Cuvîntul Nou, februarie 1970 (Anul 3, nr. 113-115)

1970-02-21 / nr. 114

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III Nr. 114 SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI ROLUL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN CONDUCEREA ECONOMIEI - PREMISA FUNDAMENTALĂ A PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL-POLITIC AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Etapa istorică pe care o par­curge în prezent România so­cialistă, în mersul ei ascendent pe magistralele socialismului, pune în fața Partidului Comu­nist Român — forţa conducă­toare a societăţii noastre — noi şi tot mai înalte răspunderi în îndeplinirea sarcinilor majore din domeniul politic, economic şi social-cultural. Astăzi, rolul de conducător al partidului se afirmă cu toată vigoarea în viaţa de stat, economică, ştiin­ţifică, în toate compartimentele construcţiei socialiste. ROLUL CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI — REZULTAT AL UNEI ÎNTREGI EVOLUŢII ISTORICE O privire retrospectivă asu­pra luptei partidului evidenţia­ză clar faptul că rolul condu­cător al partidului, poziţia ce o deţine astăzi, îşi are rădăci­nile adine împlîntate în evo­luţia obiectivă a societăţii ro­mâneşti, în istoria aprigelor ciocniri cu forţele duşmanilor de clasă, pentru eliberarea ce­lor ce muncesc de­ exploatare şi asuprire, pentru progresul şi prosperitatea României. CAROL KIRÁLY, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Aşa cum arată experienţa a­­cumulată, trecerea de la capi­talism la socialism are loc pe baza unor legi generale care exprimă faptul că sarcinile şi scopul revoluţiei socialiste, în esenţa lor sunt aproape aceleaşi. Construcţia socialistă în ţara noastră s-a bazat pe aplicarea creatoare de către partid a le­gilor generale la condiţiile con­crete ale ţării. Baza trainică, ştiinţifică a partidului nostru o constituie învăţătura marxist­­leninistă. Respectînd şi apli­­cînd această învăţătură, legile obiective ale trecerii de la ca­pitalism la socialism, partidul îmbină armonios legile genera­le valabile, cu particularităţile ţării noastre, folosind drept călăuză în activitatea sa teoria socialismului ştiinţific, în sta­bilirea celor mai corespunză­toare forme şi metode de con­struire a socialismului, partidul a desfăşurat o intensă activita­te creatoare. Vitalitatea şi for­ţa politicii partidului nostru constă tocmai in faptul că ea reflectă în fiecare perioadă is­torică cerinţele obiective ale dezvoltării socialiste, sarcinile de actualitate a căror înfăptui­re creează condiţii pentru un avînt al dezvoltării sociale. Caracterul creator al politicii partidului se desprinde tocmai din găsirea şi determinarea e­­tapelor şi conţinutului revolu­ţiei populare, a sarcinilor şi obiectivelor fiecărei etape, în elaborarea programului de con­struire a socialismului la oraşe şi sate, în industrializarea so­cialistă şi transformarea socia­listă a agriculturii. Toate transformările revolu­ţionare petrecute în ţara noas­tră s-au întemeiat pe un larg program ştiinţific, iniţial şi condus de partid. Pornind încă de la Conferinţa Naţională din 1945, de la o justă rezolvare a problemelor economice, el a în­făţişat realist primul program de reconstrucţie economică a ţă­rii. În raportul Comitetului Central la conferinţă se subli­niază necesitatea industrializă­rii socialiste a țării și se arată că dezvoltînd industria grea­se (Continuare în pag. a 3-a) OAMENI CARE IUBESC GLASUL PĂDURII amioanele urcă vîjîind, şi întorc lingă pod, şi în­carcă buşteni, şi se a­­runcă iarăşi la vale, şi se pierd după prima cotitură, şi de sus, pe albia pîrîiaşului, coboară trosnind oile cinci sau şase trunchiuri de copac aninate li­nul de altul, şi traşi de o pe­reche de cai, şi zgomotul trun­­chiurilor hîrşîie pe pămînt şi pe zăpadă şi prin apă, se a­mestecă cu vocea omului care mină caii şi cu zumzetul ca­mioanelor, şi oamenii care ia­ însemnări de reporter crează aici, la parchet, retea­ză arborii coborîţi din munte şi-i despică, şi-i aşează pe sor­turi, şi toate se fac cu topina şi cu securea şi cu fierăstrăul mecanic, şi iar vin camioane­le, şi iar încarcă, şi iar apar caii minafi de cărăuşi, şi iar aduc trupurile uriaşilor codru­lui, şi oamenii strigă „Hei, rup !“ şi „Trage mai Înainte!“. (Continuare în pag. a 10-a) foileton ! „COLECŢIONARII" De ieri, m-am făcut colec­ţionar. E la modă. Vezi pe unii cum se zbat, se frămîntă, alear­gă după timbre, ceasuri, mo­nezi vechi sau după te miri ce. Eu colecţionez cuie fără cap, scaune care scirţîie şi mă­sele de purici, trecuţi de pa­truzeci de zile ! Dacă aveţi aşa ceva — şi nu cereţi prea mult — veniţi la mine. Scot bani de la C.E.C. şi plătesc „pe­şin". Ideea mi-a venit deunăzi cînd, aflîndu-mă cu treburi re­portericeşti prin satul Sărămaş din comuna Barcani, am văzut cum cetăţeni de prin partea locului — Gelu Lupşa de la nr. 845, Dragomir Dominic de la nr. 844, Ion Zărnescu, Iosif Bularca şi alţii — colecţio­nau... ce c­redeţi ? Chitanţe ! Nu, nu e o greşeală de tipar. Repet : colecţionau — cum mă vezi şi cum te văd chitanţe emise de Centrala de branşa­mente şi instalaţii Sfîntu Gheorghe. ■— Ce faceţi fraţilor cu ele? — ii întreb nedumerit. Cu ce vă ţin de cald ? — D’apăi, ăia cu timbrele sau orologiile vechi, ce fac cu ele ? Nu e chestie de „amorul artei". E chestie de performan­tă. G'a­n sport! Pricepi ? — Nu cumva aţi găsit vreo „cheie" la noile formule „Pro­nosport" sau „Pronoexpres" !? — îi iscodesc eu uşurel. L. VIFOR (Continuare în pag. a 2-a) Se sparge liniștea pădurii.. . Fotrr: A. BARTMA CUVÎNTUL NOSTRU PRECUVÎNTARE Uneori, — nu foarte des, căci ochiul ni s-a obişnuit cu schimbările rapide, cu inefabilul durat trainic în­­tr-o singură unitate de timp — ne izbeşte cîte un lu­cru ; ne frapează un anume ce, determinat de ritmul, de pasiunea, de­­­şi nu exagerez cîtuşi de puţin — ardoarea cu c­are se aşa­za, ca o jertfă a legendar­ului Meşter, Frumosul, şi atunci avem şi revelaţia actului. Adică slova, cuvîntul izbucneşte fără a fi căutat, izbuc­neşte firesc şi sensibil; cîteodată instinctul, — şi fără a încerca să dăm o categorisire noţiunii de instinct, simţim, răbufnirea celor mai ascunse senzaţii cu care ne-am întîlnit în decursul vieţii, care s-au acumulat în multa sau puţina noastră experienţă; ceea ce gîndim ori simţim, aşa, deodată, fruct al educaţiei vremii căreia îi suntem­ contemporani — îşi revarsă, într-un cuvînt sau mai multe, ideea cu care ne-am întîlnit. Vedem uneori un loc viran, azi, şi numai după cîteva zile apar schelele unei construcţii. Atunci, aproape fără să vrem, exclamăm „Frumos!" Vedem ceva care nu se potriveşte viziunii noastre, căci suntem­ asemeni celorlalţi semeni exponenţi ai acestor vremi — şi întrebăm „De ce aşa?" Şi alunei, în virtutea educaţiei noastre, a oamenilor care zidesc, construiesc, durează, prin timp şi peste timp, edificii, morale sau materiale — cuvîntul nos­tru îşi are semnificaţia sa, rostul său: contemporanei­tate cu vremea pe care o trăim. Noi, tu, eu, ei, voi, ei,­­ toţi sintem­ chezăşii unei vieţi, unei lumi care începe dincolo de viaţa, de fiinţa noastră şi se arcuieşte peste tot ceea ce sintem­. Acesta este sensul rubricii de faţă: sa spună lucruri­lor pe nume în raport de contemporaneitate. Cum răs­pundem celor care au fost sau vin după noi, cum ne răspundem nouă înşine fără a amplifica sau minimaliza. Construim o lume pentru noi şi ai noştri, ai noştri care sunt şi care vor veni. Deci, sensul acestor rînduri va fi: cum durăm această lume materială şi spirituală, cum răspundem în cuvintele noastre majorelor cerinţe ale spiritului contemporan. VASILE ARTENIE ale fabricilor de confecţii, amidon şi şuruburi, precum şi ne­cesarul de abur tehnologic destinat producţiei acestora. NOI SUCCESE PE PLATFORMA INDUSTRIALĂ TIRGU SECUIESC Zilele trecute, constructorii de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu­ Secuiesc au pus în funcţiune centrala ter­mică de zonă, cu o capacitate de 10 tone abur pe oră. Noua centrală asigură încălzirea spaţiilor de producţie .

Next