Cuvântul Libertății, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 8461-8486)

2017-10-18 / nr. 8475

2 / cuvântul libertății Dragnea dezminte informația că i s-ar fi cerut demisia in CExN. O minciună și o prostie Liderul PSD Liviu Dragnea a fost solicitat, ieri, să comenteze informa­ția apărută „pe surse ” în presă, refe­ritoare la faptul că premierul Mihai Tudose i-ar fi solicitat demisia in CExN, că aceasta nu este o informa­ție, ci o „minciună” și o „prostie”. „ Asta nu este o informație - îmi cer scuze, dar nu pot să mă adfin - este o minciună și o prostie. Acolo au fost o sută de inși, în sala aia. Nu mi-a ce­rut nimeni demisia ”, a spus Dragnea. El a arătat că nu s-a pus problema demisiei sale nici în discuția restrân­să cu Tudose și alți lideri PSD. „Nu am avut o discuț­ie restrânsă... Ba da, am avut, dar nu s-a pus problema asta", a precizat Dragnea. întrebat dacă el le-a transmis colegilor că ar fi dispus să își dea demisia, liderul PSD a răspuns. „ V-am spus și vouă, dacă sunt instituții foarte deranjate și încep să fie disperate că obsesia lor nu se materializează, pot să plec și din țară, să mă evapor. Dar eu am o răspundere față de partid și am văzut, încă o dată, mai intens decât până acuma, o susținere profundă din partea partidului". Medicii și profesorii vor putea depune cereri pentru locuințele ANL și după 35 de ani Plenul Senatului a adoptat, ieri, un amendament potrivit căruia, pe lângă medicii rezidenți și medicii specialiști, și cadrele didactice să poată depune cereri pentru repar­tizarea locuințelor construite prin programele ANL și după împlinirea vârstei de 35 de ani. „ Prin excepție de la prevederile art. 8 alin (1), medicii rezidenți și medicii specia­liști pot depune cereri pentru repar­tizarea locuințelor construite prin programele ANL și după împlinirea vârstei de 35 de ani", potrivit amen­damentului adoptat cu 90 de voturi „pentru ”, zero abțineri și zero vo­turi „împotrivă". Inițial, în Comi­sia pentru Administrație Publică și Organizarea Teritoriului a fost apro­bat un amendament la proiectul de lege, astfel că medicii rezidenți și medicii specialiști pot depune ce­reri pentru repartizarea locuințelor construite prin programele ANL și după ce împlinesc vârsta de 35 de ani. In cazul acestui proiect de lege, Senatul este prima cameră sesizată. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafaxl5lmail.cylpress.ro __________Internet www.cylpress.ro__________ REDACTOR-ȘEF­ __________MIRCEA CANTĂR_________ Prim-redactor-șef adjunct. __________MAGDA BRATA__________ Redactor-șef adjunct: _________MARGA BULUGEAN________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Moti­ rfic­e, Radu Iliceanu Eveniment Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Educație: Cast Patru Cultură: Magda Bratu Sport: Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabila juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalităț citate, responsabitatea juridică le aparține. actualizate miercuri, 1­8 octombrie 201­7 Presiunile exercitate în spațiul public depășesc „limitele unor critici acceptabi­le într-o societate democratică”, a spus, ieri, în Parlamentul European, procuro­rul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ea precizând că e nevoie de sprijinul in­stituțiilor europene pentru continuarea luptei anticorupție. Kovesi a fost prezen­tă, ieri, în Parlamentul European, pentru a participa la Conferința cu tema „Lecții de învățat din România: schimb de bune practici între autoritățile anticorupție din România și Ucraina”. „Presiunile exercitate în spațiul public depășesc uneori limitele unor critici ac­ceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții impor­tante în stat. Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive, în lip­sa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă”, a spus procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorup­ție (DNA). Laura Codruța Kovesi a subliniat că pedep­sirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie iden­tificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție. „Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive des­fășurate de celelalte instituții și autorități ale sta­tului, de mediul educațional și cel de afaceri. Astăzi dezbaterea referitoare la corupție este omniprezentă în România, iar nivelul de aștep­tare și sprijinul ferm al cetățenilor creează ca­drul optim pentru o schimbare de esență a so­cietății, care să vizeze atât mentalități, cât și norme noi. (...) Contăm în acest efort pe spri­jinul partenerilor noștri instituționali din Româ­nia și privim cu încredere către instituțiile eu­ropene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate și deschidere, în beneficiul statu­lui de drept și al cetățeanului român”, a spus sursa menționată. Șeful DNA a subliniat că numărul dosarelor finalizate „cu succes” a crescut de la an la an, precum și importanța funcției persoanelor in­vestigate: „în 10 ani, numărul persoanelor tri­mise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimiși în judecată 360 inculpați, iar în 2016 au fost trimiși în judecată 127Î in­culpați). Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupției ar fi în creștere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai efi­cient faptele de corupție. Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste cinci ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate). Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari, 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice­prim miniștri, 20 miniștri și foști miniștri, 1 europarla­­mentar, 53 deputați și 19 senatori”, a făcut un bilanț în fața persoanelor prezente, pro­curorul șef al parchetului. Sursa menționată a mai spus că au existat încercări repetate de a limita eficiența in­vestigațiilor, prin inițiative de modificare a legislației anticorupție, prin restrângerea in­strumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție. „Stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți, întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acți­uni de intimidare. Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie negli­jat fenomenul informațiilor false, care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav cre­dibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție”, a conchis Kovesi. Referitor la dosarele instrumentate de DNA, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, la CSM, la finalul audierilor inspectorilor judiciari care au controlat DNA, că are o nelă­murire legată de faptul că un dosar din 2004 a fost „rezolvat” prin conexare în 2017, motiv pentru care „e ceva în neregulă”, „în ultimii 10 ani, s-au făcut 136 de con­troale, eu știu asta. Dar sunt punctuale. O eva­luare de fond nu s-a făcut din 2007. Concluzia mea e că, cel puțin la cinci ani, un astfel de control tematic de fond ar trebui făcut la un parchet. Voi trece în proiectul de legi ale justi­ției. E nefiresc ca, în 10 ani, alții să fie contro­lați de 10 ori și alții niciodată. (...) Am o nedu­merire. Să ai dosar penal din 2004 și să nu fie rezolvat decât prin conexare în 2017. Terme­nul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2005 de atâtea ori. E ceva în neregulă acolo”, a spus Toader. Kovesi se Plânge in Parlamentul European de presiunile Ilin sdrer Duhlie. Depășesc limitele unor critici acceptabile Deținuții care trăiesc în condiții inumane primesc, de mâine, „zile câștig” Legea privind recursul compensatoriu, care prevede ca deținuții care nu au beneficiat de con­diții bune în penitenciare să primească „zile câș­tig” va intra în vigoare începând de mâine, Mi­nisterul Justiției urmând să stabilească modul de interpretare a acestui act normativ. „Pe data de 20, ca sa evităm interpretarea, o practică neuni­tară, (...) am invitat toți directorii de penitenciare și judecătorii din comisiile speciale și vom dez­bate legea, vom da o interpretare, cea corectă, unitară. Comisiile sunt pregătite”, a declarat, marți, referitor la acest subiect, ministrul Justiției, Tu­dorel Toader, începând de mâine, deținuții vor beneficia de aplicarea legii care prevede că pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții improprii se consi­deră executate, suplimentar, șase zile din pedeapsa aplicată. în luna noiembrie 2016, a fost inițiat de către Ministerul Justiției un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executa­rea pedepselor și a măsurilor priva­tive de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului pe­nal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câștig, regle­mentat ca măsură generală de de­grevare a penitenciarelor, în cadrul instituției liberării condiționate. Astfel, mecanismul compensa­toriu este conceput ca un instru­ment juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se in­clude, indiferent de regimul de executare a pe­depsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu mai mic de 3 mp/deținut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiții, se vor considera executate, suplimentar, șase zile din pe­deapsa aplicată. Proiectul de lege a fost adoptat în ședința Gu­vernului din 23 noiembrie 2016 și transmis Se­natului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Noii miniștri au depus jurământul Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de eliberare din funcție a miniștrilor demisionari, noii miniștri depunând jurământul aseară, la Cotroceni. Klaus Iohan­nis a semnat decretele de elibera­re din funcție a lui Sevil Shhaideh, Răzvan Cuc și Rovanei Plumb, precum și decretele prin care Paul Stănescu este numit vicepremier și ministru al Dezvoltării Regiona­le, Felix Stroe ministru al Trans­porturilor, iar Marius Nica minis­tru delegat al Fondurilor Europe­ne. Premierul Mihai Tudose i-a trimis, în cursul zilei de luni, președintelui Klaus Iohannis propunerile de numire a trei noi miniștri, după ce liderii social­­democrați au votat, vineri, ca Paul Stănescu să preia funcțiile de vicepremier și ministrul al Dezvol­tării Regionale, în locul lui Sevil Shhaideh, Felix Stroe să preia ministerul Transporturilor, în locul lui Răzvan Cuc, și Marius Nica să preia ministerului Fondu­rilor Europene, în locul Rovanei Plumb.

Next