Cuvîntul Nou, februarie 1970 (Anul 3, nr. 113-115)
1970-02-21 / nr. 114
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III Nr. 114 SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI ROLUL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN CONDUCEREA ECONOMIEI - PREMISA FUNDAMENTALĂ A PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL-POLITIC AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Etapa istorică pe care o parcurge în prezent România socialistă, în mersul ei ascendent pe magistralele socialismului, pune în fața Partidului Comunist Român — forţa conducătoare a societăţii noastre — noi şi tot mai înalte răspunderi în îndeplinirea sarcinilor majore din domeniul politic, economic şi social-cultural. Astăzi, rolul de conducător al partidului se afirmă cu toată vigoarea în viaţa de stat, economică, ştiinţifică, în toate compartimentele construcţiei socialiste. ROLUL CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI — REZULTAT AL UNEI ÎNTREGI EVOLUŢII ISTORICE O privire retrospectivă asupra luptei partidului evidenţiază clar faptul că rolul conducător al partidului, poziţia ce o deţine astăzi, îşi are rădăcinile adine împlîntate în evoluţia obiectivă a societăţii româneşti, în istoria aprigelor ciocniri cu forţele duşmanilor de clasă, pentru eliberarea celor ce muncesc de exploatare şi asuprire, pentru progresul şi prosperitatea României. CAROL KIRÁLY, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Aşa cum arată experienţa acumulată, trecerea de la capitalism la socialism are loc pe baza unor legi generale care exprimă faptul că sarcinile şi scopul revoluţiei socialiste, în esenţa lor sunt aproape aceleaşi. Construcţia socialistă în ţara noastră s-a bazat pe aplicarea creatoare de către partid a legilor generale la condiţiile concrete ale ţării. Baza trainică, ştiinţifică a partidului nostru o constituie învăţătura marxistleninistă. Respectînd şi aplicînd această învăţătură, legile obiective ale trecerii de la capitalism la socialism, partidul îmbină armonios legile generale valabile, cu particularităţile ţării noastre, folosind drept călăuză în activitatea sa teoria socialismului ştiinţific, în stabilirea celor mai corespunzătoare forme şi metode de construire a socialismului, partidul a desfăşurat o intensă activitate creatoare. Vitalitatea şi forţa politicii partidului nostru constă tocmai in faptul că ea reflectă în fiecare perioadă istorică cerinţele obiective ale dezvoltării socialiste, sarcinile de actualitate a căror înfăptuire creează condiţii pentru un avînt al dezvoltării sociale. Caracterul creator al politicii partidului se desprinde tocmai din găsirea şi determinarea etapelor şi conţinutului revoluţiei populare, a sarcinilor şi obiectivelor fiecărei etape, în elaborarea programului de construire a socialismului la oraşe şi sate, în industrializarea socialistă şi transformarea socialistă a agriculturii. Toate transformările revoluţionare petrecute în ţara noastră s-au întemeiat pe un larg program ştiinţific, iniţial şi condus de partid. Pornind încă de la Conferinţa Naţională din 1945, de la o justă rezolvare a problemelor economice, el a înfăţişat realist primul program de reconstrucţie economică a ţării. În raportul Comitetului Central la conferinţă se subliniază necesitatea industrializării socialiste a țării și se arată că dezvoltînd industria grease (Continuare în pag. a 3-a) OAMENI CARE IUBESC GLASUL PĂDURII amioanele urcă vîjîind, şi întorc lingă pod, şi încarcă buşteni, şi se aruncă iarăşi la vale, şi se pierd după prima cotitură, şi de sus, pe albia pîrîiaşului, coboară trosnind oile cinci sau şase trunchiuri de copac aninate linul de altul, şi traşi de o pereche de cai, şi zgomotul trunchiurilor hîrşîie pe pămînt şi pe zăpadă şi prin apă, se amestecă cu vocea omului care mină caii şi cu zumzetul camioanelor, şi oamenii care ia însemnări de reporter crează aici, la parchet, retează arborii coborîţi din munte şi-i despică, şi-i aşează pe sorturi, şi toate se fac cu topina şi cu securea şi cu fierăstrăul mecanic, şi iar vin camioanele, şi iar încarcă, şi iar apar caii minafi de cărăuşi, şi iar aduc trupurile uriaşilor codrului, şi oamenii strigă „Hei, rup !“ şi „Trage mai Înainte!“. (Continuare în pag. a 10-a) foileton ! „COLECŢIONARII" De ieri, m-am făcut colecţionar. E la modă. Vezi pe unii cum se zbat, se frămîntă, aleargă după timbre, ceasuri, monezi vechi sau după te miri ce. Eu colecţionez cuie fără cap, scaune care scirţîie şi măsele de purici, trecuţi de patruzeci de zile ! Dacă aveţi aşa ceva — şi nu cereţi prea mult — veniţi la mine. Scot bani de la C.E.C. şi plătesc „peşin". Ideea mi-a venit deunăzi cînd, aflîndu-mă cu treburi reportericeşti prin satul Sărămaş din comuna Barcani, am văzut cum cetăţeni de prin partea locului — Gelu Lupşa de la nr. 845, Dragomir Dominic de la nr. 844, Ion Zărnescu, Iosif Bularca şi alţii — colecţionau... ce credeţi ? Chitanţe ! Nu, nu e o greşeală de tipar. Repet : colecţionau — cum mă vezi şi cum te văd chitanţe emise de Centrala de branşamente şi instalaţii Sfîntu Gheorghe. ■— Ce faceţi fraţilor cu ele? — ii întreb nedumerit. Cu ce vă ţin de cald ? — D’apăi, ăia cu timbrele sau orologiile vechi, ce fac cu ele ? Nu e chestie de „amorul artei". E chestie de performantă. G'an sport! Pricepi ? — Nu cumva aţi găsit vreo „cheie" la noile formule „Pronosport" sau „Pronoexpres" !? — îi iscodesc eu uşurel. L. VIFOR (Continuare în pag. a 2-a) Se sparge liniștea pădurii.. . Fotrr: A. BARTMA CUVÎNTUL NOSTRU PRECUVÎNTARE Uneori, — nu foarte des, căci ochiul ni s-a obişnuit cu schimbările rapide, cu inefabilul durat trainic într-o singură unitate de timp — ne izbeşte cîte un lucru ; ne frapează un anume ce, determinat de ritmul, de pasiunea, deşi nu exagerez cîtuşi de puţin — ardoarea cu care se aşaza, ca o jertfă a legendarului Meşter, Frumosul, şi atunci avem şi revelaţia actului. Adică slova, cuvîntul izbucneşte fără a fi căutat, izbucneşte firesc şi sensibil; cîteodată instinctul, — şi fără a încerca să dăm o categorisire noţiunii de instinct, simţim, răbufnirea celor mai ascunse senzaţii cu care ne-am întîlnit în decursul vieţii, care s-au acumulat în multa sau puţina noastră experienţă; ceea ce gîndim ori simţim, aşa, deodată, fruct al educaţiei vremii căreia îi suntem contemporani — îşi revarsă, într-un cuvînt sau mai multe, ideea cu care ne-am întîlnit. Vedem uneori un loc viran, azi, şi numai după cîteva zile apar schelele unei construcţii. Atunci, aproape fără să vrem, exclamăm „Frumos!" Vedem ceva care nu se potriveşte viziunii noastre, căci suntem asemeni celorlalţi semeni exponenţi ai acestor vremi — şi întrebăm „De ce aşa?" Şi alunei, în virtutea educaţiei noastre, a oamenilor care zidesc, construiesc, durează, prin timp şi peste timp, edificii, morale sau materiale — cuvîntul nostru îşi are semnificaţia sa, rostul său: contemporaneitate cu vremea pe care o trăim. Noi, tu, eu, ei, voi, ei, toţi sintem chezăşii unei vieţi, unei lumi care începe dincolo de viaţa, de fiinţa noastră şi se arcuieşte peste tot ceea ce sintem. Acesta este sensul rubricii de faţă: sa spună lucrurilor pe nume în raport de contemporaneitate. Cum răspundem celor care au fost sau vin după noi, cum ne răspundem nouă înşine fără a amplifica sau minimaliza. Construim o lume pentru noi şi ai noştri, ai noştri care sunt şi care vor veni. Deci, sensul acestor rînduri va fi: cum durăm această lume materială şi spirituală, cum răspundem în cuvintele noastre majorelor cerinţe ale spiritului contemporan. VASILE ARTENIE ale fabricilor de confecţii, amidon şi şuruburi, precum şi necesarul de abur tehnologic destinat producţiei acestora. NOI SUCCESE PE PLATFORMA INDUSTRIALĂ TIRGU SECUIESC Zilele trecute, constructorii de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc au pus în funcţiune centrala termică de zonă, cu o capacitate de 10 tone abur pe oră. Noua centrală asigură încălzirea spaţiilor de producţie .