Cuvântul Libertății, iunie 2017 (Anul 29, nr. 8361-8384)
2017-06-03 / nr. 8362
Strategia Teritorială. Românii din mediul rural câștigă cu 25% mai puțin decât cei din mediul urban Veniturile disponibile ale gospodăriilor din mediul rural sunt cu circa 25% mai mici decât cele ale gospodăriilor din mediul urban, se arată în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, adoptată de Guvern în ședința din această săptămână. „In orașe, veniturile gospodăriilor provin în proporție de peste 60% din salarii, în timp ce principala sursă a veniturilor gospodăriilor rurale o reprezintă producția agricolă (peste 40% din totalul veniturilor). Diferențele de nivel și structură a cheltuielilor de consum sunt mari și în plan regional: cel mai înalt nivel mediu lunar pe persoană s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov, iar cel mai scăzut în regiunea Sud-Vest Oltenia”, arată autorii Strategiei. Documentul semnalează și „existența unor disparități însemnate de dezvoltare a spiritului antreprenorial între mediul urban și cel rural, în condițiile în care comunele asigură doar circa 20% dintre companiile active și din locurile de muncă de la nivel național, acestea fiind dependente, în cele mai multe cazuri, de mediul de afaceri din orașele apropiate, ceea ce justifică și ratele ridicate ale navetismului și ale ocupării informale în sectorul primar !n ceea ce privește fondul locativ, „cele mai multe locuințe se înregistrează în mediul urban (54%), la indicatorul suprafață locuibilă, raportul urban/rural este relativ apropiat de numărul de locuințe (54% în urban și 46% în rural)”. EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolaescu Plopșor nr. 2 A, TEOFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafaxinmail.cvlDress.ro ___________Internet: www.țvgrgss.ro________ REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANȚĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-șef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mopricde, Radu Iceanu, Valentin Ceaușescu Eveniment: Carmen Zuican Economie : Politică: Marga Bulugean Educație: Cristi Patru Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cristov, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabilitate juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține actualitate sâmbătă, 3 iunie 2017 "Ziua de 15 mai are o însemnătate istorică deosebită pentru ardeleni. Pe data de 15 mai 1848, pe Câmpia Libertății de la Blaj sau adunat 40.000 de români, care și-au expus revendicările naționale, politice, religioase și sociale, pentru ca națiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleași drepturi ca și celelalte națiuni care locuiau în această provincie”, se menționează în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege depus la Parlament. Inițiatorii mai arată că Marea Adunare de la Blaj din 15 mai 1848 a însemnat începutul organizării politice moderne la românii transilvăneni.’’După cum sublinia și marele om politic sălăjean Iuliu Maniu, strănepotul lui Simion Bărnuțiu, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 a avut la bază programul revoluției române de la 1848, enunțat pe Câmpia Libertății de la Blaj, în ziua de 15 mai 1848. (...) Credem că propunerea noastră, ca ziua de 15 mai să devină o zi de sărbătoare națională, este cu totul îndreptățită”, se mai arată în expunerea de motive. Potrivit proiectului de lege, sărbătorirea anuală a Zilei ardelenilor poate fi marcată de autoritățile admiistrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, reprezentanțele României în străinătate, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-artistic și științific. Președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 13 aprilie, decretul de promulgare a legii care stabilește instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei. Deputații au adoptat proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie-Ziua Olteniei, inițiatorii susținând că regiunea este locul de plecare al primei revoluții moderne. Revoluția lui Tudor Vladimirescu și se cuvine marcarea momentului în care Tudor Vladimirescu intră în București. “Se instituie ziua de 21 martie - Ziua Olteniei (...) Sărbătorirea anuală a Zilei Olteniei va fi marcată de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și in străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultualartistic și științific”, potrivit proiectului de lege. PNL și PMP vor o nouă sărbătoare națională • 15 mai, Ziua ardelenilor Mai mulți parlamentari PML și PMP vor ca ziua de 15 mai să devină Ziua ardelenilor, zi de sărbătoare națională, inițiatorii susținând că actul istoric de la 1 Decembrie 1918 a avut la bază programul revoluției române de la 1848, enunțat pe Câmpia Libertății de la Blaj, pe 15 mai 1848. Proiectul de lege a fost depus la Parlament. yr ■ ■ ’ ■ ■ v-í.syp- •■■..■ r,,{ :■■ h'-'- -..............'. ■ ; ■ í , % .«•■ - -íí - 'v - S<{ i *, ■ t , - s y * t < *M * „ Separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor Ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține că ia în calcul schimbarea statutului procurorului, în sensul că acesta ar putea să nu mai fie magistrat. Ministrul a precizat că așteaptă propunerile CSM în acest sens. “Eu am încredere în propunerile care vor veni de la CSM. Cu siguranță nu vor fi reținute toate dar aștept după ce trimit pachetul de legi ale justiției la CSM, aștept propunerile dumnealor inclusiv cu privire la statutul procurorului, dacă rămâne sau nu magistrat, dacă este echivalent cu judecătorul. Există o dezbatere publică cu privire la stat procurorului, la salarizarea procurorului. Există o prevedere care e în vigoare astăzi, care permite procurorului să treacă judecător și invers, prin aprobarea CSM . Precizările au fost făcute după ce, pe 29 mai, la Constanța, șefii de tribunale au adoptat o Rezoluție prin care solicită ’’separarea atribuțiilor CSM referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor”. La întâlnirea de marți a participat și ministrul Justiției. “Rezoluția presupune separarea carierelor, aceasta este dorința colegilor. Cum judecătorii nu se amestecă în procedurile de numiri în marile parchete, așa este corect și la noi, să nu existe aceasta, să-i spunem intruziune. E mult spus intruziune. Tot ce e acum pe plen în ceea ce privește cariera judecătorilor și a procurorilor să coboare pe secții. Plenul să aibă atribuție de reprezentare, nu de a hotărî pe ambele profesii”, a declarat judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM, pentru MEDIAFAX. In document se solicită judecătorilor CSM “să denunțe și să se delimiteze de orice încălcări ale dispozițiilor legale.” “Au fost situații când în CSM uneori s-a trecut peste lege în favoarea oportunității iar acest aspect a fost sancționat numai de o parte dintre noi. Colegii noștri ne-au cerut socoteală și ne-au cerut în mod expres, pentru transparență, să arătăm că nu vom fi nicioadată părtaș la astfel de fapt. Un exemplu este chiar ședința de săptămâna trecută, când s-a discutat regulamentul Inspecției Judiciare. Avem o dispoziție de lege, s-a trecut peste lege și regulamentul a fost modificat împotriva legii. Este un exemplu doar”, a explicat Baltag. Asociația Procurorilor Schimbarea statutului ar afecta funcționarea statului de drept Asociația Procurorilor din România susține că schimbarea statutului procurorului, în sensul ca acesta să nu mai fie magistrat, ar afecta funcționarea statului de drept și ar fi în contradicție cu deciziile CCR. Ministrul justiției anunța că așteaptă propunerea CSM în legătură cu acest subiect. “Modificarea statutului procurorului ar fi o gravă eroare, ar aduce grave prejudicii funcționării statului de drept, va genera niște mișcări foarte periculoase pentru că nimeni nu va mai dori acestă carieră. Ar fi o problemă din punct de vedere al independenței procurorului, în momentul în care va fi un agent al statului nu va mai avea independența de care se bucură un magistrat, ca în acest moment. Va slăbi lupta împotriva infracționalității, ar contraveni deciziilor CCR în care se stabilește că judecătorii și procurorii au statut identic. Pe de altă parte, domnul ministru a făcut trimitere la deciziile CCR. Colegii (n.1 judecători) nu au contestat statutul de magistrat al procurorului”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Gabor, președinte al Asociației Procurorilor din România.