Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-18 / nr. 151

Anul III nr. 151 Un moment important pentru dezvoltarea social­­economică a României (Urmate din pag. l­a­­rea resurselor proprii, se poate a­­sigura progresul întregii economii, lichidarea înapoierii în care se aflau forţele de producţie ale ţării şi nivelul de trai al poporului. In Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat de către Gh. Geor­­ghiu-Dej, se preciza că .....Progre­sul ţării noastre este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industrializării ţării... De tăria in­dustrială a ţării depinde în mare măsură însăşi independenţa statu­lui nostru“. Numai o industrie grea puternică „constituie pivotul în ju­rul căreia întreaga economie se va dezvolta în condiţii noi“. Analiza ştiinţifică, marxist-leni­­nistă, a structurii economiei româ­neşti şi orientarea, pe această bază, spre dezvoltarea industrială a ţării ca temelie­ a refacerii şi reconstru­irii întregii economii reflectă înţe­legerea profundă a rolului pe care îl joacă industrializarea în dezvol­tarea ţărilor care au moştenit de la capitalism o stare de înapoiere economică. Conferinţa sublinia că numai cu ajutorul industriei grele puteau fi puse în valoare „toate bo­găţiile pămîntului ţării noastre, bo­găţii exploatate azi într-o măsură redusă, vor putea lua dezvoltarea necesară industriile existente şi vor putea lua naştere noi industrii“. Era pentru prima­­ oară în istoria României cînd un partid politic, călăuzit de interesele fundamentale ale ţării a pus în faţa poporului un program concret, realist, de a că­rui îndeplinire depindea viitorul ţării. Procesul de industrializare avea însemnătate, şi pe plan politic, so­cial ; sporea ponderea clasei mun­citoare în ansamblul populaţiei, ro­lul ei în societate, deci se extindea baza socială a puterii populare , se consolida suveranitatea naţională, se lichida dependenţa economiei ro­mâneşti de marile monopoluri oc­cidentale. Poziţia profund patriotică, demo­cratică şi, implicit, marxist-leninistă, internaţionalistă a P.C.R. a stîrnit furia şi ura reprezentanţilor clase­lor exploatatoare, în adunări publi­ce, în presă, la catedrele universita­re exponenţii lor afirmau, că poli­tica de industrializare ar fi o vio­lentare a realităţilor şi aspiraţiilor poporului român. Astfel, ziarul Par­tidului Naţional Ţărănesc, „Drep­tatea“, scria că „Industria grea, ca punct principal de grijă a politicii noastre economice, este sinonim cu răsturnarea premiselor existenţei noastre. Este îmbrăţişarea unui crez cu desăvârşire opus structurii ro­mâneşti. Este sacrificarea realităţi­lor pe­ altarul unor interese străi­ne“­. De asemenea, reprezentanţii forţelor retrograde internaţionale voiau să acrediteze ideea că prin propriile sale forţe, poporul român nu va reuşi să lichideze înapoierea economică, situaţia grea în care se afla ţara. Dar istoria, făurită prin efortul conştient al poporului român, con­dus de partidul comunist, a dat o replică zdrobitoare acestor profeţi ai unei lumi ce se pregătea să moa­ră . Atribuind industriei grele locul principal în ansamblul economiei naţionale, conferinţa a subliniat im­portanţa acesteia pentru dezvoltarea celorlalte ramuri de producţie. In această ordine de idei, o atenţie deosebită s-a acordat electrificării ţării, valorificării imenselor posi­bilităţi pe care le oferă folosirea energiei apelor, menţionînd că pen­tru îndeplinirea acestei opere uri­aşe de electrificare a ţării „tehni­cienii noştri au făcut de mult pla­nuri şi unele destul­ de bune, dar pînă la 23 August toate guvernele care s-au perindat la cîrma ţării nu au ştiut şi nu au vrut să valorifice nici munca creatoare a specialişti­lor noştri, nici nesecatele izvoare de energie a cărbunelui alb". Conferinţa a indicat de asemenea unele măsuri importante cu carac­ter social-cultural, printre care asi­gurarea cadrelor necesare refacerii şi dezvoltării economiei naţionale, reorganizarea învăţămîntului, extin­derea asistenţei medicale îndeosebi în mediul rural ş.a. Elaborînd acest amplu plan de refacere şi dezvoltare economică şi socială care viza făurirea bazei teh­­nico-materiale necesare ridicării standardului de viaţă al maselor muncitoare, utilizarea judicioasă şi integrală a forţei de muncă, Con­­ferinţa naţională a Partidului Co­munist chema întregul popor la acţiune, arătînd că „tot ce este ac­tiv, energic şi competent trebuie să contribuie la realizarea acestui plan de refacere şi ridicare a ţării noastre“. O importanţă deosebită s-a acor­dat la Conferinţă rolului hotărîtor ce revenea clasei muncitoare în ca­drul activităţii economice, politice şi social-culturale a ţării, subliniin­­du-se că pentru aceasta era impe­rios necesară lichidarea definitivă a sciziunii mişcării muncitoreşti, înfăptuirea unităţii depline a cla­sei muncitoare. Desfăşurarea lucrărilor Conferin­ţei consacrate rezolvării probleme­lor fundamentale ale progresului ţării a dovedit capacitatea parti­dului, a cadrelor sale de a elabora linia politică, formele şi metodele corespunzătoare pentr­u mobilizarea întregului popor, redresarea econo­mică a ţării şi consolidarea rânduie­lilor democratice statornicite prin lupta maselor. S-a remarcat cu a­­cest prilej capacitatea partidului de a defini, pe baza cunoaşterii reali­tăţilor, căile dezvoltării ţării şi tot­odată de a prevedea perspectivele noi ce se deschideau poporului ro­mân. Realizările obţinute în aceşti 25 de ani au creat o bază solidă pen­tru dezvoltarea şi mai intensă a e­­conomiei ţării, al cărui cadru gene­ral a fost conturat clar de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, din august 1969. In Raportul Comitetului Central prezentat de secretarul general al partidului Nicolae Ceauşescu , se precizează că obiectivul fundamental al pro­gramului elaborat pentru perioada pînă în 1980 este „lărgirea şi per­fecţionarea continuă a bazei tehni­­co-materiale a ţării, făurirea soci­etăţii socialiste multilateral dez­voltate“, prin creşterea de 2 - 2,3 ori a producţiei industriale, prin accentuarea caracterului intensiv al agriculturii, prin dublarea venitului naţional. Pentru realizarea acestor ţeluri, raportul arată că sunt necesare creşterea intensă a forţelor de pro­ducţie, dezvoltarea susţinută a ştiin­ţei, învăţămîntului­­şi culturii, ca factori de bază ai progresului şi ci­vilizaţiei, înfăptuirea repartiţiei bu­nurilor în spiritul dreptăţii şi echi­tăţii sociale, perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a organi­zării sociale, crearea cadrului or­ganizatoric, care să permită mani­festarea, în sfera vieţii sociale a fiecărui cetăţean indiferent de na­ţionalitate. Istoria a­ dat o confirmare strălu­cită capacităţii de previziune, for­ţei creatoare a comuniştilor, patri­otismului şi spiritului de abnegaţie ale poporului român. Aniversarea în aceste zile a unui sfert de veac de la Conferinţa Na­ţională, găseşte poporul român an­gajat cu întreaga sa energie în în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea — program com­plex, al cărui obiectiv fundamental este lărgirea şi perfecţionarea ba­zei tehnico-materiale a ţării, făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ­ Co m­ b i­n­ a tul ter­iii Braşov FABRICA DE STOFE angajează de urgenţă : 10 ELECTRICIENI 20 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) ŢESĂTOARE CALIFICATE Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Pentru bărbaţi se asigură cazare şi masa contra cost. FIRUL VIU (Urmare din pag. l­a) termeni , poţi să-i spui dragoste de meserie. Zîm­­bet cald, puţintel ironic, cum îl are omul după ce­­ a traversat­ o anumită frămîntare lăuntrică, ar­borează textilistul matur amintindu-şi de textilis­­tul în devenire. Am cunoscut şi cîţiva astfel de „textilişti în de­venire“, elevi­ cu un „stadiu“ de abia e supra­mma de şcoală. Cîţi din­tre ei aveau o idee pre­cisă despre această mun­că, cîţi dintre ei simţeau o chemare, atunci cînd s-au înscris pentru exa­menul de admitere ? Nu mulţi. Ce părere au, des­pre meseria pe care şi-au ales-o după trecerea aces­tor zile de şcoală ? Să li dăm cuvântul : Florica Oprişescu — vi­ne de la Giurgiu, se va întoarce la Giurgiu, este la secţia finisaj . „La în-­­ ceput nu ştiam ce înseam­nă meseria de finisare, credeam că la fabrica tex­tilă, se ţese doar. Din prima zi am îndrăgit-o însă, tovarăşul instructor „lucra“ atît de frumos cu substanţele chimice, iar mie îmi place chimia, lumea coloranţilor. . . De­ja, după două zile de practică am fost repar­tizată la maşina cu 8 cilindri, ne „înţelegem“ destul de bine­, spun „destul“ — pentru că am luat doar nota 9 la teh­nologie. . . Marcela Mazilu , jude­ţul Ialomiţa, viitoare muncitoare la Uzina tex­tilă din Slobozia — secţia filatură. „O mătuşă a mea, fi­latoare, m-a îndemnat să mă calific în această me­serie ; acum, cînd ştiu ce înseamnă filatura, mă felicit că i-am urmat sfa­tul : e o meserie curată şi bineînţeles frumoasă. Nici nu mă gîndesc să renunţ la ea, aşa cum au făcut cîteva colege, pe care le-a speriat. . . sea­ma, şi au plecat acasă. De trei zile lucrez la maşina „Fleyer“ căreia, în parte, i-am descifrat tainele, şi aştept cu cea mai mare plăcere orele de atelier. — Eu știam ce Înseam­nă meseria de finisor — ne declară — cu puţină emfază, Teodor Badea, un prichindel numai ochi şi întrebare. Fratele şi sora mea sunt... de meserie, cum se spune, iar eu am venit aici ca să urmeze o tradiţie, „convins fiind că această profesiune“ mi se potriveşte ; fratele meu mă lua de multe ori cu el în uzină şi astfel am putut să-mi fac o „idee’“ despre cele­ trei meserii : ţesător, filator, finisor , am ales-o pe ultima. Fi­nisajul e o meserie de bărbat , vreau să fac, a­­ici „treabă serioasă“, am lucrat deja la albitorie, la secţia de împachetat şi expediat, mă pricep să reglez viteza cilindrilor“. Mulţi alţii au vorbit in acelaşi sens , in locul in­certitudinii premergătoare începerii şcolii, entuziasm pentru meseria aleasă. Botezul şcolii şi al uzi­nei, „vraja“ de care-mi vorbea textilistul matur, a fost aşadar eficace. Mis­terioasă (şi totuşi nu) metamorfoză ! CUVÎNTUL NOU Cooperatorii își respectă angajamentele, predind la bazele de recepție produsele contractate. ROADELE UNUI DE MUNCÂ Brăduţi, Păpăuţi, Sînzieni, Valea Crişului etc. Faţă de această situa­ţie considerăm că mobilizarea de­plină a tuturor forţelor de muncă se impune ca o necesitate primor­dială, astfel ca produsele ogoare­lor să fie cit mai grabnic strînse. Deschisă continuă să rămînă şi urgentarea transportării cartofilor de pe cîmp. In ziua de 15 octom­brie a.c. sub zăpadă se aflau, nici mai mult, nici mai puţin decit 3.776 tone cartofi. Printre „recordmane“ putem cita, (fără a le face cinste) : C.A.P. Cernat — 852 tone, C.A.P. Turia — 480 tone, C.A.P. Tg. Se­cuiesc— 226 tone, C.A.P. Zăbala — 210 tone, C.A.P. Chilieni — 261 tone, C.A.P. Mărtineni — 140 tone, C.A.P. Ozun — 130 tone, C.A.P. Petriceni — 129 tone şi altele. Aproape că nu există unitate cooperatistă care să nu aibă cartofi recoltaţi şi rămaşi pe cîmp. Numai că, aceste cantităţi, de loc neglijabile, se află intr-un continuu pericol de degradare. Un eventual îngheţ mai puternic nu va­ ţine cont de stratul de acoperire. In legătură cu situaţia prezentată mai sus şi sarcinile ce rezultă pen­tru activitatea din zilele următoare am purtat o scurtă discuţie cu ing. Koruzei Tiberiu director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană. f.— Ce obligaţii revin specialişti­lor din agricultură în vederea ter­minării recoltării şi livrării carto­filor ? .... J ~ — Să urmă­rească zilnic folosirea integrală a capacităţii de lucru a maşinilor agricole- Să evite inac­tivitatea acestora, ceea ce presupu­ne, în colaborare cu consiliile de conducere, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comu­nale, asigurarea necesarului optim de braţe de muncă şi folosirea tu­turor mijloacelor de transport pen­tru eliberarea terenurilor. Cartofii rămaşi să fie bine acoperiţi. Să se urmărească asigurarea necesarului de seminţe şi livrarea ritmică că­tre fondul de stat. Pe terenurile care permit, să fie folosite din plin combinele. Pentru reducerea can­tităţii de cartofi rămaşi în pămînt e necesară efectuarea unor lucrări suplimentare de strîngere. După fiecare grăpare, discuire sau după plug, se pot strînge însemnate can­tităţi. De multe ori nu ajunge o singură grăpare sau discuire. O atenţie sporită va trebui să fie a­­cordată terenurilor de pe care s-au obţinut producţii ridicate la hec­tar şi unde procentul de rămîneri în sol e cu mult mai mare decit în alte părţi. Timpul s-a îmbunătăţit din nou. Orice clipă prielnică muncii să fie , folosită cu pricepere. AN (Urm­are din pag. 1­ a) Întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj SFINŢI­ GHEORGHE, str. Ciucului nr. 55 Vinde din stocuri supranormative următoarele materiale : oxid verde oxid verde crom oxid galben crom cărămizi placaj garnituri uşi pentru sobe teracotă împletitură sîrmă galvanizată pentru gard cutii terminale interioare pentru cabluri electrice băi fontă emailate 1500 mm cazane pentru baie postament focar pentru cazane baie Subredacţia noastră din Intorsura Buzăului ne informează: Pe teme de circulaţie Ieri dimineaţa, în sala Casei orăşeneşti de cultură din Intorsura Buzăului a avut loc o şedinţă la care au partici­pat toţi conducătorii auto, şefii de transporturi şi conducă­torii de instituţii, în cadrul căreia s-au discutat probleme privind buna desfăşurare a circulaţiei rutiere. D­in partea Inspectoratului Miliţiei judeţului Covasna au fost prezenţi maior Nicolae Enache, cpt. Gavrilă Sălăjan, iar din partea biroului de miliţie din Intorsura Buzăului cpt. Nicolea Şoneriu. Referatul prezentat şi discuţiile la care au participat un număr mare de conducători auto, au scos în evidenţă re­zultatele obţinute precum şi deficienţele inti­npinate în asi­gurarea condiţiilor optime de circulaţie în interiorul jude­ţului. In urma discuţiilor s-a desprins necesitatea unor astfel de şedinţe de instructaj. CONSTANTIN PIRI corespondent Activităţi patriotice ale tineretului Recent, pionierii şi U.T.C.-iştii de la Şcoala generală din Brădet au participat, sub îndrumarea cadrelor didactice, la strîngerea de măceşe, hrean şi fier vechi. In urma acestor acţiuni s-au strins 600 kg măceşe, 500 kg hrean şi 800 kg fier vechi. Acţiunea de strîngere a hreanului continuă, ele­vii acestei şcoli dorind să predea spre valorificare încă 2000 kg. Prof. GH. S. POPICA corespondent Acţiune pionierească Pionierii Şcolii generale din Zăbrătău au colectat 500 kg hrean pe care l-au predat Cooperativei de consum din Intorsura Buzăului. La această acţiune s-au evidenţiat ele­vii : Ana Neagoie, Marinela Mitrofan, Viorica Teleanu şi alţii. Cu banii primiţi elevii vor face o excursie la Bucureşti pentru a vizita Tîrgul international. Prof. PETRE VLAD corespondent Atenţiune, părinţi! In ziua de 15 octombrie a.c., ora 9 pe Drumul Naţional nr. 10, la Km 114+150, minorul Cristian Telean în vîrstă de 8 ani, mergea atîrnat de căruţa cetăţeanului Ioan Găitan din Brădet şi, fără să fie atent, a sărit de pe căruţă, voind să traverseze şoseaua. In acel moment din spate venea o maşină nr. 31 CV 453, condusă de şoferul Csom­a Béla (autobaza Tg. Secuiesc) care l-a lovit trîntindu-l la pămînt. C. T. a fost transportat în stare gravă la spitalul de urgenţă din Braşov. Cpt. NICOLAE ŞONERIU corespondent I­a blocurile din cvartalul zile, apa este o raritate. „Simeria“ din Sfîntu Gheorghe, în unele / DUMINICA, 18 OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Mati­neu duminical pentru copii şi şco­­lar­; 10.00 Viaţa satului; 11,30 Ma­tineu simfonic; 12,00 De strajă pa­triei; 12,30 Fotbal: Rapid—Univer­sitatea Craiova (Divizia naţională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii; 14,15 Publicitate şi mu­zică; 14,30 Emisiune în limba ma­ghiară; 16,00 Muzică de promena­dă; 16,15 Hipism : Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardu­bice (înregistrare); 17,30 Patinaj ar­tistic : Concurs demonstrativ c­e participarea unor medaliaţi ai ul­timelor mari competiţii; 19,20 De­sene animate; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reportaj T.V. : întoar­cerea băr­baţilor; 20,20 Film artis­tic : „Inspectorul general“; 22,00 Interpreţi preferaţi de muzică popu­lară; 22,30 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI, 19 OCTOMBRIE In jurul orei 16,45. Transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvintării preşedin­telui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii; 18.05 Student la politehnică; 18,35 Pano­ramic ştiinţific; 19,00 Actualitatea în economie; 19,15 Anunţuri-publi­­citate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Te­lejurnalul de seară; 20,00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“; 20,45 Steaua fără nume; 21,35 Tele­glob; 22,00 Telejurnalul de noapte; 22,15 Muzică populară; 22,30 Ram­pa; 23,00 închiderea emisiunii. CifriMA LUNI, 19 OCTOMBRIE SF. GHEORGHE „Arta“ — Tiffany memorandum, in completare, Celula si cromozomi. „Vasile Roaită“ — Săptămîna fil­mului de artă . Monştri. In com­pletare, Elemente de ergonomie. TG. SECUIESC „8 Mai“ — In fiecare seară la ora 11, în completare, Izvoare. Nicolae Arad şi Meteorologul de serviciu. Meche Lucian, de la punctul meteorologic din Sfîntu Gheorghe, comunică : Vremea se menţine rece, eu cer schimbător. Izolat vor cădea preci­pitaţii slabe locale, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din est şi nord-est. Maximele vor fi cuprinse între 2 şi 8 grade, iar mi­nimele între minus 4 şi plus 4 gra­de. Dimineaţa ceaţă locală. Vizita tovarăşului Ceauşescu în judeţele Timiş. COVASNA — Nume străin, Algele. „Victoria" ple tare. un flagrant delict „DIPLOMA" Árpád, profesor la CU Román a ţinut morţiş să obţină şi di-­ţ ploma de escroc şi a obţi- 1­­ de ’ escroc iiut-o. Numeroasele şi-au văzut c­ă­ fapte pe­­ înşelătorie atestă că această­­ „diplomă" a fost luată cu noa ^­ta maximă. Mutat disciplinar­­ de la Sfîntu Gheorghe la­­ şcoala din Bicsad, K. A. şi-a­­ continuat cu febrilitate ve­­i­chea-i activitate, atît în co- z mimă cit şi în alte localităţi­­ ale judeţului.­­ Nu după mult timp de la­­ venirea sa în şcoală, K. A. I şi-a însuşit suma de 600 lei,­­ iar de la Gheorghe Orza a­­ împrumutat 800 lei pe care ş­tiu i-a mai restituit. Profeso-­­ rul nu s-a oprit aici. „Jocul­­ l-a continuat şi cu alţi cetă- z ţeni (Anna Müler, Rozalia­­ Gubás, Ştefan Herbst) care, ţ spre norocul lor banii înapoiaţi, prin „bună voinţa" părinţilor autorului.­­ Văzînd că treaba mer­ge, K. A. I şi-a lărgit sfera de „activita-­­ te“. Astfel el a promis cetă- t­­enilor Szabo Vincze, Plugor 'ţ Ernő, Tam­as I*’, Iuliu, Bede , László, Rónaszéki Ludovic,­­ Mihai Farkas, că le va aduce ^ fiecăruia (cu plată antici-­­ pată !!!) cite doi stînjeni de 7 lemne. Şi oamenii încreză-­­ tori, l-au aşteptat... ^ Pînă şi-au dat seama cu­­ cine au de-a face, „domnul­e profesor“ şi-a luat frumos t tălpăşiţa, evitînd orice „con- t tact“ cu „clienţii“ săi. Nu , pentru mult timp insă. Orga- ţ nele de miliţie, sesizate de­­ escrocheriile lui K. A. i-au­­ întocmit frumuşel dosarul (bi­ , neînţeles cu „diploma“ la­­ loc de cinste) înaintîndu-l­e procuraturii. ţ \ METAMORFOZE ^ Mirică loan, era elev în cla- ^ sa a XlI-a la Liceul nr. 1 din ^ Sf. Gheorghe. Dormind, fără­­ aprobarea conducerii, in in- ^ ternatul liceului, s-a meta- ţ morfozat... în hoț, furînd­­ mai multe obiecte de îmbră­­căminte. Prin oraş şi prin co- ' mune se metamorfoza, după ^ împrejurări, în ziarâst, scriitor­­ etc., promiţînd marea cu sa- ^ rea diverşilor cetăţeni creduli­­ de la care şi-a însuşit în a- 7 cest fel diverse sume. Fiind ’ surprins de organele de mi- » liţie în „plină activitate" a ^ fost preschimbat în delicvent.­­ Acum, instanța de judecată va­­ pune punct laborioasei lui ac- | tivități cameleonice, metamor-­­­fozîndu-l in condamnat. Pe 7 merit. * I. NEGURA \

Next