Cuvîntul Nou, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 142-145)

1970-09-12 / nr. 143

CHITI IN ACEST NUMĂR : fi „Absolvenţi“ şi „corigenţi“ in construcţiile şcolare (pag. 2) • SFATUL SPECIALISTULUI. Lucrări ce stau la baza recoltelor sporite de grîu (pag. 5) £ Literatură şi artă (pag. 6—7) £ Cronica săptămînii (pag. 9) A Meridiane (pag. 11) SEZONUL RECE „BATE LA UŞĂ". CUM Aţi PREGĂTIT ŞANTIERELE? Odată cu debutul lunii septembrie, se poate afirma că sezonul rece a devenit o prezenţă iminentă, ce nu poate fi ignorată. Chiar dacă zilele acestea de început autumnal sunt încă frumoase, anotimpul ploios este pe undeva pe aproape. Pornind de la aceste considerente, să le zicem meteorologice, redacţia noastră a întreprins în cursul acestei săptămîni, un raid pe şantierele de construcţii din oraşul Sfîntu Gheorghe, pentru a constata pregătirile ce s-au întreprins, măsurile ce s-au luat, în vederea „traversării“ normale, în cele mai bune condiţii, a sezonului rece. Investigaţia noastră s-a oprit în mod expres, asupra obiectivelor social-culturale ce se edifică în oraşul de reşedinţă al judeţului Covasna, obiective de primă mărime HORIA C. DELIU (Continuare in pag. a 4-a) Noi drumuri subterane apei potabile în cvartalul Simeria Foto I A BARTHA NtOLBTAfti DIN TO A TH ŢAtttX, UNITI-VAI ' ANUL III nr. 143 SIMBÄTÄ, 12 SEPTEMBRIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI Exigenţă şi responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor pe 1970 A ‘ I n numărul trecut al ziarului nostru s-a publicat ştirea că, după opt luni de activitate economică, industria judeţului şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile din acest an, la principalii indicatori de plan. S-au realizat peste prevederi 15.493.000 lei la producţia globală, 9.630.000 lei la indicatorul sintetic „marfă vîndută şi încasată“, peste prevederile planului de export au fost livrate produse în valoare de 5.532.000 lei, iar productivitatea muncii a înregistrat o depăşire suplimentară de 581 lei pe salariat. Cu rezultate deosebit de bune — faţă de condiţiile grele din acest an — au încheiat bilanţul primelor opt luni de activitate şi unităţile, din agricultură. Astfel, deşi campania de recoltare încă nu s-a încheiat, totuşi, la grîu se prelimină o producţie de cca. 1.800 kg. la hectar ; rezultate bune s-au înregistrat şi la restul păioaselor. In zootehnie, efectivele planificate se realizează la aproape toate sortimentele, existînd condiţii pentru obţinerea unor rezultate bune şi chiar foarte bune, la ovine, bovine, păsări ca şi în asigurarea de efective matcă la vaci şi juninci. Prielnice sunt şi condiţiile de creştere a producţiei de lapte pe cap de vacă furajată, în sectorul G.A.P. de pildă, producţia medie obţinută pe cele opt luni se ridică la peste 1.300, iar pentru perioada următoare se prevede o sporire simţitoare. S-au obţinut deci, rezultate îmbucurătoare ce se cer evidenţiate. Fără îndoială că ele puteau fi mult mai mari dacă în toate unităţile industriale sau agricole s-ar fi muncit cu aceeaşi abnegaţie de care au dat dovadă colectivele I. M. Căpeni, Combinatului textil din Sfîntu Gheorghe, C.A.P. Sînzieni, C.A.P. Chichiş, Cernat ş.a. Din păcate, datorită unor deficienţe de organizare a producţiei şi a muncii, neaplicării noilor legi menite să perfecţioneze conducerea şi desfăşurarea activităţii economice, o serie de întreprinderi (I.I.L. „Mobila“, I.I.L. „Poliprod“ ş.a.), unităţi cooperatiste din agricultură (Ozimn, Lisnău, Aita Seacă, Estelnic) s-au „evidenţiat“ prin rezultate deosebit de slabe. Mai îngrijorător, este faptul că unele din ele şi-au făcut o practică din a raporta lună de lună nerealizarea sarcinilor planificate , dacă nu pe total activitate industrială, atunci la unii din indicatorii de bază. Elocvent este cazul I.I.L. „Mobila“ care, în prezent înregistrează o rămînere în urmă la activitatea industrială de peste 600.000 lei. La rîndul lor alte două întreprinderi de industrie locală — „Poliprod“ şi „Bazaltul“ — au încheiat bilanţul primelor opt luni ale anului cu nerealizarea sarcinilor la indicatorul sintetic „marfă vîndută şi încasată“. Lor li se „aliniază“ şi cele două unităţi de exploatare şi industrializare a lemnului din Tîrgu Secuiesc şi Intorsura Buzăului. fituaţii similare întîlnim şi în rîndul unor C.A.P. O enumerare a lor ni se pare de prisos. Cert este un lucru, şi anume că specialiştii din aceste unităţi, conducătorii lor, nu s-au preocupat îndeaproape de aplicarea cu stricteţe a regulilor agrotehnice, au tărăgănat executarea lucrărilor la timpul optim, n-au folosit cum se cuvine ierbicidele, după urma cărora s-ar fi putut obţine sporuri importante de recoltă la hectar. Atît în industrie cit şi în agricultură, folosirea integrală a utilajelor a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a lăsat deseori de dorit. Există încă mari rezerve de creştere a producţiei, a productivităţii muncii prin folosirea deplină a acestor capacităţi. Dacă am consemna numai timpul de staţionare înregistrat în această vară în funcţionarea instalaţiilor de irigat şi a altor maşini şi utilaje din agricultură, a instalaţiilor şi maşinilor din industrie, am ajunge la concluzia certă că s-au pierdut zeci de vagoane de cereale, zeci de tone de produse industriale. Apare deci necesitatea acută de a acorda toată atenţia organizării mai bune a producţiei şi a muncii, în ţoate (Continuare în pag. a 4-a) • ■ LA REVEDERE, VACANŢĂ t oamna, înaintea ultimului solstitiu al anului, exista o zi care ar trebui, poate, să fie scrisă cu roşu in calendare; este ziua ultimelor impresii de vacanţă, ziua intilnirii cu atmosfera nouă sau deja laminară a cărţilor orinduite cu grijă pe bănci, ziua primelor rezonanţe sonore şi emoţionale ale clopoţelului, ziua primelor sfaturi ale dascălilor. Începe un nou an de strădanii şi împliniri, an de noi adăugiri pe drumurile in spirală ale cunoaşterii, drumuri vechi, de gind şi de suflet, deschise anevoie de înaintaşi, desăvîrşite astăzi in şcoli luminoase, cu săli noi de clasă, ateliere şi laboratoare moderne. Dezideratele majore ale unui mers cit mai bun al şcolilor din judeţul nostru au fost gindite şi realizate din timp. Mobilier şcolar in valoare aproximativă de 880.000 lei, materiale didactice in valoare de 360.000 lei, construirea, numai din fond centralizat, a unor obiective şcolare in valoare de peste 5.000.000 lei, vin să sporească in mod substantial zestrea unităţilor şcolare din judeţul nostru. Sunt înnoiri a căror acoperire in fapte, prin noi şi solide acumulări de deprinderi şi cunoştinţe, nu va intirzia să apară. Le stau garanţie cele peste 1.900 de cadre didactice a căror rinduri au fost simţitor întărite zilele acestea prin repartizarea in judet a încă 56 de noi absolvenţi. Nume ca Bularca Teodora şi Kovács Judit (invocatoare), Bende Klára şi Kocsis Margit (educatoare), Voinescu Ion şi Vargha Rozalia (profesori), vor deschide ochilor dornici de cunoaştere ai copiilor, noi orizonturi ale culturii şi ştiinţei. Şcolile, cărora majuscula scrisă şi nescrisă care însoţeşte îndeobşte cuvintul om i se datoreşte în mare parte, îşi redeschid la 15 septembrie, larg porţile. Ele vor fi trecute de tinerele vlăstare ale ţării, schimbul de miine al generaţiilor de astăzi. Plaiurile mioritice işi trimit din nou spre lumină samina permanentelor noastre. IOAN DRAGAN