Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)
1970-10-27 / nr. 158
Producţia de lapte poate creşte substanţial In domeniul creşterii animalelor, judeţul nostru beneficiază de două „atu“-uri deosebit de valoroase : condiţiile naturale, existente prin întinsele suprafeţe de păşuni şi fineţe naturale, precum şi tradiţionala ocupaţie a locuitorilor acestor meleaguri — creşterea animalelor aflîndu-se întotdeauna la loc de cinste. Priceperea şi hărnicia îngrijitorilor de animale din unităţile noastre cooperatiste, dorinţa lor de a-şi vedea încununate de succes eforturile depuse, fac ca producţia de lapte pe cap de vacă furajată să crească necontenit. La C.A.P. Valea Crişului, bunăoară, se obţin 998 hl. lapte mai mult decît prevederile planului. Veniturile obţinute sunt considerabile. Cooperatorii de aici au beneficiat din plin de îmbunătăţirea preţurilor de contractare a laptelui, iar prin depăşirea planului, au realizat în plus, aproape 200.000 lei. în acest fel, li s-a creat posibilitatea finanţării unor lucrări curente, realizarea valori normei convenţionale şi o mai eficientă stimulare a îngrijitorilor de animale. Realizări la fel de bune s-au obţinut şi la C.A.P. Ghidfalău (844 hl. lapte,) C.A.P. Bicsad (725 hl.), C.A.P. Băţanii Mari (545 hl), C.A.P. Cernat (423 hl.), C.A.P. Ojdula (375 hl.), C.A.P. Biborţeni (358 hl.), C.A.P. Căpeni (315 hl.) şi altele. La cît se ridică veniturile obţinute in plus de către aceste unităţi cooperatiste ? Calculul e cît se poate de simplu, la îndemîna fiecărui cooperator. Aşadar un motiv hotărîtor pentru a se mobiliza eforturile, întreaga pricepere, pentru ridicarea continuă a calităţii muncii în acest, important sector al economiei naţionale. T. PÂRLEA I Reflecţii Uriaşa energie Legea dezvoltării planice proporţionale a economiei naţionale impune necesitatea împlinirii unui plan zilnic, a unor valori materiale programate pentru sau de fiecare om al muncii inclus în sfera productivă. Şi nu numai aici. Creatorului valorilor spirituale îi este dat să trăiască ceasuri de căutări, de pătrundere dincolo de tărîmul cunoaşterii prezente, şi este fără preget. El nu-şi poate îngădui perioade de „relaş“. Pentru cel care şi-a fixat o dată pentru totdeauna destinul desâvirşirii, planul — limitat prin propria-i structură — nu-l poate satisface. O mulţumire adîncă — cu nimic comparabilă — îi vine de acolo unde frontierele indicatorului sunt forţate, rupte, obligate la o extindere. ^ Ceea ce poate estompa productivităţii — cifră aspră, rigidă în sine — contururile succesive ale creşterii (pentru un comunist reversul nu-i de conceput) este arderea sufletească. Ab imppectore, cum spuneau latinii. Fără incendiu interior, valorile materiale şi spirituale, n-au durabilitate. Căci dacă productivitatea muncii noastre îşi află rostul în permanenta,^ treptata sporire a sa, esenţele ei rare nu se dezvăluie decît sub semnul calităţii. Nici o clipă nu trebuie eludat acest lucru. Şi încă ceva : tot ceea ce înfăptuim se vrea confruntat cu ceea ce s-ar putea face la momentul respectiv, subînţelegînd şi viziunea limpede a posibilităţilor şi cerinţelor viitorului. Prosperitatea economică (şi nu numai ea) se menţine şi ia amploare tocmai prin ascendenţa neîntreruptă a productivităţii noastre de calitate. Randamentul braţelor şiminţii nu-şi află menirea deplină fără coexistenţa capacităţii profesionale, abilităţii în organizarea lucrului cotidian, folosirii la parametri înalţi a uneltelor, maşinilor, instalaţiilor. Reţineţi: pregătire profesională exigentă, organizare superioară a muncii, folosire la capacitate maximă a utilajelor. Pînă la finele anului curent se prevede ca productivitatea muncii în industrie să crească cu aproape 9 la sută — unul dintre cele mai mari sporuri din actualul cincinal. In 1970 creşterea cu un procent a productivităţii muncii aduce după sine un spor de producţie de 2,7 miliarde lei. La capătul cincinalului care vine : 4 miliarde... Adică 4000 de blocuri-turna cite 100 de apartamente fiecare — un oraş modern cu cel puţin 300.000 de locuitori... Perpetua creştere a venitului naţional, garantarea unui fundament material viabil, în amplificarea necontenită, pentru ridicarea nivelului de trai, al oamenilor muncii — imperative cărora elevatul forum al comuniștilor, istoricul Congres al X-lea le-a dat o distinsă și nebănuită strălucire — revendică prioritatea ritmului de sporire a randamentului muncii asupra ridicării salariului mediu. E o realitate care nu mai trebuie demonstrată. T. MORAR itire în pag. a 3-a) (Cu: ! ///////////////////////////////////////////////OT/////////////////////////////////« PROLETARI DIN TOATE TÄRIEE UNITI-VÄ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean .^gidul nostru prin cîteva circumscripţii medicale Să nu te-mbolnăveşti sîmbătă seara • O vizită „suspectă” la redacţie. • „Nu mă căutaţi. Sînt pe teren, acasă”. • Cînd doi se ceartă, pacienţii... suferă Dezvoltarea şi modernizarea continuă a reţelei sanitare a judeţului nostru, a făcut posibil ca pretutindeni, începînd cu oraşele şi comunele mai mari şi terminînd cu localităţile mici, unele din ele mai greu accesibile, la orice oră din zi sau noapte, să întîlneşti la căpătîiul bolnavului, la „datorie“, un slujitor de-al lui Aesculap, înaltul profesionalism, solicitudinea desăvârşită, dragostea profundă faţă de meseria aleasă, sunt componentele indispensabile ale nobilei îndeletniciri a purtătorilor „halatelor albe“, însemne ce au devenit sinonime cu umanitarismul. De multe ori am avut satisfacţia de a scrie elogios despre medici, despre cadrele sanitare în general, subliniind de fiecare dată felul conştiincios în care aceştia îşi fac datoria. Din păcate însă, superlativele laudative sunt cîteodată umbrite de aspecte mai puţin îmbucurătoare, ce ar putea fi lesne înlăturate, dar care atunci cînd se manifestă, aruncă o lumină defavorabilă asupra activităţii unui cadru medical Am probat acest adevăr, sîmbătă după-amiază, cu prilejul unui raidanchetă întreprins de către redacţie prin mai multe circumscripţii sanitare rurale, cu care prilej am redescoperit a fi prezente o parte din racilele mai vechi ale activităţii celor de la sănătate. De la bun început ne propusesem să constatăm modul în care este prezentă şi se desfăşoară asistenţa sanitară la sfîrşit de săptămînă. In postura unor prezumtivi bolnavi, ce ar avea nevoie grabnic de o mină de ajutor din partea unui specialist, ne-am prezentat în pirul orei 16,30 la circumscripţia medicală din comuna Reci. La acea oră era de serviciu asistenta medicală Georgeta Itu şi nu Simona Opriş cum eronat am fost informaţi, care era plecată pe teren să facă injecţii unui copil de şase luni. Aceste informaţii le-am primit exacte abia luni, cu prilejul vizitei la redacţie a tovarăşei Itu, probabil alarmată de prezenţa inoportună a noastră, căci de la femeia de serviciu, singura persoană prezentă in circumscripţie la acea oră, am primit cu totul alte relaţii. Ne-am interesat unde îl putem găsi pe doctorul Nagy Lajos, medicul de circă Aflăm că lipsea momentan, dar că locuind în acelaşi imobil cu dispensarul, este în orice moment la dispoziţia solicitatorilor. Desigur, acesta este un lucru foarte bun, însă ne întrebăm, de ce nu s-ar putea specifica printr-un anunţ aplicat pe uşa de la intrare la loc vizibil pentru toată lumea, cine este de serviciu în după-amiaza respectivă, degrevîndu-se în acest mod, medicul de îndatoririle obişnuite ce revin exclusiv persoanei aflate in exerciţiul funcţiunii. Confuzia care ni s-a întîmplat nouă, putea să i se întîmple oricui. Următorul popas l-am făcut la Boroşneu Mare. La circumscripţia medicală era întuneric. Zărim pe uşă un cartonaş pe care era specificat numele persoanei de gardă Este Pakuts Bălasz, oficiant sanitar care plecase doar cu cîteva clipe înainte să viziteze un bolnav înat HORIA C. DELUI) (Continuare în pag. a 3-a) ! Carnet de reporter Trece coloana aceasta vertebrală a Carpaţilor, dăinuind aici de mii şi milioane de ani, dăltuită de timp în cremene, durată prin trecerea vînturilor şi zămislindu-se mereu in noi frumuseţi cu fiecare siluetă a brazilor şi fagilor, care brăzdează cu ramuri cerul neasemuit de albastru. Cîteodată, seara, cînd se lasă pacea, cînd spinările comate ale munţilor se acoperă de amurg, stînd la picioarele bătrînului Ciucaş, priveşte, cititorule, undele cristaline ale Buzăului, purtînd cu ele o parte din povestea iscată în lungul vremurilor de oamenii de aici, din Arcul Carpatic. Şi, în vîntul care se hîrjoneşte prin crengi vei descoperi trecerea oamenilor, odată cu trecerea timpului, odată cu făptuirile lor. Poate că-ţi vei aminti de Gheorghe Moise Neagovici, primul dascăl al şcolii din Intorsura, dar poate că te vei gîndi şi la Mariana Bobeş, directoarea liceului, liceu care s-a ridicat odată cu anii noştri, pe vechiul loc al şcolii din localitate ; poate că te vei gîndi la glasul bătrînesc şi sfiicios totodată al rapsodului popular din Barcani, nenea Cristifon Purecel; poate te vei gîndi la ţapinarul Vasile Bularca şi la ortacii săi, cei care string rodul de lemn al pădurii şi nu-l poartă pînă devale ; poate te vei gîndi, omule bun, la medicul Maria Voinea, cea care şi-a închinat două decenii din viaţă pentru a aduce oamenilor alinare. .. Poate că te vei gîndi la toate acestea şi la multe multe altele, găsind sensul drumului pe care-l durează oamenii din Arcul Carpatic cu bolţi de fapte. In toamna aceasta, cînd o temperatură a culorilor se anină în frunze, cînd ceasurile de rugină aduc nostalgiile, viaţa îşi poartă nestingherită sevele, urcîndu-ne spre devenirile continue. Acum, în toamnă, sub cerurile minerale ale galeriilor de la Baraolt, Nicolae Suciu, brigadier la abatajul frontal nr. 607 B sau Francisc Nagy de la abatajul frontal 609 aduc, prin sudoarea frunții cărbune pentru pămînturile noastre, pentru vremurile noastre. Încă un act al bolţilor de fapte pe care ne dăinuim viitorul, încă un vers pentru un pastel închinat oamenilor Arcului Carpatin. Poate că în aceste zile, cînd se cerne fulguiala galbenă a frunzelor jertfite de toamnă, cînd cei mici din Voineştii Covasnei se duc la şcoală, voineştenii îngină vechile melopei: „Mioriţa“, „Balada Radului“. Poate, iubite cititor, vei poposi la poarta Eufrosinei Ştefan, şi în timp ce-ţi vei incinta auzul cu viersul domol şi legănat al baladelor, vei mîngiia cu privirea bogăţia costumului popular, întreţeserea de rîuri şi altiţe, meşteşugite din alergările arniciului. Există o străveche tăcere aici, la poalelor munţilor Vrancei, tăcere care ascunde însă glas de vioară, boare agale susurată, doină din fluier... Să scrii pasteluri pentru Arcul Carpatic... Dar, pentru a cuprinde oamenii acestui meleag de încîntare, pentru a-i cuprinde cu întreaga scurgere de fapte şi timp, — pe care o numim viaţă — trebuie să-ţi îndrepţi gîndul spre uzina textilă, de pildă la filatoarea Elisabeta Nagy, spre Ecaterina Balogh, de la „Mobila“... Trebuie să-ţi îndrepţi gîndul spre toţi oamenii, acei care conferă sens şi frumuseţe, clădind fapte peste fapte, ţinuturilor pe care le înconjoară ocrotitor Arcul Carpaţilor. E acesta un colţ din mama glie, e un colţ al României noastre, un meleag pe care oamenii, fraţi de veacuri, cîntîndu-şi elanurile, se sprijină, pe care-şi poartă spre împlinire viitorul... E toamnă, vîntul se hîrjoneşte printre arbori, printre rândirile noi ale blocurilor, privpt greuri, tufele bat parcă mătănii, îfi frwi^ze se anină ceasurile de rugină, şi frunzele zboară depolite, zboară aproape... E toamnă... Şi totuşi, cit de nespusă primiă vară trăim... VASILE ARTENIE Pasteluri pentru Arcul Ca Anul III Nr. 158 MARȚI 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani tiv , MIMI ...- --- Peisaj industrial Foto : A. BARTHA Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Washington Sosirea la WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să intîmpine și să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, societăţi de radio şi televiziune, jurnale cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurilecele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10,15 (ora locală), lingă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amiralul Thomsas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin I Iillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr., preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soţia. Erau de asemenea prezenţi Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidenţial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. In timp ce trompeţii dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon. După ce au coborât din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioa- nele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mina cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre (Continuare în pag. alia) COMISIA PERMANENTA JURIDICĂ -organism de mare eficiență pentru imprimarea legalității în activitatea consiliilor populare In baza prevederilor articolului 27 din Legea nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, la 15 decembrie 1969 s-a constituit pe lingă Consiliul popular judeţean, Comisia permanentă juridică — formată din specialişti — care şi-a îndreptat atenţia spre verificarea legalităţii hotărîrilor adoptate de către consiliile populare, intervenind unde existau anomalii, conducând activitatea acestora pe făgaşul litereilegii. Dacă în activitatea consiliilor populare, în general nu se manifestă abateri de la prevederile legale, la unele din ele s-au semnalat din păcate, unele nereguli în ceea ce priveşte tehnica organizării şi ţinerii sesiunilor. Acest lucru denotă fie nepricepere, fie superficialitate, în ce priveşte modul de a organiza aceste importante forme de lucru ale consiliilor populare. La Hăghig, de exemplu, s-au constatat abateri de la prevederile articolului 23 din Legea nr. 57. Aici se ţin sesiuni fără a se elabora decizii de convociare a sesiunii respective. La altele, nu se trec în deciziile de convocare toate problemele discutate în cadrul sesiunii respective. Acest lucru face ca deputaţii să vină nepregătiţi la sesiuni, să participe numai cu fizicul, iar contribuţia lor la elaborarea unor hotărîri este numai prin acordarea votului. Astfel de cazuri s-au întîlnit la consiliul popular din Comandau, Baraolt, Brateş unde, în cadrul sesiunii a VII-a, s-au discutat probleme deosebit de importante pentru dezvoltarea economică a localităţilor dar care n-au fost incluse în ordinea de zi, înainte stabilită. Participarea unor deputaţi a fost slabă şi hotărîrile luate, deşi bune în esenţa lor, n-au fost rodul participării creatoare a tuturor deputaţilor. în sesiunea din 27 martie a consiliului popular Comandău s-au luat măsuri de schimbare a preşedintelui comisiei de judecată cu un altul. Măsura stabilită la serVI. BORDA (Continuare în pag. a 3-a) V Deschiderea Universităţii populare La 23 octombrie a.c. în sala Casei de cultură din oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut loc deschiderea Universităţii populare. Au participat tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean de partid, cursanţi şi numeroşi invitaţi. In deschidere, tovarăşul secretar Constantin Stanca a ţinut o expunere cu tema „Creşterea rolului Partidului Comunist Român de la înfiinţare şi pînă în etapa actuală, o etapă de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Rector al Universităţii populare a fost numit dr. Jozsef Arvay, iar prorector profesorul Iozsef Harko. Problemele care vor fi studiate în cadrul Universităţii populare sunt cuprinse în următoarele secţii : probleme actuale ale ştiinţei şi tehnicii ; literatură şi artă ; perfecţionarea cunoştinţelor ■ profesionale în industria textilă ; cursuri de tehnică şi radioamatori; cursuri de dactilografie ; cursuri de limba franceză, engleză şi germană (pentru începători şi avansaţi) ; cursuri de limbă şi literatură română. Deschiderea acestor cursuri se va face, în zilele săptăminii următoare, eşalonate pe o perioadă de şapte luni. O creaţie originală, un exemplu de temeraritate şi pasiune, fantezie şi ingeniozitate — iată atributele expoziţiei deschise sîmbătă, 24 octombrie a.c. la Casa agronomului din Arcuş, cu lucrările artiştilor populari din judeţ. După vizitarea expoziţiei Meşteri populari, a avut loc o întîlnire a creatorilor cu reprezentanţii Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, cu numeroşi invitaţi. Au fost discutate probleme legate de creaţiapopulară din judeţul nostru, de originalitatea acesteia, precum și tematica viitoarelor lucrări ale artiștilor populari. 1 (| Întîlnirea creatorilor \ / Citiţi in ziarul nostru de miine pagina CM - FAMILIE -SOCIETATE