Cuvântul Libertății, iunie 2018 (Anul 30, nr. 8652-8674)
2018-06-28 / nr. 8673
joi, 28 iunie 2018 cultură / educație cuvântul libertății / 3 Prin două interviuri, „așa și așa”, ca să folosim un eufemism, apărute recent, regizorul Stere Gulea vorbește despre noul său film .,Moromeții”, ecranizare după volumul al doilea al romanului cu același nume de Marin Preda. La 30 de ani, după prima peliculă, care a dispus de o distribuție salutară cu Victor Rebengiuc în rolul lui Ilie Moromete, Luminița Gheorghiu (Catrina), Gina Patrichi (Guica), Dorel Vișan (Tudor Bălosu), Mitică Popescu (Cocoșilă), Petre Gheorghiu (Primarul Aristide), Florin Zamfirescu (Țugurlan), copilul Marius Badea (Nicolae) ș.a.m.d., de această dată, Stere Gulea a contat pe Horațiu Mălăele căruia i-a încredințat rolul de a-l juca pe Ilie Moromete George Mihăiță și o pleiadă de actori tineri. Doar Florin Zamfirescu, în rolul lui Țugurlan, din Moromeții I (1987), mai rezistă și în noua distribuție. Regizorul și scenaristul Stere Gulea mărturisește că a început să scrie la scenariul noului film, în vara lui 2015, plecând de la „convingerea” că volumul II al Moromeților este o operă care nu se ridică „nici pe departe” la nivelul volumului I. După atâtea revizuiri ale operei marelui scriitor Marin Preda, declanșate de Negoițescu, Gr. Grigurcu și care au mai fost, apare acum și Stere Gulea, încredințat de aceeași teză eronată, fiindcă cititorii au făcut, cum spunea criticul Alex Ștefănescu un coup de frindre pentru această carte. ..poate ursuză stilistic și lipsită de cochetărie". Și spune așa Stere Gulea într- u unul din interviuri. ..De fapt am rescris cu mâna mea ce gândise Preda. Trasee pe care Preda le-a imaginat ori le-a trăit”. Cam riscantă aserțiunea, fiindcă însuși marele prozator în „Convorbiri cu Marin Preda”, de Florin Mugur (Ed. Albastros, 1973), spunea că :.Actul de creație este rezultatul vieții interioare, secrete, a scriitorului: nu se știe și nu mai știe nici el exact dacă ceea ce povestește i s-a întâmplat lui cu adevărat, dacă și-a imaginat numai sau dacă e vorba de un amestec de fapte reale și de invenții ca și în teatru, uneori, bănuim, regizorul nu este obligat să păstreze sacralitatea operei, ca un surâs al eternității, și nici nu mai este o insolență de a spune altceva decât spusese până atunci opera respectivă. Numai că Stere Gulea nu face o asemenea precizare factuală, deși este întrebat undeva dacă îl completează pe Marin Preda și pornește de la alte premise, comițând - deloc involuntar - o lipsă de respect față de Marin Preda. Geta Dimisianu, de pildă, redactor de carte la „Moromeții” volumul II, spunea că ..E o carte grea și consistentă, în care autorul vorbește de o altă lume decât cea din primul volum. Iar Monica Lovinescu, pe care nu o putem bănui de absența gustului estetic, a spiritului critic și a criteriilor de valoare, în judecarea unei opere literare, elogia („Unde scurte”, Ed. Humanitas, 1990) de-a dreptul, fără parcimonie, „noua figură a țăranului impus în literatura română - prin viziunea asupra lumii, nu prin psihologie suprasaturată de țărani”. Ilie Moromete poate fi considerat primul țăran intelectual din proza noastră, discursul său fiind eminamente dizident. De fapt, în „Moromeții”, autorul polemizează cu Liviu Rebreanu, care considera țăranul român primitiv, gregar, animat de instincte primare. Și am putea continua cu argumentele. Stere Gulea accentuează faptul că a plasat acțiunea filmului său recent în 1945. Nu este iscodit, în nici unul din interviurile acordate, care este motivul. „Moromeții” volumul II continuă povestea vieții lui Ilie Moromete și a familiei sale, evocându-se de această dată - precumpănitor - anii de după război, când timpul se precipita, răvășind stilul de viață al satului. Și era tot mai greu de înțeles ceea ce se petrecea. Volumul II urmărește o perioadă de timp, mult mai întinsă, aproape două decenii, rezumându-se sau sărind peste anumite momente. Cartea începe cu tentativa eșuată a tatălui, de recuperare a celor trei fii ai săi, fugiți de acasă la București, în momentul în care începuse să-și vândă din pământ ca să-și plătească impozitele și să-l poată menține pe Nicolae la școală. Dar vine războiul, Nilă moare la Cotul Donului ș.a.m.d. în următoarele 500 de pagini este descrisă agitația care cuprinde, încet-încet, satul, în condițiile unui nou mod de viață impus de autoritățile vremii. Marin Preda oferă o adevărată defilare de măști grotești. Ilie Moromete nu mai știe cui să dea dreptate, nu înțelege lumea care se naște, inclusiv în discuțiile cu fiul său Nicolae. Numai că anul 1945 la care - exclusiv - se oprește, declarativ, regizorul și scenaristul Stere Gulea nu are nimic revelator. Chiar dacă se instalează guvernul Petru Groza, nu se pomenește acest lucru. De reforma agrară autorul pomenește vag, printr-o descriere a unei intervenții a lui Nicolae și a noului notar al comunei la o întâlnire cu oamenii satului. Momentele de convulsie socială se realizează la aria de treierat, unde țăranii încercau să se sustragă cotelor impuse de noul regim, dar prin 1947. De altfel, scriitorul și povestește că sursa de inspirația a constituit-o o documentare întrun sat (Căldărești, de lângă Buzău), prin 1950, unde fusese trimis de revista „Contemporanul” pentru o lună, în timpul secerișului. Revin la anul 1945, la care se raportează, fără nicio noimă, Stere Gulea este un an fac, premergător alegerilor de anul următor și la Siliștea Gumești se schimbă vreo trei primari. Sosește încă presa vremii și însăși convocarea lui Nicolae, după intrarea în partid „la raion”, atestă că acțiunea se derulează după 1950, când prin reforma administrativă țara fusese împărțită, după modelul sovietic, în regiuni și raioane. Deși continuă să discute politică cu prietenii liberali în cerdacul casei, nu în poiana fierăriei, Ilie Moromete este umbra celui de odinioară. De biografia lui Nicolae autorul se va ocupa în „Marele Singuratic”. în subsidiar, ne va oferi o galerie de măști grotești sugerând, prin metamorfozele multor personaje, începând cu Bilă, ce zăcământ „moral”, nu prisosea. Romanul „Moromeții” nu a fost cenzurat și autorul, care își dăduse obolul prin „Ana Roșculeț” și „Desfășurarea”, nu era dispus la nici o concesie. Cenzura însăși avea frică de Marin Preda. Că Stere Gulea ajunge de la tema filmului menționat la Liviu Dragnea, neevitând astfel de capcane aiuritoare, spune multe, inclusiv că viața bate filmul, deși am vrea să fim contraziși de calitatea noii pelicule. Moromeții și Rubiconul regiei! MIRCEA CANTAR A doua ediție a concursului EU Datathon A doua ediție a concursului EU Datathon, care evidențiază potențialul stabilirii unei legături între datele UE și cele naționale și promovează reutilizarea datelor deschise, a fost lansată în luna mai 2018, urmând să aibă faza finală la Bruxelles, în data de 2 octombrie 2018. Participanții sunt invitați să dezvolte aplicații utilizând cel puțin un set de date pus la dispoziție de instituțiile și agențiile europene prin intermediul portalului de date deschise al UE. Termenullimită pentru înscrierea în concurs este data de 15 iulie 2018. Concursul are în vedere: producerea unor aplicații inovatoare, inclusiv de vizualizare; evidențierea beneficiilor aduse de UE; sublinierea potențialului datelor UE privind achizițiile publice; promovarea reutilizării datelor deschise drept catalizator pentru o economie pe bază de date în creștere, stimularea utilizării datelor deschise produse de administrațiile publice și interacțiunea cu noi audiențe. El este deschis participării tuturor celor interesați (inclusiv cercetători în domeniul datelor deschise, programatori, proiectanți grafici și de interfețe, jurnaliști de profil, activiști în domeniul comunităților de date, coordonatori de proiecte în domeniul IT etc.) de gestionarea creativă a provocărilor societale prin intermediul explorării datelor și/sau al creării de produse prototip ce au la bază datele deschise. Echipele pot fi formate dintr-un singur sau mai mulți participanți, dintr-una sau mai multe companii sau dintr-una sau mai multe persoane juridice având sediul în țările UE sau AELS. Descrierile proiectelor trebuie înscrise în platforma online a competiției până la termenul-limită sus-menționat, urmând ca aplicațiile echipelor selectate să fie dezvoltate până la data de 23 septembrie 2018. AAARGA BULUGEAN Aplicațiile pot concura în una dintre următoarele secțiuni tematice:. Date deschise ale DE - Pentru un nivel sporit de inovare în Europa 2. Dreptul național și european - Pentru o legislație interoperabilă 3. Achiziții publice europene - Valoare pentru cetățeni, valoare pentru mediul de afaceri 4. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară - Promovarea reutilizării datelor și a inovării