Cuvântul Libertății, septembrie 2019 (Anul 31, nr. 8971-8991)
2019-09-11 / nr. 8978
2 / cuvântul libertății___________________________flotulÎtâtC miercuri, 11 septembrie 2019 f Votul diasporei întins pe... trei zile MIRCEA CANTĂR De ani buni, diaspora - comunitatea simbolică a românilor, nu toți emigranți, ci majoritatea plecați temporar să lucreze în străinătate a dovedit treptat, asemenea celei a grecilor, polonezilor, ungurilor, evreilor sau bulgarilor, din afara granițelor naționale, orientată pozitiv și nu confundativ, spre țara mamă și interesele ei generale. Intr-un fel evoluția a fost firească, și ea nu s-a datorat atât demersurilor programatice ale decidenților politici, cât întreținerii firești a raporturilor cu țara, în parametrii democrației, atașamentului organic la țara natală și drepturilor civile cuvenite. De luat în seamă, la modul serios, diaspora a devenit, după alegerile prezidențiale din 2009, când a dat câștigătorul, prin votul său, în circumstanțe care s-au dorit acoperite de uitare pe cât posibil. Diaspora a dăruit în 2009, conform rezultatelor finale, cel de al doilea mandat de președinte lui Traian Băsescu. Au urmat alegerile prezidențiale din 2015, când din nou, dar într-un alt registru, prin utilizarea teribilă a rețelelor de socializare, și printr-o generare premeditată de aglomerări, la unele secții de votare din străinătate, s-a opinat că votul diasporei emoțional- a fost unul concludent în departajarea candidaților. Lecția fiind însușită a fost „predată” și la alegerile europarlamentare, cu referendumul pe teme și astăzi neclare, din 26 mai a.c. A considera diaspora altceva decât ceea ce este, adică o comunitate justițiară nemulțumită excesiv de cum merg treburile acasa, este hazardat. A aprecia că grija ei obsedantă rămâne nu job-ul dobândit și respectat, în țara respectivă, ci prezența imperativă la vot, este de asemenea neconvingător. In diaspora regăsim rude, prieteni apropiați, cunoștiințe, care s-au adaptat pe cât le-a stat în putință la o altă lume cu provocările ei. Ca să stai nemotivat ore în șir la o secție de votare pentru a-ți exercita un drept, fie el și constituțional, presupune și determinare și o voință de fier. Oricum lucrurile nu sunt limpezi. La alegerile prezidențiale din 8, 9, 10 noiembrie a.c. și 22,23,24 noiembrie a.c., diaspora va putea să voteze nestânjenit. Cu condiția radierii din listele generale din țară și înscrierii în listele electorale permanente, pentru votul prin corespondență, prin atestarea dreptului de ședere din țara în care votează. Românii din străinătate pot fi încredințați, acum, că autoritățile politice din România au făcut tot ce se putea face pentru ei, ieșindu-se din orice conservatorism sau amatorism desuet. Comunitatea românească, de tip nou, din afara țării, formată din oameni tineri, nemotivați politic, care șiau făcut din cariere, propria prosperitate, țelul principal, poate fi bănuită de indiferență la ceea ce se întâmplă la București, în orice caz nu poate fi suspectată de excese de zel, decât în situația în care este potențată prin abilități mai greu de decorticat. Cum s-a întâmplat chiar la scrutinul din 26 mai a.c. Prin noile măsuri luate de guvern, s-a creat un regim nu de perfectă egalitate cu românii din țară, ci unul eminamente preferențial, ceea ce înseamnă mai mult decât schimbarea oricăror percepte, despre cei plecați de acasă, întâlniri precum cea de acum câteva zile de la Craiova, cu tineri orodocși din 52 de arhiepiscopii din Patriarhiile ortodoxe, au devenit mai puțin formale, cât mai pragmatice și mai modemne. Punțile de legătură cu diaspora sunt organice, indiscutabil. Persistă totuși unele neclarități, a căror deslușire este așteptată a veni din partea Comisiei parlamentare de anchetare a eventualelor nereguli și fraude semnalate, în spațiul public, cu ocazia procesului electoral din 26 mai a.c. Se caută răspuns la mai multe neclarități: numărul cetățenilor cu drept de vot; neconcordanțele între procesele verbale cu rezultate definitive, întocmite la nivelul secțiilor de votare și cele de la nivelul BEI-urilor; utilizarea listelor suplimentare; evaluarea sistemului informațional de prezență la vot, prin audierea factorilor decizionali de la INS și Serviciul de Telecomunicați Speciale ș.a.m.d. După aceste concluzii, s-ar putea să știm mai mult. Clinica de Neurologie I a Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova, complet reabilitată De ieri, Clinica de Neurologie I a Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova oferă condiții deosebite pentru pacienți, fiind complet reabilitată și dispunând de dotări moderne, inclusiv o rezervă, cu un pat, unde cei care doresc pot beneficia de tratament, contra cost, într-un regim îmbunătățit. Costurile se ridică la aproximativ 600.000 de lei, fonduri asigurate de administrația publică locală. Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova constituie un exemplu de bun manageriat, prin care , cu bani puțini, s-au realizat lucruri mărețe, după cum a precizat Mihai Genoiu, primarul Craiovei. Acesta a mai menționat: „Astăzi (ieri- n.r.) a fost inaugurată Clinica de Neurologie I a Spitalului de Neuropsihiatrie, complet reabilitată. Vor fi condiții foarte bune pentru pacienți, costurile ridicându-se la aproximativ 600.000 de lei. S-a achiziționat o instalație de climatizare, de cca. 200.000 de lei, iar dotările, televizoare, frigidere, aparatură, sau ridicat la 150.000 de lei. Investițiile nu se vor opri aici, deoarece avem în vedere și reabilitarea clinicii de lângă parcul „Nicolae Romanescu”. Dar, mai multe vă poate spune managerul spitalului”. Condiții moderne pentru pacienți în ultimii ani, administrația publică locală a investit foarte mult în sănătate, iar Spitalul de Neuropsihiatrie este unul dintre exemple: „în ultimii șapte ani, autoritățile locale s-au implicat în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor din spitale. Astăzi, inaugurăm noua Clinică de Neurologie. S-au făcut achiziții importante, s-au efectuat lucrări de igienizare, au fost înlocuite instalațiile defecte. De asemenea, atât la Neurologie I, cât și la Neurologie II există câte o rezervă, cu câte un pat, unde, contracost, pacienții care își doresc condiții mai bune pot beneficia de ele. Ne-am gândit și la îngrijirea paleativă, punând la dispoziție cinci paturi, iar deja programările sunt pe trei luni. Pentru cei de la Clinica de psihiatrie, pacienții de acolo au la dispoziție, în parculețul din spate, un loc de recreere și recuperare, unde pot socializa, juca șah sau rummy, ori pot discuta în liniște. Recuperarea este foarte importantă pentru aceștia, fiind în program și reabilitarea secției de recuperare”, a spus Anca Tudor, managerul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova. CRISTI PĂTRU Proiect internațional, la Inspectoratul Școlar Județean Dolj în perioada 11-12 septembrie, Inspectoratul Școlar Județean Dolj este gazda unui proiect Erasmus+, intitulat „Către educația incluzivă pentru copiii refugiați” - Sprijin pentru reforma politicii - incluziunea socială prin educație, formare și tineret, care este implementat în perioada 15 ianuarie 2018 - 14 ianuarie 2021. La Craiova, are loc a patra întâlnire transnațională, cu participarea reprezentanților a șapte parteneri europeni: Istanbul Milli Eyizim Mudurlugu (Turcia), coordonator al proiectului; Ogretmen Akademisi Vakfi (Turcia); Center for information and vocational guidance ZGURAM (Bulgaria); STEFICON AE (Grecia); Universitatea din Catania (Italia); Directorate of secondary education of Thessaly (Grecia) și ISI Dolj. „Proiectul are mai multe obiective: realizarea unor baze de date ale celor mai bune practici în trei domenii (consiliere, evaluare, validare) în toate limbile țărilor partenere, precum și în engleză; evaluarea cunoștințelor elevilor într-un mod neintruziv, dar eficient, și validarea învățării anterioare pentru elevi; realizarea unui instrument online pentru o metodologie de evaluare a cunoștințelor anterioare ale elevilor refugiați, recunoașterea și validarea cunoștințelor dobândite în timpul procesului de învățare ”, a precizat prof. Ani Drăghici, inspector pentru proiecte educaționale în cadrul ISJ Dolj. CRISTI PĂTRU