învățăm cu toții să punem, în orice moment, mai presus interesele țării, față de oricare alte interese și să nu ne lăsăm pradă disesiunilor interne și diversiunilor exterioare, de tot felul. Să ne păstrăm această supremă prin care am făcut înțelepciune, față vitregiilor istoriei. Țara este o vastă biserică, în care se cuvine să ne reculegem cu toții. Să lăsăm, de o parte, măcar în această sfîntă zi, toate ambițiile, vanitățile, veleitățile, dorințele de răfbială și răzbunare. Fie ca măcar această mare sărbătoare națională a neamului românesc să ne găsească „uniți în cuget și simțiri“. «Să ne rugăm fiecare, în această zi sfîntă, în chiliuța de taină a sufletului nostru. OVIDIU GHIDIRMIC ». Societățile din Electroputere* la Moscova Un număr de 43 firme românești, în majoritate din domeniul electrotehnicii, au expus, la Moscova, produse destinate pieții statelor din fostul C.S.I. și republicile baltice, în cadrul SALONULUI PROMOTIONAL ROMPROM-EXPO *92. Din zona Olteniei, au fost prezente societățile comerciale de pe platforma „Electroputere“ Craiova, cu mașini electrice, transformatoare, aparataj și acționări vehicule urbane. Reîntors de la Moscova, dl. dr. ing. Vasile Scarlat ne-a relatat: „Standul societăților din „Electroputere“ s-a bucurat de atenția gazdelor, a specialiștilor și publicului, fiind vizitat de înalte personalități din Rusia, Gruzia, Lituania, Turkmenia, Ucraina, precum și din Republica Moldova. Manifestînd un interes aparte pentru produsele „Electroputere“, delegația turkmenă a avansat propunerea unei întîlniri în vederea promovării pe piața turkmenă a motoarelor, transformatoarelor, aparatajului și acționărilor electrice fabricate la Craiova. în acest sens, este anunțată, în prima parte a lunii decembrie a.c., vizita la „Electroputere“ a unei delegații turkmente, condusă de un consilier al primului ministru". (AD.F.) _______ A '” ’Paralele Inegale Venită la București, președinta Parlamentului din Luxemburg, a vorbit in Camera Deputaților, unde a pornit de la premisa că „România de azi este sfișiata de conflicte interetnice“. Ceea ce a avut darul de a șoca atit pe deputați, cit și pe ziariști și opinia publică. Vineri, sub aceste auspicii puțin favorabile, am luat drumul la Conferința de presă a doamnei Erna Henricht Schoepges. O spunem și aici, că ne așteptam ca România să fie iarăși acuzată pentru cine știe ce, iar noi, ziariștii, beșteliți sau ignorați. Surpriza a fost, insă, de proporții. De la început, președinta Parlamentului din Luxemburg a mărturisit că, după aproape o zi lumină de convorbiri „corecte“ și „cinstite“ cu liderii grupărilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, și după o călătorie prin țară, delegația sa dorește să sprijine rectificarea imaginii false răspindite afară despre România. De asemenea, va susține dezvoltarea relațiilor româno-luxemburgheze și mai mult decit orice, va interveni concret pentru ca România să fie admisă urgent și cu drepturi depline in Consiliul Europei de la Strasbourg. „Este evident că România joacă un rol important în dezvoltarea acestei regiuni a Europei, că rolul poate salva pacea și stabilitatitea. Viitorul se joacă aici și Consiliul Europei este conștient că are in această privință o mare răspundere“. Dînsa a vorbit de „respectul pentru o Românie care, pentru noi e mai mult decit un subiect, este o j țară prietenă“. Iar noi, ziariștii, j- am descoperit un om politic care, în citeva zile, a realizat distanța de la imagini și informații distorsionate, la o realitate, avînd, insă ,puterea să o recunoască pe aceasta din urmă. Cam invers au stat lucrurile în ceea ce-l privește pe cunoscutul senator democrat american, Tom Lantoș. Dînsul este un cunoscut al României, pe care a vizitat-o adesea înainte de 1989. De pildă, în ianuarie 1983, venind la București, însoțit de doamna Anette Lantoș, senatorul Tomii declara lui Ceaușescu că: „Dacă mi s-ar oferi post de ambasador și ar fi să aleg între Bruxelles, și București, aș alege Bucureștiul“. Apoi el a lăudat „marea înțelepciune calitatea de conducător în probleme internaționale“ de care dă dovadă Ceaușescu, și mai mult „speră ca România să primească clauza pe mai mulți ani“. Toate acestea și altele le-am aflat dintr-o carte scrisă de fostul ambasador al S.U.A. la București, David B. Funderburk. Că Tom Lantoș a susținut apoi clauza pe timpul lui Ceaușescu e bine știut, dar ce nu cunoaștem erau aceste detalii care încriminează teribil poziția lui din septembrie 1992, cind a dus o la fel de aprigă luptă împotriva acordării clauzei României. Acum, însă, in România lucrurile sunt clare, la fel și în S.U.A., unde Administrația revine la Casa Albă democrată după 12 ani. Acestea fiind spuse, o scriem răspicat. Marele campion al clauzei ce se va acorda României în scurtă vreme, se va numi Tom Lantoș. Iar mulți îi vor aplauda demersul. Așa e jocul politic,el apelând, uneori, și la probleme precum paralelele inegale din gimnastică. DUMITRU CONSTANTIN Poliția craioveană confiscă un... sac de bani ! Un filtru de rutină, organizat de Poliția rutieră a municipiului Craiova, la punctul Aeroport, s-a soldat cu o mare surpriză, inclusiv pentru oamenii legii care se aflau în exercițiul funcțiunii. La rugămintea lucrătorilor de poliție, adresată d-lui Aydin Mehmet — cetățean turc, reprezentant al firmei S.C. „HANK IMPEX“ S.R.L., din Capitală, șofer pe un „Opel Vectra" cu nr. B E.C. 5737 — de a deschide portbagajul autoturismului, conducătorul auto s-a schimbat subit la față. Avea și motive. In portbagaj a fost descoperită suma de 13 497 000 lei, 26 000 mărci germane, 2 700 dolari, pentru care nu s-a putut da nici un fel de explicație. Conform Legii 12/ 1990, completată cu Legea 42/1991, art. 1, lit. „c", d-lui Aydin Mehmet i s-a aplicat o amendă de 800 000 lei și confiscată suma menționată. Ancheta continuă. Poliția Municipiului Craiova, prin cooperare cu cea din Capitală, încercînd unele detalii despre acum să afle și firma amintită. în ultima zi a lunii octombrie a.c., la ora 2 noaptea, Marin Chițibaru, 46 ani, revizor contabil, și Valerică Chireanu, 35 ani, operator, ambii salariați la S.C. „ZAHARUL“ S.A. Calafat, se aflau în toiul unui șpriț prelungit, la Firma „TREI PARTENERI“ din localitate. ,Aperitivul“ — 300 ml vișinată — fusese rapid îngurgitat și urmase consumația de rigoare. Acum, precum bine se știe, la un șpriț tăinuit, și prelungit, bărbații care se respectă mai trag cu „coada ochiului“ și la cîte-o persoană feminină cu disponibilități pentru ochiade, sortimentul acesta fiind cam deficitar la „TREI PARTENERI“. A apărut, însă, focoasa Lola (nu... Falfana), 22 ani, liberă ca un porumbel, dichisită, balacabeșă, e adevărat, fardată, ochi pătrunzători, inimă zbanghie, care l-a luat în custodie pe dl. Chițiburu și, în timp ce își spuneau la ureche vorbe mieroase, înfierbîntați peste măsură, uitînd de ei, juniorul Ciobănel Petrică-Cosmin, 12 ani, bine pregătit în prealabil, l-a ușurat pe dl. revizor contabil de 17 000 lei, care s-a prins ceva mai tîrziu că fusese tras în piept ca un peștișor. A fost alertată poliția, aflată în rond. Tărășenie mare, că trebuia decontată consumația, în final tinerii polițiști l-au înșfăcat pe Ciobănel Petrică-Cosmin care, în drum spre sediul Poliției Calafat, încerca să-și dosească „materialul“ sustras; în cele din urmă, toți banii au fost returnați păgubașului care, probabil, cu mintea de pe urmă, am căpătat alergie la melodia ,. ..inimă de țigancă“. Dar, pe 22 noiembrie a.c., la restaurantul „Bar-Răduță", patronat de un subofițer de grăniceri (s-au privatizat și ei!), amplasat pe strada Horia, Cloșca și Grișan, din Calafat, în apropierea punctului de vamă, se aflau la un șpriț trainic, în jurul orei 23, Sokolnic Frank (Slovenia) și Rolf Eisenberg (Germania), ambii șoferi pe TIR-uri ce urmau să treacă a doua zi cu bacul. Și apare, din nou, la timp, semeață și seducătoare, Lola Duvac, însoțită acum de junioara Manuela Tănase, 15 ani, dar intrată și ea de timpuriu „în meserie“, și, împreună îndoaie inimile neconsolate ale celor doi străini. ■Fără vorbă lungă, sînt lucruri care se subînțeleg din priviri, cei patru pleacă împreună, îmbrățișîndu-se pătimaș etc., timp în care omul Lorei, Constantin Puți, 16 ani și jumătate (12 spargeri anterioare), rom isteț din cale-afară, îl ușurează pe sloven de 1300 mărci germane, 500 șilingi, 2000 tollari (moneda națională slovenă) după care dispare în Craiova. Unde își vinde valuta prăduită contra sumei de 358 750 lei, își cumpără trei geci, trei ceasuri Leico, șase ghiuluri aur, îmbrăcăminte etc. Pentru Durac Sola, Procuratura Băilești a emis un mandat de arestare, iar pentru Manuela Tănase se așteaptă expertiza psihiatrică. Evident că năstrușnica Poliție din Calafat a înșfăcat deja toată „gașca“ Eolei. Firește, în absență, serviciile ei vor fi preluate de o altă firmă disponibilă. M.C. Lala ii lucra (la buzunar) peștișorii! Explicațiile nu țin de foame S-a finalizat o amplă acțiune de inventariere a animalelor domestice și a păsărilor din județul Dolj. Care sunt rezultatele muncii depuse — timp de peste două săptămîni — de specialiștii de la Direcția Sanitar Veterinară, Oficiul de Reproducție și Selecție a Animalelor, D.A.A., primăriile și centrele agricole din teritoriu . Comparativ cu sfîrșitul anului 1989, au sporit simțitor efectivele de păsări și porcine, îndeosebi la gospodăriile populației. In Dolj existînd în prezent — conform recensămîntului recent încheiat — 379 774 de porci (cu peste 40 000 mai mulți față de 1989) și 3 157 700 de păsări (cu aproape 335 000 mai multe, comparativ cu aceeași perioadă). Totodată, nu se poate trece neobservat faptul că au scăzut considerabil efectivele de bovine și ovine. Față de sfîrșitul anului '89, efectivele de bovine sunt mai mici cu 89 845 de capete, din care — lucru îngrijorător — 9276 sunt efective matcă. „Turma“ județului de ovine este și ea mai redusă cu 7788 de capete. Desigur, o explicație există (dar aceasta nu ține... de foame) în faptul, trist și descumpănitor, că au fost decimate însemnate efective zootehnice prin lichidarea — la propriu — a fostelor C.A.P. Oricum, reiese că, cel puțin teoretic, există suficiente resurse de carne, îndeosebi de porc și pasăre, numai că ponderea acestora se află în gospodăriile populației din mediul rural. (B.N.) L_________ In așteptarea lui Moș Nicolae (cel din calendar, nu cel din subteran), ziarele — aceleași care dăduseră apă la moară iluziilor — picură din coloanele lor de zaț tristeți după tristeți: jocurile de așa-zisă întrajutorare au ivit, dacă cifrele sunt raportate corect, un milion de oameni — înșelați, furați, deznădăjduiți. Un milion de cetățeni a căzut pradă tentaculelor financiare întinse de către respectivele societăți, expediind sume de bani și așteptînd înfrigurat ca acestea să facă pui. Și, iată-i, toți ca unul, uniți acum, printr-o aceeași sfoară tîrîtă de alții prin noroiul înșelăciunii și infracțiunii de drept comun, printr-o aceeași zodie ingrată, a pierderii și pierzaniei. Cotidianele, îndeosebi cele centrale, își fac cu ochiul ștrengărește și își ziârbesc pe sub mustața titlurilor, anunțând și ceva măsuri „operative“ din partea poliției și a instanțelor judecătorești. De parcă nu sub aceleași priviri îngăduitoare s-ar fi petrecut toate aceste inepții. Societățile cu batjocura nu aveau, ele, un ca www fi WWWWJ wyw.»Y Ioapte bună, milion de iluzionati WWW.WW.WJAW.W.V iecare număr de cont bancar, sub oblăduirea căruia sume uriașe se mișcau dintr-o parte în alta ? Se dă de înțeles că întreg scenariul (suferim toți de „Scenarită" pînă la urmă) a fost amplu întreținut și orchestrat, că din paralele celor duși cu preșul s-au înfruptat campanii electorale și au fost susținute platforme democratice. Acuma da,înțelegem, acuma da, mai merge... Steaua speranței, care abia mujise într-un milion de cazuri, s-a stins ca de la sine tot da atîtea ori. Parcă mai dramatic este, dincolo de punctul final al poveștii, că nici măcar de speranță nu mai poate fi vorba de aici înainte, darmite de un happy-end cu brăduleți doldora de eșarfe și bunătăți aduse de „Moșul" de pe tărîmul său fantastic. Jocul s-a terminat, bieți milionari. Vedeți de-acum de unde vă vin firfirieni pentru pîinea care nu mai ajunge, pentru oul de omletă matinală, pentru ceaiul de sunătoare din faptul serii. Cortina a căzut și luminile s-au stins. Noapte bună, milion de iluzionați. Milion plus o unitate, Știu eu de ce ! VIRGIL DUMITRESCU Carandă a vrut să fure o turmă de «i! Dacă înainte de decembrie 1989, Carandă Lucian, 42 ani, din Maglavit, a fost amestecat într-o afacere cu niște porci sustrași de la Complexul din localitate, ieșind repede de la „bărbierii cartofi“ spre surprinderea multora, acum, în plină expansiune a economiei de piață, s-a transformat într-un cunoscut samsar de oi. Și pentru orice „acoperire“ și-a încropit și o turmă proprie de ISO de oi, păstorită de Radu și Florian Bratu (16 și respectiv 15 ki, ambii romi. Turma era completată cu alte 140 de mioare, preluate de la cîțiva săteni) pentru îngrijire, stîna fiind stabilită undeva între Goienți și Maglavit. O altă turma de 153 de oi, stabilită prin apropiere, aparținea lui Gheorghe Barbu, din Goienți, și-l cam ispitea pe Carandă. Și într-o zi, mai exact, în noaptea de 24 spre 25 noiembrie a.c., Carandă și-a învățat ciobanii cum să fure întreaga turmă de oi a lui Barbu. Au determinat ciobanii acestuia si plece în sat după băutură, i-au urmărit pentru orice siguranța și, in lipsă, i-au luat turma, ducînd-o la cîțiva kilometri depărtare, doar 24 de mioare grase fiind oprite, întrucît zace dintre acestea urmau să fie încărcate în mașina unui alt cunoscut borfaș din zonă, Vidu Fredel, din Dîrvari (județul Mehedinți), care a spart, în urmă cu cîțiva ani, CEC-ul din Cetate. Alte 14 oi au fost duse spre „dosire“ la Voinea Ilie, pensionar C.F.R., rudă cu Carandă, dar omul cînd a venit acasă, bănuind tărășenia, a scos oile în drum. Au fost duse apoi la cumnatul lui Carandă, unul Gheorghe Ștefănescu, din Maglavit. Alertată, poliția, după Investigația de rigoare, a dat de capul firului, descoperind toată filiera. Arestat, Carandă Lucian, împreună cu cei doi ciobani ai sai, au recunoscut faptele. S-a mai descoperit că, recent, Fermei de pajiști din Hunîa îi fuseseră furate 43 de oi, făptuitorii —■ recunoscuți în persoana lui Carandă și a celor doi țigani — Sncchizînd atunci paznicul într-o baracă. Ca orice afacere prin furtișag, și cea cu oile lui Carandă nu putea sfîrși decît... la Poliție.