Cuvântul Libertății, iunie 2018 (Anul 30, nr. 8652-8674)

2018-06-28 / nr. 8673

joi, 28 iunie 2018 cultură / educație cuvântul libertății / 3 Prin două interviuri, „așa și așa”, ca să folosim un eufemism, apărute recent, regi­zorul Stere Gulea vorbește despre noul său film .,Moromeții”, ecranizare după volumul al doilea al romanului cu același nume de Marin Preda. La 30 de ani, după prima pe­liculă, care a dispus de o distribuție saluta­ră cu Victor Rebengiuc în rolul lui Ilie Mo­romete, Luminița Gheorghiu (Catrina), Gina Patrichi (Guica), Dorel Vișan (Tudor Bălosu), Mitică Popescu (Cocoșilă), Petre Gheorghiu (Primarul Aristide), Florin Zam­firescu (Țugurlan), copilul Marius Badea (Nicolae) ș.a.m.d., de această dată, Stere Gulea a contat pe Horațiu Mălăele­­ căruia i-a încredințat rolul de a-l juca pe Ilie Moromete George Mihăiță și o pleiadă de actori tineri. Doar Florin Zamfirescu, în rolul lui Țu­­gurlan, din Moromeții I (1987), mai rezistă și în noua distribuție. Regizorul și scenaristul Stere Gulea mărturisește că a început să scrie la scenariul noului film, în vara lui 2015, ple­când de la „convingerea” că volumul II al Moromeților este o operă care nu se ri­dică „nici pe departe” la ni­velul volumului I. După atâ­tea revizuiri ale operei ma­relui scriitor Marin Preda, declanșate de­­ Negoițescu, Gr. Grigurcu și care au mai fost, apare acum și Stere Gulea, încredințat de aceeași teză eronată, fiindcă cititorii au făcut, cum spunea criti­cul Alex Ștefănescu un coup de frindre pentru această carte. ..poate ursuză stilistic și lipsită de cochetărie". Și spune așa Stere Gulea într- u unul din interviuri. ..De fapt am rescris cu mâna mea ce gândise Preda. Trasee pe care Preda le-a imaginat ori le-a trăit”. Cam riscantă aserțiunea, fiindcă însuși marele prozator în „Convorbiri cu Marin Preda”, de Florin Mugur (Ed. Albas­­tros, 1973), spunea că :.Actul de creație este rezultatul vieții interioare, secrete, a scrii­torului: nu se știe și nu mai știe nici el exact dacă ceea ce povestește i s-a întâmplat lui cu adevărat, dacă și-a imaginat numai sau dacă e vorba de un amestec de fapte reale și de invenții ca și în teatru, uneori, bă­nuim, regizorul nu este obligat să păstreze sacralitatea operei, ca un surâs al eternită­ții, și nici nu mai este o insolență de a spu­ne altceva decât spusese până atunci ope­ra respectivă. Numai că Stere Gulea nu face o asemenea precizare factuală, deși este întrebat undeva dacă îl completează pe Marin Preda și pornește de la alte pre­mise, comițând - deloc involuntar - o lip­să de respect față de Marin Preda. Geta Dimisianu, de pildă, redactor de carte la „Moromeții” volumul II, spunea că ..E o carte grea și consistentă­, în care autorul vorbește de o altă lume decât cea din pri­mul volum. Iar Monica Lovinescu, pe care nu o putem bănui de absența gustului es­tetic, a spiritului critic și a criteriilor de valoare, în judecarea unei opere literare, elogia („Unde scurte”, Ed. Humanitas, 1990) de-a dreptul, fără parcimonie, „noua figură a țăranului impus în literatura ro­mână - prin viziunea asupra lumii, nu prin psihologie­­ suprasaturată de țărani”. Ilie Moromete poate fi considerat primul ță­ran intelectual din proza noastră, discur­sul său fiind eminamente dizident. De fapt, în „Moromeții”, autorul polemizează cu Liviu Rebreanu, care considera țăranul ro­mân primitiv, gregar, animat de instincte pri­mare. Și am putea continua cu argumente­le. Stere Gulea accentuează faptul că a pla­sat acțiunea filmului său recent în 1945. Nu este iscodit, în nici unul din interviurile acordate, care este motivul. „Moromeții” volumul II continuă povestea vieții lui Ilie Moromete și a familiei sale, evocându-se de această dată - precumpănitor - anii de după război, când timpul se precipita, ră­vășind stilul de viață al satului. Și era tot mai greu de înțeles ceea ce se petrecea. Volumul II urmărește o perioadă de timp, mult mai întinsă, aproape două decenii, re­­zumându-se sau sărind peste anumite mo­mente. Cartea începe cu tentativa eșuată a tatălui, de recuperare a celor trei fii ai săi, fugiți de acasă la București, în momentul în care începuse să-și vândă din pământ ca să-și plătească impozitele și să-l poată men­ține pe Nicolae la școală. Dar vine războiul, Nilă moare la Cotul Donului ș.a.m.d. în următoarele 500 de pagini este descrisă agitația care cuprinde, încet-încet, satul, în condițiile unui nou mod de viață impus de autoritățile vremii. Marin Preda oferă o adevărată defilare de măști grotești. Ilie Moromete nu mai știe cui să dea dreptate, nu înțelege lumea care se naște, inclusiv în discuțiile cu fiul său Nicolae. Numai că anul 1945 la care - exclusiv - se oprește, declarativ, regizorul și scenaristul Stere Gulea nu are nimic revelator. Chiar dacă se instalează guvernul Petru Groza, nu se pomenește acest lucru. De reforma agra­ră autorul pomenește vag, printr-o descrie­re a unei intervenții a lui Nicolae și a nou­lui notar al comunei la o întâlnire cu oa­menii satului. Momentele de convulsie so­cială se realizează la aria de treierat, unde țăranii încercau să se sustragă cotelor im­puse de noul regim, dar prin 1947. De alt­fel, scriitorul și povestește că sursa de in­spirația a constituit-o o documentare într­­un sat (Căldărești, de lângă Buzău), prin 1950, unde fusese trimis de revista „Con­temporanul” pentru o lună, în timpul seceri­șului. Revin la anul 1945, la care se rapor­tează, fără nicio noimă, Stere Gulea­ este un an fac, premergător alegerilor de anul ur­mător și la Siliștea Gumești se schimbă vreo trei primari. Sosește încă presa vremii și însăși convocarea lui Nicolae, după intra­rea în partid „la raion”, atestă că acțiunea se derulează după 1950, când prin reforma administrativă țara fusese împărțită, după modelul sovietic, în regiuni și raioane. Deși continuă să discute politică cu prietenii li­berali în cerdacul casei, nu în poiana fieră­riei, Ilie Moromete este umbra celui de odi­nioară. De biografia lui Nicolae autorul se va ocupa în „Marele Singuratic”. în subsi­diar, ne va oferi o galerie de măști grotești sugerând, prin metamorfozele multor per­sonaje, începând cu Bilă, ce zăcământ „mo­ral”, nu prisosea. Romanul „Moromeții” nu a fost cenzurat și autorul, care își dăduse obolul prin „Ana Roșculeț” și „Desfășura­rea”, nu era dispus la nici o concesie. Cen­zura însăși avea frică de Marin Preda. Că Stere Gulea ajunge de la tema filmului menționat la Liviu Dragnea, neevitând ast­fel de capcane aiuritoare, spune multe, in­clusiv că viața bate filmul, deși am vrea să fim contraziși de calitatea noii pelicule. Moromeții și Rubiconul regiei! MIRCEA CANTAR A doua ediție a concursului EU Datathon A doua ediție a concursului EU Datat­hon, care evidențiază potențialul stabi­lirii unei legături între datele UE și cele naționale și promovează reutilizarea da­telor deschise, a fost lansată în luna mai 2018, urmând să aibă faza finală la Bru­xelles, în data de 2 octombrie 2018. Par­ticipanții sunt invitați să dezvolte apli­cații utilizând cel puțin un set de date pus la dispoziție de instituțiile și agen­țiile europene prin intermediul porta­lului de date deschise al UE. Termenul­­limită pentru înscrierea în concurs este data de 15 iulie 2018. Concursul are în vedere: pro­ducerea unor aplicații inovatoa­re, inclusiv de vizualizare; eviden­țierea beneficiilor aduse de UE; sublinierea potențialului datelor UE privind achizițiile publice; promovarea reutilizării datelor deschise drept catalizator pentru o economie pe bază de date în creștere, stimularea utilizării da­telor deschise produse de admi­nistrațiile publice și interacțiunea cu noi audiențe. El este deschis participării tu­turor celor interesați (inclusiv cer­cetători în domeniul datelor des­chise, programatori, proiectanți grafici și de interfețe, jurnaliști de profil, activiști în domeniul comu­nităților de date, coordonatori de proiecte în domeniul IT etc.) de gestionarea creativă a provocări­lor societale prin intermediul ex­plorării datelor și/sau al creării de produse prototip ce au la bază da­tele deschise. Echipele pot fi for­mate dintr-un singur sau mai mulți participanți, dintr-una sau mai multe companii sau dintr-una sau mai multe persoane juridice având sediul în țările UE sau AELS. Descrierile proiectelor trebuie înscrise în platforma online a competiției până la termenul-limită sus-menționat, urmând ca aplica­țiile echipelor selectate să fie dez­voltate până la data de 23 sep­tembrie 2018. AAARGA BULUGEAN Aplicațiile pot concura în una dintre următoarele secțiuni tematice:­­. Date deschise ale DE - Pentru un nivel sporit de inovare în Europa 2. Dreptul național și european - Pentru o legislație interoperabilă 3. Achiziții publice europene - Valoare pentru cetățeni, valoare pen­tru mediul de afaceri 4. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară - Promova­rea reutilizării datelor și a inovării

Next