Cuvântul Libertății, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 8461-8486)

2017-10-20 / nr. 8477

2 / cuvântul libertății Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European la Bruxelles Președintele Klaus Iohannis participă, în zilele de 19-20 octombrie, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles. Sub­iectele principale de discuție vizează mi­­grația, agenda digitală a UE, securitatea și apărarea, relațiile dintre Uniunea Europea­nă și Turcia și dolarul nord-coreean. Potrivit unui comunicat al Administra­ției Prezidențiale, va fi abordată și tema referitoare la viitorul Uniunii Europene; în acest context, va fi discutată Agenda Li­derilor, document propus de către Preșe­dintele Consiliului European, care deta­liază calendarul și subiectele care ar urma să fie discutate de liderii europeni până la finalul primului semestru al anului 2019. Totodată, va avea loc o sesiune în format UE27 dedicată discuțiilor referitoare la re­tragerea Marii Britanii din UE în vederea evaluării progreselor înregistrate până în prezent în procesul de negociere. „Referitor la migrație, Președintele Ro­mâniei va sublinia importanța monitoriză­rii fluxurilor migratorii pe ruta Mediteranei de Est, pentru o mai bună gestionare a acestora. Totodată, Președintele Klaus Iohannis va sublinia că implementarea De­clarației UE-Turcia trebuie să rămână o prioritate pentru Uniune”, se precizează în comunicatul citat, în privința agendei digitale, președin­tele României va susține necesitatea ca Piața Unică Digitală să devină deplin func­țională cât mai repede posibil. Mai mult, Iohannis va sublinia că securitatea ciber­netică este un element determinant pen­tru buna funcționare a acestei piețe: „în ceea ce privește politica europeană de apărare, Președintele României va infor­ma membrii Consiliului European cu pri­vire la decizia țări­i noastre de a participa la procesul de cooperare permanentă struc­turată (PESCO) chiar de la lansarea aces­tui proces, preconizată pentru luna de­cembrie a acestui an. De asemenea, Pre­ședintele României se va referi la evoluții­le din dosarul nord-coreean care generea­ză îngrijorare, reprezentând o amenințare gravă la adresa securității globale. Preșe­dintele Klaus Iohannis va sublinia că Ro­mânia susține eforturile comunității inter­naționale pentru soluționarea pe cale paș­nică a crizei din Peninsula Coreeană și că obiectivul major este denuclearizarea com­pletă, verificabilă și ireversibilă a penin­sulei coreene”, arată Administrația Prezi­dențială. Cu prilejul reuniunii Consiliului Euro­pean, Președintele României va participa la Summitul Partidului Popular European (PPE) și va avea întâlniri cu Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, și Secretar General al PPE, Antonio López­­Astúriz. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafax@mail.cvfpress.ro _________ Internet www.cvfpress.ro__________ REDACTOR-ȘEF­ ___________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ____________MAGDA BRATU____________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN__________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mot­rfid­e, Radu Iliceanu Eveniment: Carmen Zuican Economie/ Politică: Marga Bulugean Educație: Cristi Pătru Cultură: Magda Bratu Sport Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologic Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabiltate juridică pentru conținutul atolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalităț citate, responsabtatea fiindcă le aparține. vineri, 20 octombrie 201­7 actualitate SS75 Nici o dilemă vieneză. Cu extrema dreaptă al guvernare! ' MIRCEA CANTAR' Ceea ce știm după alegerile legislative din Austria, de duminica trecută, este că Partidul Conservator Creștin (ÖVP) condus de Sebas­tian Kurz, 31 de ani, va forma viitorul guvern. Sosit pe primul loc cu 31,6% din sufragii. ÖVP este urmat de social-democrații lui Christian Kern (26,9%) și Partidul Libertății (FPO) - extrema dreaptă, condus de Heinz Christian Strache (26%), succesorul sulfurosului tri­bun Jörg Heider. Un partid cu „rădăcini na­ziste”, care flirtează cu antisemitismul. Re­producerea coaliției dreapta-stânga, care a guvernat țara în ultimii 10 ani, s-a spus, a devenit nedorită de electorat. VPO se opune fluxului migraționist, care bulversează echili­brul demografic al țării (8,7 milioane locui­tori) și în plus revendică - imperativ - Minis­terul de Interne, condiție expresă într-o posibilă guvernare. De asemenea, se mai spune că ar coopera cu Rusia Unită, formațiunea lui Vladi­mir Putin. Cum însuși Sebastian Kurz - viitorul cancelar al țării - s-a pronunțat sistematic împo­triva primirii de imigranți în campania electorală, de bună seamă că o alianță OVP - VPO (extrema dreaptă, partid eurosceptic) nu este bine văzută la Bruxelles, și așa îngrijorat de populismul euro­pean în ofensivă. Și în același timp riscantă pen­tru Sebastian Kurz, actualul ministru de Externe al țării, cel mai tânăr lider european. Presat de Bruxelles, pentru a păstra o linie eurofilă, știe că nu puțini lideri europeni conservă o ranchiună la adresa conservatorilor austrieci. Firește, sunt multe inconveniente, în acceptarea unei coaliții între dreapta și extrema dreaptă: de pildă, un ministru al Culturii, de extremă dreaptă, în țara lui Mozart, nu sună deloc bine. Sau un vice­cancelar FPÖ în țara natală a lui Hitler. Cum alegerile legislative au fost anticipate, tocmai pentru încheierea celor 10 ani de „mare coali­ție” cu social-democrații cancelarului Christian Kem, o altă ipoteză probabilă de construcție a viitoarei coaliții nu exis­tă. Singura alternativă, la marea coaliție SPO și OFP este cooptarea partidului libertății FPO la guvernare. Dacă nu con­tinuarea... marii coaliții. Un număr mare de austrieci se pronunță în favoarea unor persoane puternice la putere. Ceea ce ar putea să îngrijoreze. Deși, până la urmă, nu opinia publică provoacă ero­ziunea democrației, în Austria barierele instituționale sunt foarte înalte. Și țara este una prosperă. Deloc surprinzător, Austria, prin noul său cancelar Sebas­tian Kurz, se simte atrasă de grupul de la Vișegrad. Mai ales în chestiunea imi­grației. Opinia publică a basculat după eveni­mentele din noaptea de Anul Nou de la Köln, când s-a spun că un grup de tineri a fost agresat de imigranți. Beneficiind de o atracție turistică binecunoscută, o agricultură performantă - li­dera Europei în bio - și chiar industrie de înaltă performanță - cristalele Swarowski, moto KTM, băuturile Red Bull și Pago, cu lideri în oțeluri speciale, economia austriacă are ritmuri constante de creștere. Și, peste toate, Viena rămâne capita­la mondială a muzicii. Ministrul Mișa, despre taxa de solidaritate. Un procent de 90% merge la bugetul de stat Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a explicat, ieri, că taxa de solidari­tate de 2% va fi un fond prin care se dorește asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în in­­solvență. 90% din acest procent va merge însă la bugetul de stat, potrivit ministrului. Contribuția pentru solidaritate socială „nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numă­rului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salaria­ții”, precizează, joi, într-un comu­nicat, Ministerul Finanțelor. Instituția menționează că aceas­tă contribuție este „în conformita­te cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivită­­ții și cel al solidarității sociale”. „Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondu­lui de garantare pentru plata crean­țelor salariale și asigurării necesa­rului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, in­demnizațiile primite pentru conce­diile medicale sau cheltuielile pen­tru accidente de muncă și boli pro­fesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure ne­cesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salaria­ții”, arată Ministerul Finanțelor. în ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, „obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, care trans­pune Directiva Consiliului nr. 80/ 987/CEE privind apropierea legis­lațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul in­solvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunități­lor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modifică­rile aduse prin Directiva Parlamen­tului European și a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002”, se mai arată în comunicat. Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigu­ră plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a anunțat miercuri seara, la Ante­na 3, că din 2018 angajatorii vor plăti o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii. „Este o taxă reglementată și printr-o directivă europeană, pe care o plătește an­gajatorul la fondul de salarii. Este o directivă europeană care regle­mentează pentru fondul de salarii o anumită taxă. (...) O plătește angajatorul la fondul de salarii, să aibă și el o responsabilitate față de bugetul de stat”, a spus Ionuț Mișa. Oficialul a insistat că aceas­tă taxă „se aplică la fondul de sala­rii, care nu poate fi eliminată sau comasată cu alte categorii de con­tribuții”. Iar­ieri, la un eveniment pe teme de Sănătate, a explicat că taxa de solidaritate de 2% va fi un fond prin care se dorește asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvență. 90% din acest procent va merge însă la bugetul de stat. „E vorba de o contribuție de solidaritate socială, nu e taxă nouă, în baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaților pentru care angajatorul nu plătește contribuții. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toți angajații pentru companiile la care au lucrat și au intrat în insolvență. Se dorește asi­gurarea angajatului în situația în care angajatorul nu i-a plătit con­tribuțiile și intră în insolvență”, a declarat ministrul Finanțelor. Ministrul susține că poate fi sta­bilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix. „Acest 2% nu înseamnă inte­gral fondul de salarii. O parte se va continua ca venit la bugetul de stat, ca ulterior de la bugetul de stat să fie acoperite financiar pen­tru partea de sănătate și pentru asigurări sociale. Din 2% ,90 % merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinații în func­ție de soluțiile bugetare, și 10 % către sprijinirea tuturor salariaților care se pot confrunta cu o situație în care angajatorul intră în insol­­vență și nu se achită obligațiile an­gajaților, fiindu-i afectată pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat și va avea ca destinația plata către anumite obligații sociale”, spune Mișa. Măsura ar urma să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2018, fiind în circuitul de avizare, urmând a fi postată pe site în perioada urmă­toare, a explicat Mișa, precizând că toate țările din UE aplică acest procent.________________________

Next