Cuvântul Libertății, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 8461-8486)
2017-10-20 / nr. 8477
2 / cuvântul libertății Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European la Bruxelles Președintele Klaus Iohannis participă, în zilele de 19-20 octombrie, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles. Subiectele principale de discuție vizează migrația, agenda digitală a UE, securitatea și apărarea, relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia și dolarul nord-coreean. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, va fi abordată și tema referitoare la viitorul Uniunii Europene; în acest context, va fi discutată Agenda Liderilor, document propus de către Președintele Consiliului European, care detaliază calendarul și subiectele care ar urma să fie discutate de liderii europeni până la finalul primului semestru al anului 2019. Totodată, va avea loc o sesiune în format UE27 dedicată discuțiilor referitoare la retragerea Marii Britanii din UE în vederea evaluării progreselor înregistrate până în prezent în procesul de negociere. „Referitor la migrație, Președintele României va sublinia importanța monitorizării fluxurilor migratorii pe ruta Mediteranei de Est, pentru o mai bună gestionare a acestora. Totodată, Președintele Klaus Iohannis va sublinia că implementarea Declarației UE-Turcia trebuie să rămână o prioritate pentru Uniune”, se precizează în comunicatul citat, în privința agendei digitale, președintele României va susține necesitatea ca Piața Unică Digitală să devină deplin funcțională cât mai repede posibil. Mai mult, Iohannis va sublinia că securitatea cibernetică este un element determinant pentru buna funcționare a acestei piețe: „în ceea ce privește politica europeană de apărare, Președintele României va informa membrii Consiliului European cu privire la decizia țării noastre de a participa la procesul de cooperare permanentă structurată (PESCO) chiar de la lansarea acestui proces, preconizată pentru luna decembrie a acestui an. De asemenea, Președintele României se va referi la evoluțiile din dosarul nord-coreean care generează îngrijorare, reprezentând o amenințare gravă la adresa securității globale. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România susține eforturile comunității internaționale pentru soluționarea pe cale pașnică a crizei din Peninsula Coreeană și că obiectivul major este denuclearizarea completă, verificabilă și ireversibilă a peninsulei coreene”, arată Administrația Prezidențială. Cu prilejul reuniunii Consiliului European, Președintele României va participa la Summitul Partidului Popular European (PPE) și va avea întâlniri cu Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, și Secretar General al PPE, Antonio LópezAstúriz. EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafax@mail.cvfpress.ro _________ Internet www.cvfpress.ro__________ REDACTOR-ȘEF ___________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ____________MAGDA BRATU____________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN__________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Motrfide, Radu Iliceanu Eveniment: Carmen Zuican Economie/ Politică: Marga Bulugean Educație: Cristi Pătru Cultură: Magda Bratu Sport Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologic Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabiltate juridică pentru conținutul atolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalităț citate, responsabtatea fiindcă le aparține. vineri, 20 octombrie 2017 actualitate SS75 Nici o dilemă vieneză. Cu extrema dreaptă al guvernare! ' MIRCEA CANTAR' Ceea ce știm după alegerile legislative din Austria, de duminica trecută, este că Partidul Conservator Creștin (ÖVP) condus de Sebastian Kurz, 31 de ani, va forma viitorul guvern. Sosit pe primul loc cu 31,6% din sufragii. ÖVP este urmat de social-democrații lui Christian Kern (26,9%) și Partidul Libertății (FPO) - extrema dreaptă, condus de Heinz Christian Strache (26%), succesorul sulfurosului tribun Jörg Heider. Un partid cu „rădăcini naziste”, care flirtează cu antisemitismul. Reproducerea coaliției dreapta-stânga, care a guvernat țara în ultimii 10 ani, s-a spus, a devenit nedorită de electorat. VPO se opune fluxului migraționist, care bulversează echilibrul demografic al țării (8,7 milioane locuitori) și în plus revendică - imperativ - Ministerul de Interne, condiție expresă într-o posibilă guvernare. De asemenea, se mai spune că ar coopera cu Rusia Unită, formațiunea lui Vladimir Putin. Cum însuși Sebastian Kurz - viitorul cancelar al țării - s-a pronunțat sistematic împotriva primirii de imigranți în campania electorală, de bună seamă că o alianță OVP - VPO (extrema dreaptă, partid eurosceptic) nu este bine văzută la Bruxelles, și așa îngrijorat de populismul european în ofensivă. Și în același timp riscantă pentru Sebastian Kurz, actualul ministru de Externe al țării, cel mai tânăr lider european. Presat de Bruxelles, pentru a păstra o linie eurofilă, știe că nu puțini lideri europeni conservă o ranchiună la adresa conservatorilor austrieci. Firește, sunt multe inconveniente, în acceptarea unei coaliții între dreapta și extrema dreaptă: de pildă, un ministru al Culturii, de extremă dreaptă, în țara lui Mozart, nu sună deloc bine. Sau un vicecancelar FPÖ în țara natală a lui Hitler. Cum alegerile legislative au fost anticipate, tocmai pentru încheierea celor 10 ani de „mare coaliție” cu social-democrații cancelarului Christian Kem, o altă ipoteză probabilă de construcție a viitoarei coaliții nu există. Singura alternativă, la marea coaliție SPO și OFP este cooptarea partidului libertății FPO la guvernare. Dacă nu continuarea... marii coaliții. Un număr mare de austrieci se pronunță în favoarea unor persoane puternice la putere. Ceea ce ar putea să îngrijoreze. Deși, până la urmă, nu opinia publică provoacă eroziunea democrației, în Austria barierele instituționale sunt foarte înalte. Și țara este una prosperă. Deloc surprinzător, Austria, prin noul său cancelar Sebastian Kurz, se simte atrasă de grupul de la Vișegrad. Mai ales în chestiunea imigrației. Opinia publică a basculat după evenimentele din noaptea de Anul Nou de la Köln, când s-a spun că un grup de tineri a fost agresat de imigranți. Beneficiind de o atracție turistică binecunoscută, o agricultură performantă - lidera Europei în bio - și chiar industrie de înaltă performanță - cristalele Swarowski, moto KTM, băuturile Red Bull și Pago, cu lideri în oțeluri speciale, economia austriacă are ritmuri constante de creștere. Și, peste toate, Viena rămâne capitala mondială a muzicii. Ministrul Mișa, despre taxa de solidaritate. Un procent de 90% merge la bugetul de stat Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a explicat, ieri, că taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se dorește asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvență. 90% din acest procent va merge însă la bugetul de stat, potrivit ministrului. Contribuția pentru solidaritate socială „nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”, precizează, joi, într-un comunicat, Ministerul Finanțelor. Instituția menționează că această contribuție este „în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivității și cel al solidarității sociale”. „Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”, arată Ministerul Finanțelor. în ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, „obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/ 987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002”, se mai arată în comunicat. Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a anunțat miercuri seara, la Antena 3, că din 2018 angajatorii vor plăti o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii. „Este o taxă reglementată și printr-o directivă europeană, pe care o plătește angajatorul la fondul de salarii. Este o directivă europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă. (...) O plătește angajatorul la fondul de salarii, să aibă și el o responsabilitate față de bugetul de stat”, a spus Ionuț Mișa. Oficialul a insistat că această taxă „se aplică la fondul de salarii, care nu poate fi eliminată sau comasată cu alte categorii de contribuții”. Iarieri, la un eveniment pe teme de Sănătate, a explicat că taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se dorește asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvență. 90% din acest procent va merge însă la bugetul de stat. „E vorba de o contribuție de solidaritate socială, nu e taxă nouă, în baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaților pentru care angajatorul nu plătește contribuții. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toți angajații pentru companiile la care au lucrat și au intrat în insolvență. Se dorește asigurarea angajatului în situația în care angajatorul nu i-a plătit contribuțiile și intră în insolvență”, a declarat ministrul Finanțelor. Ministrul susține că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix. „Acest 2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte se va continua ca venit la bugetul de stat, ca ulterior de la bugetul de stat să fie acoperite financiar pentru partea de sănătate și pentru asigurări sociale. Din 2% ,90 % merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinații în funcție de soluțiile bugetare, și 10 % către sprijinirea tuturor salariaților care se pot confrunta cu o situație în care angajatorul intră în insolvență și nu se achită obligațiile angajaților, fiindu-i afectată pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat și va avea ca destinația plata către anumite obligații sociale”, spune Mișa. Măsura ar urma să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2018, fiind în circuitul de avizare, urmând a fi postată pe site în perioada următoare, a explicat Mișa, precizând că toate țările din UE aplică acest procent.________________________