Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)
1970-11-22 / nr. 181
ANUL III. Nr. 181 Aveţi legătura ♦ ♦, rare din principalele oraşe ale ţarii. Sala mesei de verificare. Gherrghe Petre — şeful reţelei de întreţinere — face ultima verificare a circuitelor. Mii şi mii de fire în care se împleteşte munca a zeci de angajaţi ne dau impresia unui labirint al sîrmelor. Siguranţe de protecţie garantează buna funcţionare a centralei. Aici i-am întilnit pe electromecanicii Ladislau Mezei, Karol Kovács, Andrei Fekete şi alţii. Trăiesc momentul verificării în practică a muncii lor. Sigismond Bakk, Árpád Kovács, Emeric Mosnyik care şi-au îngemănat mîinile cu firele multicolore fac acum ultimele retuşuri. Aici erau şi constructorii Gheorghe Moldovan şi Ion Vlad. Tehnicienele Klara Kristo, Doina Szabó şi Irina Szotyori se gîndesc la clipa în care vor fi tăiate legăturile cu centrala veche, la momentul cînd discurile centralei noi or să înceapă să se învârtească. Emoţia lor este justificată. E justificată prin faptul că pentru prima dată trec de la sistemul de deservire manual şi sistemul automat. Pentru aceasta pregătirea s-a început de mult. De luni de zile telefonistele se întrec în însuşirea cunoştinţelor teoretice, în mînuirea practică a noii centrale. In sala maşinilor pentru selectarea numerelor, comutatorii de numere funcţionează normal. Tabloul de alarmă generală, e gata să anunţe cu ajutorul becurilor roşă, albastre şi verzi orice defecţiune s-ar ivi pe parcurs. Privesc noua clădire a poştei, îngemănează în ea eforturile a zeci şi sute de carpeni. — Ce înseamnă pentru dumneavoastră, tovarăşe director, predarea noului obiectiv de telecomunicaţii ? ne-am adresat cu o întrebare lui Constantin Grosu. — Pentru mine, predarea noii centrale telefonice e o mare satisfacţie. Predarea în funcţiune a noului obiectiv înseamnă că vom putea răspunde mai bine exigenţelor publicului în deservirea convorbirilor urbane şi interurbane, înseamnă un pas spre modernizare, un nou pas spre civilizaţie. Ne-am despărţit de aceşti oameni care pregăteau cu emoţie şi migală intrarea în funcţiune a aparatelor care vor transmite de azi înainte sute de mii de voci, privind în lumina neonului noua firmă spre care se îndreaptă în aceste zile privirile tuturor trecătorilor din oraşul Sfîntu Gheorghe , P.T.T.R. (Urmare din pag. la) Maturitate şi spirit de răspundere în analiza muncii Analizînd activitatea uteciştilor, a organelor şi organizaţiilor de tineret din oraş, activitatea Comitetului orăşenesc U.T.C., Conferinţa organizaţiei orăşeneşti U.T.C. Clvasna, a scos în evidenţă o serie de rezultate bune obţinute de organul orăşenesc U.T.C. şi de organizaţiile subordonate, în educarea comunistă a tineretului, în educarea prin muncă şi pentru muncă a acestuia, în dezvoltarea sentimentului de dragoste şi devotament faţă de partid, patrie şi popor, faţă de edificiul măreţ al socialismului în ţara noastră. Conferinţa a reliefat contribuţia pe care cei, peste 1.000 de membri ai organizaţiei orăşeneşti au adus-o la îndeplinirea sarcinilor de producţie în unităţile unde îşi desfăşoară activitatea, felul în care cei mai tineri utecişti — elevii — se achită de îndatoririle profesionale, modul corespunzător în care au acţionat unele organizaţii U.T.C. (ca cele de la Filatura Covasna, Cooperativa „Constructorul“, Sectorul de industrializare a lemnului, Liceul Covasna ş.a.) pentru realizarea in bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin. în acelaşi timp, atît în darea ele seamă cit şi in dezbaterile ce au urmat pe marginea acesteia, un loc important a fost acordat neajunsurilor existente în activitatea comitetului orăşenesc şi a organelor şi organizaţiilor U.T.C. subordonate. Un prim aspect în acest sens se referă la faptul că nu s-a acţionat cu fermitate şi perseverenţă pentru întărirea continuă a disciplinei muncii , mai sunt tineri care absentează de la program, nu respectă procesul tehnologic şi programul de lucru, dau produse de slabă calitate, aspecte întîlnite în activitatea unor tineri utecişti de la Cooperativa meşteşugărească „Avintul“, S.I.L. etc., şi faţă de care organizaţiile U.T.C. respective n-au adoptat din timp o poziţie hotărîtă, conferinţa subliniind necesitatea luării unor măsuri categorice în această direcţie. Mult prea puţin a făcut organul orăşenesc U.T.C. în sensul îndrumării organizaţiilor U.T.C. din industrie pe linia propagandei tehnice, pentru cunoaşterea şi aplicarea de către tineri a noutăţilor din domeniul ştiinţei şi tehnicii. Mijloc important de educare prin muncă şi pentru muncă a tineretului, acţiunile de muncă voluntarpatriotică au ocupat un loc important în activitatea comitetului orăşenesc U.T.C- lucrările conferinţei evidenţiind în mod deosebit preocuparea bună avută în această direcţie de către organizaţiile U.T.C. de la liceul şi şcoala generală din localitate. Dar s-a reţinut ca insuficientă preocuparea pentru organizarea şi antrenarea tinerilor la acţiuni de muncă voluntar-patriotică a organizaţiilor U.T.C. de la instituţii, spital, S.I.L. unde, aşa cum se arată în darea de seamă, __ „s-a manifestat indiferenţă şi pasivitate atît din partea comitetelor cit şi din partea tinerilor“. O latură a activităţii, căreia atît darea de seamă cit şi dezbaterile din cadrul conferinţei i-au acordat o deosebită atenţie, a constituit-o preocuparea Comitetului orăşenesc U.T.C. Covasna şi a organizaţiilor de tineret din oraş pentru pregătirea politico-ideologică a tinerilor. Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii cultural-artistice şi distractive, direcţie în care, cu toate rezultatele obţinute, reţin atenţia noului organ o serie de deficienţe : s-au organizat puţine intîlniri ale tinerilor cu activişti de partid şi U.T.C., nu s-a manifestat suficientă preocupare pentru informarea politică permanentă a tuturor categoriilor de tineri, activitatea culturală este sub nivelul posibilităţilor şi cerinţelor tinerilor, iar organizarea timpului liber al tinerilor suferă foarte mult datorită şi lipsei unui club al tineretului, în legătură cu înfiinţarea căruia s-au făcut mai multe propuneri. Noul organ ales va trebui să manifeste mai multă receptivitate faţă de cerinţele, de doleanţele justificate ale tineretului din oraş, să vină în întîmpinarea acestora cu iniţiative multiple privind organizarea activităţilor cultural-artistice şi distractive, să dovedească dinamism şi tinereţe în întreaga muncă. Se impune, de asemenea, aşa cum se sublinia şi în concluziile desprinse pe marginea lucrărilor conferinţei, să existe o permanentă şi mai fructuoasă colaborare a Comitetului orăşenesc U.T.C., în primul rînd cu casa de cultură, cu toţi ceilalţi factori de răspundere, pentru asigurarea unui conţinut educativ bogat, atractiv şi diferenţiat tuturor acţiunilor cultural-artistice care se adresează tineretului. Pornind de la concluziile desprinse din conferinţă, al cărei nivel şi spirit de desfăşurare a lucrărilor a fost pozitiv apreciat atît de către delegaţii prezenţi, cit şi de către invitaţi — membri ai Biroului Comitetului orăşenesc Covasna al P.C.R., ai Comitetului Executiv al Consiliului popular, conducători de întreprinderi şi instituţii din localitate — conchidem că pentru noul comitet orăşenesc U.T.C., în frunte cu secretarul Teodor Fejer, există toate premizele , pentru ca lipsurile semnalate cu prilejul acestei analize să fie lichidate, în scopul ridicării pe o nouă treaptă a muncii de educaţie comunistă a tinerei generaţii. NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. CinemA DUMINICA, 22 NOIEMBRIE SFINTUGHEORGHE „ARTA“— De 7 - 7 „VASILE BOAITA“ - Procesul TIRGU SECUIESC .,8 MAI“ — Dreptul de a te naste COVASNA .,VICTORIA“ — Argoman superdiabolicul BARAOLTASA DE CULTURA — Taina Icului INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA — Atentatul de la Sarajevo LUNI, 23 NOIEMBRIE SFINTU GHEORGHE „ARTA" — Departe de lumea dezlănţuită . „VASILE BOAITA“ — Joc dublu in serviciul secret TIRGU SECUIESC „8 MAI" — Argoman superdiabolicul COVASNA „VICTORIA" — Don Juan fără voie LUNI 6-6,30 — Emisiune pentru sate . Din activitatea Caselor agronomului din Arcuş şi Iernut. Muzică populară la cererea ascultătorilor. 18-19,30 — Cronica de luni. Muzică de promenadă. însemnări . Pe chenarul unei notiţe. Pagini alese din operete. Sport. Ciută orchestra teatrului „Olympia“ din Paris. MARŢI 1-6,30 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Caleidoscop muzical. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Din concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii din Tg. Mureş. Oameni şi locuri : Marea familie. Cîntece şi jocuri populare româneşti. Emisiune pentru femei . Comitete de sprijin de pe lingă unităţile sanitare de copii în plină activitate De toate din viaţa femeilor. Sfaturi cosmetice de sezon. Muzică. MIERCURI 6-6,30 — Emisiune pe teme agrare . Cum vedeţi rentabilitatea activităţii în unitatea dv. ? (masă rotundă). Muzică populară. 18-19,30 — Cronica actualităţii Muzică instrumentală. Orizont economic : Cheltuielile neeconomicoase, un balast al activităţii economice (masă rotundă). Noutăţi de muzică uşoară. Prin lăcaşurile de cultură . Aspecte de la reuniunea corală de pe valea Nirajului. Jocuri populare. JOI 66,30 — Jurnal de dimineaţă : Veşti. Muzică. Sfatul medicului. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Arii din opere. Reflecţii pe teme economice . Contractul economic. Literatură şi artă . Clasicii marxism-leninismului despre artă. Poşta muzicală. Pe adresa slujitorilor catedrei : Cercurile de elevi, un mijloc de apropiere a învăţămîntului de practică. La microfon taraful condus de Gondoş Alexandru. VINERI 6-6,30 — Intîlnire matinală. Muzică. 18-19,30 — Cronica actualităţii, mluzică de dans. Pe urmele tinereţii . Ridicarea cunoştinţelor profesionale. Comemorarea unui mare ginditor — Engels. Tineretul şi satul contemporan. Muzică. sIMBAT.4 6-6,30 — Orizont economic . Reaizarea producţiei pe 1970 la Fabric.» de confecţii din Miercurea Ciuc. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Muzică populară: cîntă Raveca Săndulescu şi Vasile Conţiu. Magazin radio. Valsuri din operete. DUMINICA, 22 NOIEMBRIE 8,45 Deschiderea emisiunii. 9,00 Teatru pentru copii şi şcolari. 9,45 Film „Veveriţa“. 10.00 Viaţa satului. 11,30 Amfiteatru muzical — Marţian Negrea. 12.00 De strajă patriei. 12,30 Hochei pe gheaţă : România — Polonia. 14.30 Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16,45 Studioul „N“. 18.00 Patrium Carmen — Cîntare patriei. Concurs coral interjudeţean. Participă judeţele : Ilfov, Argeş, Vrancea. 19,15 Desene animate. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportajul filmat al vizitei oficiale de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Bulgaria. 20.30 România în 1000 de imagini — Colegii. Institutul politehnic din Timişoara la 50 de ani de existenţa. Colaborarea cu Combinatul de la Reşiţa. 20,50 Tele-recital Costache Antoniu. 21,35 Recital Patty Pravo (Italia). 21,50 Telejurnalul de noap te. 22,00 Handbal masculin : România — R.D.G. 23,00 închiderea emisiunii. LUNI, 23 NOIEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tîrgul internaţional Bucureşti (reportaj filmat). 18,50 Muzică populară cu Alaria Pietraru şi Petre Săbădeanu. 19,00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale — emisiunea a IV-a. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacţie. 20,20 Teatru foileton : „Războiul celor două roze" (V). 21,10 Steaua fără nume — muzică populară. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Telesport. 23,00 închiderea emisiunii. Cum va fi vremea Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-vest şi vest. Dimineaţa şi seara ceaţă locală. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între + 8 şi + 12 grade, iar minimele între — 3 și + 2 grade. Meteorologul de serviciu, AIZEL GHEORGHE CUVÎNTUL NOU Drujbistul ION PETRESCU la parchetul din Valea Dudului O comună şi primarul ... ...Ăsta-i primarul comunei. Şi bărbatul cu tîmplele înnobilate de trecerea anilor, cu fruntea uşor obosită dar cu privirile avînd aceiaşi vioiciune ca şi altădată, îmi stringe braţul. E primarul comunei Bălanii Mari.. Keresztes Zoltán e zgîrcit la vorbă , lasă pe seama satului plăcerea de a vorbi despre înfăptuirile lor, a tuturor. Băţanii Mari îşi prezintă personalitatea aidoma unei singure familii unite pe drumul unor continue înairi. Oamenii înfăptuiesc aici totul împreună. Cel care afirmă că întîmplător a obţinut titlul de fruntaşă pe judeţ, în 1069, la înfrumuseţarea comunei, se înşeală. Munca şi roadele sale nu-s clădite pe întîmplări. Omul e cel care semnează fiecare act al progresului. Şi atunci cînd colectivitatea are încredere deplină în competenţa conducătorului său — primarul — e în stare să înnobileze prin noi fapte eroismul cotidian... ...S-a dezlănţuit apocaliptic potop fără seamăn în istoria locurilor. Şi a fost primăvară, şi oamenii au pus stavilă între ei, între munca lor şi pornirea mîrşavă a puhoaielor. Timpul însă nu stă locului, trebuia împlinit un vis mai vechi al locuitorilor : construirea unui nou lăcaş pentru copiii satului. Era 1 iulie 1970. Zidurile noului lăcaş se înălţau cu sprijinul bănesc al satului şi al localnicilor : 200.000 lei din fondurile de investiţii ale Consiliului popular judeţean, 100.000 lei contribuţia voluntar-bănească a locuitorilor, zeci de mii de lei suplimentări benevole din partea părinţilor şi tot atîtea ore de muncă patriotică. L-am rugat pe primar să-mi dea numele unui om care a muncit întai,mult decit altul, şi nu a putut. L-am rugat acelaşi lucru şi pe Lakas Béla, directorul şcolii generale din Băţanii Mari, şi mi-a răspuns că satul întreg a muncit ca un singur om. Şi-l cred. Altcumva nu s-ar fi putut ca în prima decadă a lunii noiembrie şase din cele zece clase, să-şi poată primi elevii. In numai trei luni de zile s-a terminat aici construirea unei şcoli cu etaj, cu zece săli de clasă, pentru copii din Băţanii Mari. E un „record“ ce trebuie consemnat la joc de cinste. Prin el ni se vorbeşte despre aceşti oameni minunaţi, modeşti atunci cînd le pui întrebări iscoditoare, care ţin, totuşi, să-ţi arate adevărata faţă a hărniciei lor... Pentru noile săli de clase gospodinele au cusut în pînza de in, tradiţia locurilor, o dorinţă a mamelor de-a înveseli prin ceva din inima lor, truda micilor căutători de comori ce-şi dezvăluie chipul în cărţile de şcoală... Aici, satul a lucrat pentru el însăşi, cu încredere faţă de cele 18 cadre didactice, din care, patru sunt fiii comunei. Foştii elevi sunt astăzi doctori, ingineri, profesori, muncitori, ţărani cooperatori. Anul 1970 e însă cel care grăieşte mai aproape de noi. Din cei 32 elevi din promoţia acestui an, 7 urmează liceul teoretic, 5 licee de specialitate, 5 şcoli profesionale, 8 ucenicie la locul de muncă, iar 7 s-au înscris în continuare în clasa a noua a şcolii din localitate. Cit despre cei „rămaşi“, de la clasa mică la cea mare, au la îndemînă săli spaţioase, laborator de fizică şi chimie, aparate de proiecţie şi un bogat material didactic. Şi primarul comunei, ne spune, că în curînd, după 12 ani de activitate în folosul obştii, va trebui să „iasă“ la pensie. Privirile i se învăluie în nostalgia aducerilor aminte pentru anii de muncă intensă a căror rezultate sunt şi ale sale, dar mai ales ale tuturor. T. I. Venituri mari (Urmare din pag. 1-a) -----------------------------------i denţiază cooperativa agricolă de producţie din Cernat, Ojdula, Sînzieni şi Vîrghiş. în aceste cooperative de producţie, au fost reţinuţi pentru export miei proveniţi din primele fătări şi înţărcaţi la greutatea de 12—15 kg. Berbecuţii au fost hrăniţi cu furaje de bună calitate, au avut masă verde şi fin la discreţie. în raport cu vîrsta li s-a administrat zilnic 0,1—0,5 kg furaje concentrate, în faza ultimă de îngrăşare primind 0,8—1,0 kg de amestec de orz şi porumb. Din lipsa unei preocupări corespunzătoare, în unele unităţi s-au obţinut rezultate cu mult mai slabe. Neglijînd alimentaţia berbecuţilor la Mărtineni, Căpeni, Valea Crişului cit şi în alte unităţi nu s-a putut realiza sporul optim la creşterea greutăţii animalelor şi aceste unităţi nu au reuşit să predea la export nici un berbecuţ. Exportul animalelor prezintă avantaje materiale foarte mari. Pentru îngrăşarea mai eficientă a tăuraşilor şi mieilor şi pentru valorificarea unui număr cit mai mare la export, este necesară intensificarea creşterii şi îngrijirii animalelor. Concentrarea efectivelor şi profilarea unor unităţi pentru ingrăşarea animalelor, introducerea tehnologiilor moderne de îngrăşare, mecanizarea procesului de producţie, măsuri care se vor realiza în viitorul apropiat, impun o valorificare superioară a cărnii prin industrializare sau prin export. I ZZ////////////Z/Z////////////Z/f7//ZZ/ZZ///Z/////ZZZV/Z/A///////////Z/mZ///////////^ f//////////////////////m//////«/////////////////////////z//«z//z////////////////z////* 1s \ \ \ \ \ \ \ \s CU PUMNII ŞI CU PICIOARELE I Dénes Bartok, în vîrstă de 58 ^ de ani, îngrijitor de vite la ^ C.A.P. — Tîrgu Secuiesc, a intrat la bufetul „Mureş“ din ? amintitul oraş. S-a aşezat In ’ o masă să bea un şpriţ. Lingă I el, consumau băuturi Maico \ iuliu, Opra Badi Rudolf Venţzel, împreună cu cîţiva amici. Halok a intrat in vorbă cu ei, şi mai în glumă, mai în serios, i-a apostrofat pen- tru că beau pe banii lui Tudor Constantin. Au început înjurăturile, ameninţările, cuvintele murdare. Ai poi, Deneş s-a lăsat păgubaş. A părăsit bufetul, dar în an- treu, Maria Iuliu şi Wenzel l-au „stopat" cu pumnii, cu picioarele și l-au bătut măr, cauzîndu-i grave leziuni cor- porale, care au necesitat 73 de zile de spitalizare. Drept „răsplată“, ei au primit şase luni de închisoare, la care se adaugă și alte cheltuieli de judecată — cu titlul de des- |j păgubiri — de 1000 lei. ^ Pag. 3 [ Potenţialul uman folosit din plin! (Urmare din pag. 1-a) Pe întreprinderi, realizările decadei a doua — 10—20 noiembrie 1970 — din planul lunii se prezintă astfel : Realizat din planul Unitatea lunar la producţia marfă în procente Cooperativa meşteşugărească „Muncitorul“ Tg. Secuiesc......... 39,4 1.1. L. „Spicul“ Sf. Gheorghe . . , 38,2 Cooperativa meşteşugărească „Deservirea" Baraolt ...................... . .jg,6 F abrica de ţigarete....................... , 37,5 1.1. L. „Localprod“ Sf. Gheorghe . , 37,5 II.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc . . , 36,2 Fabrica de șuruburi Tg. Secuiesc . . 36,1 Cooperativa meșteșugărească „Avîntul“ Covasna ...................................... 35,8 LP.T.I. Red ................................. 354 Fabrica textilă „Oltul".... 33,9 întreprinderea minieră Căpeni . . 33,6 Fabrica „Vinalcool" ........................ 33,2 Cooperativa meşteşugărească „Prestarea" Sf. Gheorghe ........................ 33,1 Industria cărnii ........ 32,6 Industria laptelui .................... . 32,5 C.E.I.L. Tg. Secuiesc......... 31,8 Cooperativa meşteşugărească „Hărnicia“ Sf. Gheorghe ........................ 26,6 1.1. L. „Mobila“............ . 26,5 Cooperativa meşteşugărească „Constructorul“ Covasna ...... 21,7 1.1. L. „Bazaltul".......... 21,6 Fabrica de confecţii ..... 75,3 Fabrica de amidon ....... . Trebuie să arătăm însă, că rezultatele slabe din prima decadă a lunii noiembrie 1970, fac ca din planul lunar pe primele 20 de zile să fie realizat doar 58,5 la sută. In asemenea condiţii, pentru decada a treia rămîne de realizat un procent foarte mare — 41,5 la sută din planul lunii noiembrie, ceea ce reflectă lipsă de ritmicitate în îndeplinirea planului de producţie marfă industrială. Putem da exemplu în acest sens Fabrica de confecţii Tg. Secuiesc, I.I.L. „Bazaltul", I.I.L. „Mobila“, I.I.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc, Cooperativa meşteşugărească „Constructorul" Covasna, „Avîntul" şi „Hărnicia“ Sf. Gheorghe, care datorită lipsei unor materii prime şi materiale, însă şi a unor deficienţe în organizarea proceselor de producţie, prezintă serioase rămîneri în urmă. De asemenea, la nivel de judeţ, a cântărit mult în balanţa realizărilor faptul că Fabrica de amidon, deşi are plan pe luna noiembrie, pînă în prezent nu a realizat producţie, nefiind pusă în funcţiune. In perioada care a rămas pînă la sfîrşitul acestei luni, conducerile întreprinderilor care au rămîneri în urmă vor trebui să ia cele mai operative măsuri organizatorice şi administrative pentru recuperarea restanţelor, pentru îndeplinirea necondiţionată a planului. Organizaţiile de partid din aceste întreprinderi au obligaţia să intensifice munca de îndrumare acomitetelor de direcţie, a comisiilor economice din întreprinderi, pentru a desfăşura o activitate susţinută şi calificată pe linia asigurării ritmicităţii, utilizării corespunzătoare a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. Se impun măsuri deosebite pe linia asigurării producţiei anului 1971 cu contracte economice, atît în domeniul aprovizionării cu materii prime şi materiale, cit şi în domeniul desfacerii produselor. Toate aceste măsuri vor constitui o bază sigură în pregătirea producţiei anului 1971, primul an al cincinalului viitor. ____________________________________________________/ Întreprinderea „Localprod" Sf. Gheorghe Str. 16 Februarie nr. 5 a, telefon 546 Angajează: ‘ TEHNICIAN de specialitate metalurgică, la serviciul de producţie. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914 1968. Concursul Excepţional PRONOEXPRES din 22 noiembrie 1970 atribuie în număr NELIMITAT AUTOTURISME — Dacia 1300 — Fiat 850 EXCURSII în ITALIA cca. 14 zile în TURCIA cca. 8 zile Premii în numerar de valoare variabilă Premii fixe în bani Se efectuează 5 extrageri de cite 8 numere din45