Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-27 / nr. 158

Producţia de lapte poate creşte substanţial In domeniul creşterii animale­lor, judeţul nostru beneficiază de două „atu“-uri deosebit de valo­roase : condiţiile naturale, exis­tente prin întinsele suprafeţe de păşuni şi fineţe naturale, precum şi tradiţionala ocupaţie a locuito­rilor acestor meleaguri — creş­terea animalelor aflîndu-se în­totdeauna la loc de cinste. Priceperea şi hărnicia îngriji­torilor de animale din unităţile noastre cooperatiste, dorinţa lor de a-şi vedea încununate de suc­ces eforturile depuse, fac ca pro­ducţia de lapte pe cap de vacă furajată să crească necontenit. La C.A.P. Valea Crişului, bună­oară, se obţin 998 hl. lapte mai mult de­cît prevederile planului. Veniturile obţinute sunt conside­rabile. Cooperatorii­ de aici au beneficiat din plin de îmbunătă­ţirea preţurilor de contractare a laptelui, iar prin depăşirea pla­nului, au realizat în plus, aproa­pe 200.000 lei. în acest fel, li s-a creat posibilitatea finanţării unor lucrări curente, realizarea valo­ri normei convenţionale şi o m­ai eficientă stimulare a îngrijitori­lor de animale. Realizări la fel de bune s-au obţinut şi la C.A.P. Ghidfalău (844 hl. lapte,) C.A.P. Bicsad (725 hl.), C.A.P. Băţanii Mari (545 hl), C.A.P. Cernat (423 hl.), C.A.P. Ojdula (375 hl.), C.A.P. Bibor­­ţeni (358 hl.), C.A.P. Căpeni (315 hl.) şi altele. La cît se ridică veniturile ob­ţinute in plus de către aceste u­­nităţi cooperatiste ? Calculul e cît se poate de simplu, la înde­­mîna fiecărui cooperator. Aşadar un motiv hotărîtor pentru a se mobiliza eforturile, întreaga pri­cepere, pentru ridicarea continuă a calităţii muncii în acest, impor­tant sector al economiei naţio­nale. T. PÂRLEA I Reflecţii Uriaşa energie Legea dezvoltării planice­ proporţionale a economiei na­ţionale impune necesitatea împlinirii unui plan zilnic, a unor valori materiale programate pentru sau de fiecare om al muncii inclus în sfera productivă. Şi nu numai aici. Crea­torului valorilor spirituale îi este dat să trăiască ceasuri de căutări, de pătrundere dincolo de tărîmul cunoaşterii pre­zente, şi este fără preget. El nu-şi poate îngădui perioade de „relaş“. Pentru cel care şi-a fixat o dată pentru totdeau­na destinul desâvirşirii, planul — limitat prin propria-i struc­tură — nu-l poate satisface. O mulţumire adîncă — cu ni­mic comparabilă — îi vine de acolo unde frontierele indica­torului sunt forţate, rupte, obligate la o extindere. ^ Ceea ce poate estompa productivităţii — cifră aspră, rigidă în sine — contururile succesive ale creşterii (pentru un­­ comunist reversul nu-i de conceput) este arderea sufletească. Ab imp­pectore, cum spuneau latinii. Fără incendiu interior­, valorile materiale şi spirituale, n-au durabilitate. Căci dacă produc­tivitatea muncii noastre îşi află rostul în permanenta,^ trep­tata sporire a sa, esenţele ei rare nu se dezvăluie decît sub semnul calităţii. Nici o clipă nu trebuie eludat acest lucru. Şi încă ceva : tot ceea ce înfăptuim se vrea confruntat cu ceea ce s-ar putea face la momentul respectiv, subînţ­elegînd şi viziunea limpede a posibilităţilor şi cerinţelor viitorului. Pro­speritatea economică (şi nu numai ea) se menţine şi ia am­ploare tocmai prin ascendenţa neîntreruptă a productivită­ţii noastre de calitate. Randamentul braţelor şi­­minţii nu-şi află menirea deplină fără coexistenţa capacităţii profesio­nale, abilităţii în organizarea lucrului cotidian, folosirii la parametri înalţi a uneltelor, maşinilor, instalaţiilor. Reţineţi: pregătire profesională exigentă, organizare superioară a muncii, folosire la capacitate maximă a utilajelor. Pînă la finele anului curent se prevede ca productivita­tea muncii în industrie să crească cu aproape 9 la sută — unul dintre cele mai mari sporuri din actualul cincinal. In 1970 creşterea cu un procent a productivităţii muncii aduce după sine un spor de producţie de 2,7 miliarde lei. La ca­pătul cincinalului care vine : 4 miliarde... Adică 4000 de blocuri-turn­a cite 100 de apartamente fiecare — un oraş modern cu cel puţin 300.000 de locuitori... Perpetua creştere a venitului naţional, garantarea unui fundament material viabil, în amplificarea necontenită, pen­tru ridicarea nivelului de trai, al oamenilor muncii — impe­rative cărora elevatul forum al comuniștilor, istoricul Congres al X-lea le-a dat o distinsă și nebănuită strălucire — revendică prioritatea ritmului de sporire a randamentu­lui muncii asupra ridicării salariului mediu. E o realitate care nu mai trebuie demonstrată. T. MORAR­ itire în pag. a 3-a) (Cu: !­ ­///////////­////////////////////////////////////OT/////////////////////////////////« PROLETARI DIN TOATE TÄRIEE UNITI-VÄ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean .^gidul nostru prin cîteva circumscripţii medicale Să nu te-mbolnăveşti sîmbătă seara • O vizită „suspectă” la redacţie. • „Nu mă căutaţi. Sînt pe teren, acasă”. • Cînd doi se ceartă, pacienţii... suferă Dezvoltarea şi modernizarea con­tinuă a reţelei sanitare a judeţului nostru, a făcut posibil ca pretutin­deni, începînd cu oraşele şi comu­nele mai mari şi terminînd cu lo­calităţile mici, unele din ele mai greu accesibile, la orice oră din zi sau noapte, să întîlneşti la căpătîiul bolnavului, la „datorie“, un sluji­tor de-al lui Aesculap, înaltul pro­fesionalism, solicitudinea desăvâr­şită, dragostea profundă faţă de me­seria aleasă, sunt componentele in­dispensabile ale nobilei îndeletniciri a purtătorilor „halatelor albe“, în­­semne ce­ au devenit sinonime cu umanitarismul. De multe ori am avut satisfacţia de a scrie elogios despre medici, despre cadrele sanitare în general, subliniind de fiecare dată felul con­ştiincios în care aceştia îşi fac da­toria. Din păcate însă, superlativele laudative sunt cîteodată umbrite de aspecte mai puţin îmbucurătoare, ce ar putea fi lesne înlăturate, dar care atunci cînd se manifestă, aruncă o lumină defavorabilă asu­pra activităţii unui cadru medical Am probat acest adevăr, sîmbătă după-amiază, cu prilejul unui raid­­anchetă întreprins de către redac­ţie prin mai multe circumscripţii sanitare rurale, cu care prilej am redescoperit a fi prezente o parte din racilele mai vechi ale activită­ţii celor de la sănătate. De la bun început ne propusesem să constatăm modul în care este prezentă şi se desfăşoară asistenţa sanitară la sfîrşit de săptămînă. In postura unor prezumtivi bol­­navi, ce ar avea nevoie grabnic de­ o mină de ajutor din partea unui specialist, ne-am prezentat în pi­rul orei 16,30 la circumscripţia me­dicală din comuna Reci. La acea oră era de serviciu asistenta medi­cală Georgeta Itu şi nu Simona O­­priş cum eronat am fost informaţi, care era plecată pe teren să facă injecţii unui copil de şase luni. Aceste informaţii le-am primit e­­xacte abia luni, cu prilejul vizitei la redacţie a tovarăşei Itu, probabil alarmată de prezenţa inoportună a noastră, căci de la femeia de servi­ciu, singura persoană prezentă in circumscripţie la acea oră, am pri­mit cu totul alte relaţii. Ne-am in­teresat unde îl putem găsi pe doc­torul Nagy Lajos, medicul de circă Aflăm că lipsea momentan, dar că locuind în acelaşi imobil cu dis­pensarul, este în orice moment la dispoziţia solicitatorilor. Desigur, acesta este un lucru foarte bun, însă ne întrebăm, de ce nu s-ar pu­tea specifica printr-un anunţ apli­cat pe uşa de la intrare la loc vizibil pentru toată lumea,­­ cine este de serviciu în după-amiaza res­pectivă, degrevîndu-se în acest mod, medicul de îndatoririle obişnuite ce revin exclusiv persoanei aflate in exerciţiul funcţiunii. Confuzia ca­re ni s-a întîmplat nouă, putea să i se întîmple oricui. Următorul popas l-am făcut la Boroşneu­ Mare. La circumscripţia medicală era întuneric. Zărim pe uşă un cartonaş pe care era spe­­cificat numele persoanei de gardă Este Pakuts Bălasz, oficiant sanitar care plecase doar cu cîteva clipe înainte să viziteze un bolnav în­­at HORIA C. DELUI) (Continuare în pag. a 3-a) ! Carnet de reporter Trece coloana aceasta vertebra­lă a Carpaţilor, dăinuind aici de mii şi milioane de ani, dăltuită de timp în cremene, durată prin trecerea vînturilor şi zămislin­­du-se mereu in noi frumuseţi cu fiecare siluetă a brazilor şi fagi­lor, care brăzdează cu ramuri ce­rul neasemuit de albastru. Cîteodată, seara, cînd se lasă pacea, cînd spinările comate ale munţilor se acoperă de amurg, stînd la picioarele bătrînului Ciu­­caş, priveşte, cititorule, undele cristaline ale Buzăului, purtînd cu ele o parte din povestea iscată în lungul vremurilor de oamenii de aici, din Arcul Carpatic. Şi, în vîntul care se hîrjoneşte prin crengi vei descoperi trecerea oa­menilor, odată cu trecerea timpu­lui, odată cu făptuirile lor. Poa­te că-ţi vei aminti de Gheorghe Moise Neagovici, primul dascăl al şcolii din Intorsura, dar poate că te vei gîndi şi la Mariana Bo­­beş, directoarea liceului, liceu care s-a ridicat odată cu anii noştri, pe vechiul loc al şcolii din localitate ; poate că te vei gîndi la glasul bătrînesc şi sfiicios tot­odată al rapsodului popular din Barcani, nenea Cristifon Purecel; poate te vei gîndi la ţapinarul Va­sile Bularca şi la ortacii săi, cei care string rodul d­e lemn al pă­durii şi nu-l poartă pînă devale ; poate te vei gîndi, omule bun, la medicul Maria Voinea, cea care şi-a închinat două decenii din via­ţă pentru a aduce oamenilor ali­nare. .. Poate că te vei gîndi la toate a­cestea şi la multe­ multe altele, găsind sensul drumului pe care-l durează oamenii din Arcul Car­patic cu bolţi de fapte. In toamna aceasta, cînd o tem­peratură a culorilor se anină în frunze, cînd ceasurile de rugină aduc nostalgiile, viaţa îşi poartă nestingherită sevele, urcîndu-ne spre devenirile continue. Acum, în toamnă, sub cerurile minerale ale galeriilor de la Ba­­raolt, Nicolae Suciu, brigadier la abatajul frontal nr. 607 B sau Francisc Nagy de la abatajul frontal 609 aduc, prin sudoarea frunții cărbune pentru pămîntu­­rile noastre, pentru vremurile­ noastre. Încă un act al bolţilor de fapte pe care ne dăinuim vii­torul, încă un vers pentru un pastel închinat oamenilor Arcu­lui Carpatin. Poate că în aceste zile, cînd se cerne fulguiala galbenă a frunze­lor jertfite de toamnă, cînd cei mici din Voineştii Covasnei se duc la şcoală, voineştenii îngină vechile melopei: „Mioriţa“, „Ba­lada Radului“. Poate, iubite citi­tor, vei poposi la poarta Eufrosi­­nei Ştefan, şi în timp ce-ţi vei in­cinta auzul cu viersul domol şi legănat al baladelor, vei mîngiia cu privirea bogăţia costumului popular, întreţeserea de rîuri şi altiţe, meşteşugite din alergările arniciului. Există o străveche tă­cere aici, la poalelor munţilor Vrancei, tăcere care ascunde însă glas de vioară, boare agale susu­rată, doină din fluier... Să scrii pasteluri pentru Arcul Carpatic... Dar, pentru a cuprinde oame­nii acestui meleag de încîntare, pentru a-i cuprinde cu întreaga scurgere de fapte şi timp, — pe care o numim viaţă — trebuie să-ţi îndrepţi gîndul spre uzina textilă, de pildă la filatoarea Eli­­sabeta Nagy, spre Ecaterina Ba­logh, de la „Mobila“... Trebuie să-ţi îndrepţi gîndul spre toţi oamenii, acei care con­feră sens şi frumuseţe, clădind fapte peste fapte, ţinuturilor pe care le înconjoară ocrotitor Arcul Carpaţilor. E acesta un colţ din mama­ glie, e un colţ al României noastre, un meleag pe care oamenii, fra­ţi de veacuri, cîntîndu-şi elanuri­le, se sprijină, pe care-şi poartă spre împlinire viitorul... E toamnă, vîntul se hîrjoneşte printre arbori, printre rândirile noi ale blocurilor, priv­­pt greu­ri, tufele bat parcă mătănii, îfi frwi^­ze se anină ceasurile de rugină, şi frunzele zboară depolite, zboa­ră aproape... E toamnă... Şi totuşi, cit de nespusă primiă­ vară trăim... VASILE ARTENIE Pasteluri pentru Arcul Ca Anul III Nr. 158 MARȚI 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani t­i­v , MIMI ...- ---­ Peisaj industrial Foto : A. BARTHA Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Washington Sosirea la WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ni­colae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invi­taţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Du­mitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şe­filor de stat. Pe străzile şi bule­vardele din jurul reşedinţei preşe­dintelui Statelor Unite ale Ameri­cii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României­ şi S.U.A. Inte­resul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmos­fera solemnă, caracteristică mari­lor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să intîmpine și să salute pe preşedin­tele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, so­cietăţi de radio şi televiziune, jur­nale cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile­­cele mai bune pentru a surprinde fie­care secvenţă semnificativă a so­lemnităţii primirii. Garda de o­­noare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drape­lele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10,15 (ora locală), lingă podium au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, şi soţia, amiralul Thomsas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter­­ Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin I­ Iillen­­brand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasa­dorul S.U.A. la Bucureşti, cu so­ţia, Gilbert Hahn jr., preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soţia. Erau de asemenea prezenţi Du­mitru Popescu, Corneliu­ Mănescu, Maria Groza, vicepreşedintă a Ma­rii Adunări Naţionale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopte­rul prezidenţial, venind de la Wil­liamsburg, la bordul căruia se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu. In timp ce trompeţii dau onorul, sosesc la locul ceremoniei preşe­dintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon. După ce au coborât din elicopter, înalţii oaspeţi români, însoţiţi de şeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limu­zină pe care sunt arborate fanioa-­ nele celor două ţări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe ambele părţi ale traseului, sute şi sute de oa­meni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în în­­tîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mina cu cordialitate. Patri­cia Nixon oferă un buchet de tran­dafiri roşii soţiei şefului statului român, Elena Ceauşescu. La rugă­mintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce a­­poi pe preşedintele Ceauşescu spre (Continuare în pag. alia) COMISIA PERMANENTA JURIDICĂ -organism de mare eficiență pentru imprimarea legalității în activitatea consiliilor populare In baza prevederilor articolului 27 din Legea nr. 57/1968 privind or­ganizarea şi funcţionarea consilii­lor populare, la 15 decembrie 1969 s-a constituit pe lingă Consiliul popular judeţean, Comisia perma­nentă juridică — formată din spe­cialişti — care şi-a îndreptat aten­ţia spre verificarea legalităţii ho­­tărîrilor adoptate de către consi­liile populare, intervenind unde existau anomalii, conducând acti­vitatea acestora pe făgaşul literei­­legii. Dacă în activitatea consiliilor populare, în general nu se mani­festă abateri de la prevederile le­gale, la unele din ele s-au semna­lat din păcate, unele nereguli în ceea ce priveşte tehnica organiză­rii şi ţinerii sesiunilor. Acest lu­cru denotă fie nepricepere, fie superficialitate, în ce priveşte mo­dul de a organiza aceste importan­te forme de lucru ale consiliilor populare. La Hăghig, de exemplu, s-au constatat abateri de la preve­derile articolului 23 din Legea nr. 57. Aici se ţin sesiuni fără a se elabora decizii de convociare a sesiunii respective. La altele, nu se trec în deciziile de convocare toate problemele discutate în ca­drul sesiunii respective. Acest lu­cru face ca deputaţii să vină ne­pregătiţi la sesiuni, să participe nu­mai cu fizicul, iar contribuţia lor la elaborarea unor hotărîri este numai prin acordarea votului. Ast­fel de cazuri s-au întîlnit la con­siliul popular din Comandau, Ba­­raolt, Brateş unde, în cadrul se­siunii­ a VII-a, s-au discutat pro­bleme deosebit de importante pen­tru dezvoltarea economică a loca­lităţilor dar care n-au fost inclu­se în ordinea de zi, înainte sta­bilită. Participarea unor deputaţi a fost slabă şi hotărîrile luate, deşi bune în esenţa lor, n-au fost rodul participării creatoare a tu­turor deputaţilor. în sesiunea din 27 martie a con­siliului­­ popular Comandău s-au luat măsuri de schimbare a preşe­dintelui comisiei de judecată cu un altul. Măsura stabilită la se­­rVI. BORDA (Continuare în pag. a 3-a) ­V Deschiderea Univer­sităţii populare La 23 octombrie a.c. în sala­­ Casei de cultură din oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut loc deschiderea Universităţii popu­lare. Au participat tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean de par­tid, cursanţi şi numeroşi in­vitaţi. In deschidere, tovară­şul secretar Constantin Stanca a ţinut o expunere cu tema „Creşterea rolului Partidului Comunist Român de la înfiin­ţare şi pînă în etapa actuală, o etapă de construire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate“. Rector al Universităţii popu­lare­ a fost numit dr. Jozsef Arvay, iar prorector profeso­rul Iozsef Harko. Problemele care vor fi studiate în cadrul Universităţii populare sunt cuprinse în următoarele sec­ţii : probleme actuale ale ştiin­ţei şi tehnicii ; literatură şi­­ artă ; perfecţionarea cunoş­tinţelor ■ profesionale în indus­tria textilă ; cursuri de tehni­că şi radioamatori; cursuri de dactilografie ; cursuri de limba franceză, engleză şi­ germană (pentru începători şi avansaţi) ; cursuri de limbă şi literatură română. Deschiderea acestor cursuri se va face, în zilele săptămi­­nii următoare, eşalonate pe o perioadă de şapte luni. O creaţie originală, un e­­xemplu de temeraritate şi pasiune, fantezie şi ingenio­zitate — iată atributele expo­ziţiei deschise sîmbătă, 24 oc­tombrie a.c. la Casa agrono­mului­ din Arcuş, cu lucrările artiştilor populari din judeţ. După vizitarea expoziţiei Meşteri populari, a avut loc o întîlnire a creatorilor cu reprezentanţii Comitetului ju­deţean pentru cultură şi artă, cu numeroşi invitaţi. Au fost discutate probleme legate de creaţia­­populară din judeţul nostru, de origi­nalitatea acesteia, precum și tematica viitoarelor lucrări ale artiștilor populari. 1 (| Întîlnirea creatorilor \ / Citiţi in ziarul nostru de miine pagina CM - FAMILIE -SOCIETATE

Next