Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)

1970-11-22 / nr. 181

ANUL III. Nr. 181 Aveţi legătura ♦ ♦, rare din principalele oraşe ale ţa­rii. Sala mesei de verificare. Gherr­­­ghe Petre — şeful reţelei de întreţi­nere — face ultima verificare a cir­cuitelor. Mii şi mii de fire în care se împleteşte munca a zeci de an­gajaţi ne dau impresia unui labirint al sîrmelor. Siguranţe de protecţie garantează buna funcţionare a cen­tralei. Aici i-am întilnit pe electro­mecanicii Ladislau Mezei, Karol Kovács, Andrei Fekete şi alţii. Tră­iesc momentul verificării în practi­că a muncii lor. Sigismond Bakk, Árpád Kovács, Emeric Mosnyik care şi-au îngemănat mîinile cu fi­rele multicolore fac acum ultimele retuşuri. Aici erau şi constructorii Gheorghe Moldovan şi Ion­­ Vlad. Tehnicienele Klara Kristo, Doina Szabó şi Irina Szotyori se gîndesc la clipa în care vor fi tăiate legă­turile cu centrala veche, la mo­mentul cînd discurile centralei noi or să înceapă să se învârteas­că. Emoţia lor este justifi­cată. E justificată prin fap­tul că pentru prima dată trec de la sistemul de deservire manual şi sistemul automat. Pentru aceasta pregătirea s-a început de mult. De luni de zile telefonistele se întrec în însuşirea cunoştinţelor teoretice, în mînuirea practică a noii centrale. In sala maşinilor pentru selecta­re­a numerelor, comutatorii de nu­mere funcţionează normal. Tablo­ul de alarmă generală, e gata să anunţe cu ajutorul becurilor roşă, albastre şi verzi orice defecţiune s-ar ivi pe parcurs. Privesc noua clădire a poştei, îngemănează în ea eforturile a zeci şi sute de carpeni. — Ce înseamnă pentru dumnea­voastră, tovarăşe director, preda­rea noului obiectiv de telecomu­nicaţii ? ne-am adresat cu o între­bare lui Constantin Grosu. — Pentru mine, predarea noii centrale telefonice e o mare satis­facţie. Predarea în funcţiune a no­ului obiectiv înseamnă că vom pu­tea răspunde mai bine exigenţelor publicului în deservirea convorbi­rilor urbane şi interurbane, înseam­nă un pas spre modernizare, un nou pas spre civilizaţie. Ne-am despărţit de aceşti oa­meni care pregăteau cu emoţie şi migală intrarea în funcţiune a a­­paratelor care vor transmite de azi înainte sute de mii de voci, privind în lumina neonului noua firmă spre care se îndreaptă în a­­ceste zile privirile tuturor trecăto­rilor din oraşul Sfîntu Gheorghe , P.T.T.R. (Urmare din pag. l­a) Maturitate şi spirit de răspundere în analiza muncii Analizînd activitatea uteciştilor, a organelor şi organizaţiilor de ti­neret din oraş, activitatea Comite­tului orăşenesc U.T.C., Conferinţa organizaţiei orăşeneşti U.T.C. Cl­vasna, a scos în evidenţă o serie de rezultate bune obţinute de organul orăşenesc U.T.C. şi de organizaţii­le subordonate, în educarea comu­nistă a tineretului, în educarea prin muncă şi pentru muncă a a­­cestuia, în dezvoltarea sentimentu­lui de dragoste şi devotament fa­ţă de partid, patrie şi popor, faţă de edificiul măreţ al socialismului în ţara noastră. Conferinţa a reliefat contribuţia pe care cei, peste 1.000 de membri ai organizaţiei orăşeneşti au adu­s-o la îndeplinirea sarcinilor de producţie în unităţile unde îşi des­făşoară activitatea, felul în care cei mai tineri utecişti — elevii — se achită de îndatoririle profesionale, modul corespunzător în care au ac­ţionat unele organizaţii U.T.C. (ca cele de la Filatura Covasna, Coope­rativa „Constructorul“, Sectorul de industrializare a lemnului, Liceul Covasna ş.a.) pentru realizarea in bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin. în acelaşi timp, atît în darea ele seamă cit şi in dezbaterile ce au urmat pe marginea acesteia, un loc important a fost acordat neajun­surilor existente în activitatea co­mitetului orăşenesc şi a organelor şi organizaţiilor U.T.C. subordona­te. Un prim aspect în acest sens se referă la faptul că nu s-a acţionat cu fermitate şi perseverenţă pentru întărirea continuă a disciplinei muncii , mai sunt tineri care absen­tează de la program, nu respectă procesul tehnologic şi programul de lucru, dau produse de slabă ca­litate, aspecte întîlnite în activita­tea unor tineri utecişti de la Cooperativa meşteşugărească „A­­vintul“, S.I.L. etc., şi faţă de care organizaţiile U.T.C. respec­tive n-au adoptat din timp o poziţie hotărîtă, conferinţa subli­niind necesitatea luării unor măsuri categorice în această direcţie. Mult prea puţin a făcut organul orăşenesc U.T.C. în sensul îndru­mării organizaţiilor U.T.C. din in­dustrie pe linia propagandei teh­nice, pentru cunoaşterea şi aplica­rea de către tineri a noutăţilor din domeniul ştiinţei şi tehnicii. Mijloc important de educare prin muncă şi pentru muncă a tineretu­lui, acţiunile de muncă voluntar­­patriotică au ocupat un loc impor­tant în activitatea comitetului oră­şenesc U.T.C- lucrările conferin­ţei evidenţiind în mod deosebit pre­ocuparea bună avută în această­ di­recţie de către organizaţiile U.T.C. de la liceul şi şcoala generală din localitate. Dar s-a reţinut ca in­suficientă preocuparea pentru or­ganizarea şi antrenarea tinerilor la acţiuni de muncă voluntar-patri­­­otică a organizaţiilor U.T.C. de la instituţii, spital, S.I.L. unde, aşa cum­ se arată în darea de seamă, __ „s-a manifestat indiferenţă şi pa­sivitate atît din partea comitetelor cit şi din partea tinerilor“. O latură a activităţii, căreia atît darea de seamă cit şi dezbaterile din cadrul conferinţei i-au acordat o deosebită atenţie, a constituit-o preocuparea Comitetului orăşenesc U.T.C. Covasna şi a organizaţiilor de tineret din oraş pentru pregă­tirea politico-ideologică a tinerilor. Pentru organizarea şi desfăşura­rea activităţii cultural-artistice şi distractive, direcţie în care, cu toa­te rezultatele obţinute, reţin aten­ţia noului organ o serie de defici­enţe : s-au organizat puţine in­­tîlniri ale tinerilor cu activişti de partid şi U.T.C., nu s-a manifestat suficientă preocupare pentru infor­marea politică permanentă a tutu­ror categoriilor de tineri, activita­tea culturală este sub nivelul po­sibilităţilor şi cerinţelor tinerilor, iar organizarea timpului liber al tinerilor suferă foarte mult datori­tă şi lipsei unui club al tineretului, în legătură cu înfiinţarea căruia s-au făcut mai multe propuneri. Noul organ ales va trebui să ma­nifeste mai multă receptivitate fa­ţă de cerinţele, de doleanţele justi­ficate ale tineretului din oraş, să vină în întîmpinarea acestora cu iniţiative multiple privind organi­zarea activităţilor cultural-artistice şi distractive, să dovedească dina­mism şi tinereţe în întreaga muncă. Se impune, de asemenea, aşa cum se sublinia şi în concluziile des­prinse pe marginea lucrărilor con­ferinţei, să existe o permanentă şi mai fructuoasă colaborare a Comi­tetului orăşenesc U.T.C., în pri­mul rînd cu casa de cultură, cu toţi ceilalţi factori de răspundere, pentru asigurarea unui conţinut e­­ducativ bogat, atractiv şi diferen­ţiat tuturor acţiunilor cultural-ar­­tistice care se adresează tineretului. Pornind de la concluziile des­prinse din conferinţă, al cărei ni­vel şi spirit de desfăşurare a lu­crărilor a fost pozitiv apreciat atît de către delegaţii prezenţi, cit şi de către invitaţi — membri ai Bi­roului Comitetului orăşenesc Co­­vasna al P.C.R., ai Comitetului E­­xecutiv al Consiliului popular, con­ducători de întreprinderi şi insti­tuţii din localitate — conchidem că pentru noul comitet orăşenesc U.T.C., în frunte cu secretarul Teo­dor Fejer, există toate premizele , pentru ca lipsurile semnalate cu prilejul acestei analize să fie li­chidate, în scopul ridicării pe o nouă treaptă a muncii de educaţie comunistă a tinerei generaţii. NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. CinemA DUMINICA, 22 NOIEMBRIE SFINTUGHEORGHE „ARTA“— De 7 - 7 „VASILE BOAITA“ - Procesul TIRGU SECUIESC .,8 MAI“ — Dreptul de a te naste COVASNA .,VICTORIA“ — Argoman superdia­­bolicul BARAOLT­­ASA DE CULTURA — Taina Icului INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA — Atentatul de la Sarajevo LUNI, 23 NOIEMBRIE SFINTU GHEORGHE „ARTA" — Departe de lumea dez­lănţuită . „VASILE BOAITA“ — Joc dublu in serviciul secret TIRGU SECUIESC „8 MAI" — Argoman superdiabo­­licul COVASNA „VICTORIA" — Don Juan fără voie LUNI 6-6,30 — Emisiune pentru sate . Din activitatea Caselor agronomu­lui din Arcuş şi Iernut. Muzică po­pulară la cererea ascultătorilor. 18-19,30 — Cronica de luni. Mu­zică de promenadă. însemnări . Pe chenarul unei notiţe. Pagini alese din operete. Sport. Ciută orchestra teatrului „Olympia“ din Paris. MARŢI 1-6,30 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Caleidoscop muzical. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Din concertele orchestrei simfonice a Filarmonicii din Tg. Mureş. Oa­meni şi locuri : Marea familie. Cîn­­tece şi jocuri populare româneşti. Emisiune pentru femei . Comitete­ de sprijin de pe lingă unităţile sa­nitare de copii în plină activitate De toate din viaţa femeilor. Sfa­turi cosmetice de sezon. Muzică. MIERCURI 6-6,30 — Emisiune pe teme agra­re . Cum vedeţi rentabilitatea ac­tivităţii în unitatea dv. ? (masă ro­tundă). Muzică populară. 18-19,30 — Cronica actualităţii Muzică instrumentală. Orizont eco­nomic : Cheltuielile neeconomicoa­se, un balast al activităţii economi­ce (masă rotundă). Noutăţi de mu­zică uşoară. Prin lăcaşurile de cul­tură . Aspecte de la reuniunea co­rală de pe valea Nirajului. Jocuri populare. JOI 6­6,30 — Jurnal de dimineaţă : Veşti. Muzică. Sfatul medicului. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Arii din opere. Reflecţii pe teme economice . Contractul economic. Literatură şi artă . Clasicii mar­­xism-leninismului despre artă. Poş­ta muzicală. Pe adresa slujitorilor catedrei : Cercurile de elevi, un mijloc de apropiere a învăţămîntu­­lui de practică. La microfon tara­ful condus de Gondoş Alexandru. VINERI 6-6,30 — Intîlnire matinală. Mu­zică. 18-19,30 — Cronica actualităţii, mluzică de dans. Pe urmele tinere­ţii . Ridicarea cunoştinţelor profe­sionale. Comemorarea unui mare ginditor — Engels. Tineretul şi sa­tul contemporan. Muzică. sIMBAT.4 6-6,30 — Orizont economic . Rea­izarea producţiei pe 1970 la Fabric.» de confecţii din Miercurea Ciuc. 18-19,30 — Cronica actualităţii. Muzică populară: cîntă Raveca Săn­­dulescu şi Vasile Conţiu. Magazin radio. Valsuri din operete. DUMINICA, 22 NOIEMBRIE 8,45 Deschiderea emisiunii. 9,00 Teatru pentru copii şi şcolari. 9,45 Film „Veveriţa“. 10.00 Viaţa satului. 11,30 Amfiteatru muzical — Marţian Negrea. 12.00 De strajă patriei. 12,30 Hochei pe gheaţă : România — Polonia. 14.30 Inter­preţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară. 15.00 Emisiune în lim­ba maghiară. 16,45 Studioul „N“. 18.00 Patrium Carmen — Cîntare patriei. Concurs coral interjude­­ţean. Participă judeţele : Ilfov, Ar­geş, Vrancea. 19,15 Desene animate. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportajul filmat al vizitei oficia­le de prietenie a delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Bulgaria. 20.30 România în 1000 de imagini — Co­legii. Institutul politehnic din Ti­mişoara la 50 de ani de existenţa. Colaborarea cu Combinatul de la Reşiţa. 20,50 Tele-recital Costache Antoniu. 21,35 Recital Patty Pravo (Italia). 21,50 Telejurnalul de noap­­ ­­ te. 22,00 Handbal masculin : Româ­nia — R.D.G. 23,00 închiderea emi­siunii. LUNI, 23 NOIEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tîrgul internaţional Bucureşti (reportaj filmat). 18,50 Muzică populară cu Alaria Pietra­­ru şi Petre Săbădeanu. 19,00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale — emisiunea a IV-a. 19,20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacţie. 20,20 Teatru foi­leton : „Războiul celor două roze" (V). 21,10 Steaua fără nume — mu­zică populară. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Telesport. 23,00 închi­derea emisiunii. Cum va fi vremea Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Vor cădea pre­cipitaţii slabe sub formă de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit din sec­torul nord-vest şi vest. Dimineaţa şi seara ceaţă locală. Temperatu­rile maxime vor fi cuprinse între + 8 şi + 12 grade, iar minimele între — 3 și + 2 grade. Meteorologul de serviciu, AIZEL GHEORGHE CUVÎNTUL NOU Drujbistul ION PETRESCU la parchetul din Valea Dudului O comună şi primarul ... ...Ăsta-i primarul comunei. Şi bărbatul cu tîmplele înnobilate de trecerea anilor, cu fruntea uşor obosită d­ar cu privirile avînd ace­iaşi vioiciune ca şi altădată, îmi stringe braţul. E primarul comunei Bălanii Mari.. Keresztes Zoltán e zgîrcit la vorbă , lasă pe seama satului plă­cerea de a vorbi despre înfăptuiri­le lor, a tuturor. Băţanii Mari îşi prezintă perso­nalitatea aidoma unei singure fa­milii unite pe drumul unor conti­nue înairi. Oamenii înfăptuiesc aici totul împreună. Cel care afirmă că întîmplător a obţinut titlul de fruntaşă pe judeţ, în 1069, la în­frumuseţarea comunei, se înşeală. Munca şi roadele sale nu-s clădi­te pe întîmplări. Omul e cel care semnează fiecare act al progresu­lui. Şi atunci cînd colectivitatea are încredere deplină în compe­tenţa conducătorului său — prima­rul — e în stare să înnobileze prin noi fapte eroismul cotidian... ...S-a dezlănţuit apocaliptic po­top fără seamăn în istoria locu­rilor. Şi a fost primăvară, şi oa­menii au pus stavilă între ei, între munca lor şi pornirea mîrşavă a puhoaielor. Timpul însă nu stă locului, trebuia împlinit un vis mai vechi al locuitorilor : constru­irea unui nou lăcaş pentru copiii satului. Era 1 iulie 1970. Zidurile noului lăcaş se înălţau cu spriji­nul bănesc al satului şi al localni­cilor : 200.000 lei din fondurile de investiţii ale Consiliului popular judeţean, 100.000 lei contribuţia voluntar-bănească­ a locuitorilor, zeci de mii de lei suplimentări be­nevole din partea părinţilor şi tot atît­ea ore de muncă patriotică. L-am rugat pe primar să-mi dea numele­ unui om care a muncit întai,mult decit altul, şi nu a putut. L-am rugat acelaşi lucru şi pe Lakas Béla, directorul şcolii gene­rale din Băţanii Mari, şi mi-a răs­puns că satul întreg a muncit ca un singur om. Şi-l cred. Altcumva nu s-ar fi putut ca în prima deca­dă a lunii noiembrie şase din cele zece clase, să-şi poată primi elevii. In numai trei luni de zile s-a ter­minat aici construirea unei şcoli cu etaj, cu zece săli de clasă, pen­tru copii din Băţanii Mari. E un „record“ ce trebuie consemnat la joc de cinste. Prin el ni se vor­beşte despre aceşti oameni minu­naţi, modeşti atunci cînd le pui întrebări iscoditoare, care ţin, to­tuşi, să-ţi arate adevărata faţă a hărniciei lor... Pentru noile săli de clase gos­podinele au cusut în pînza de in, tradiţia locurilor, o dorinţă a ma­melor de-a înveseli prin ceva din inima lor, truda micilor căutători de comori ce-şi dezvăluie chipul în cărţile de şcoală... Aici, satul a lucrat pentru el însăşi, cu încre­dere faţă de cele 18 cadre didacti­ce, din care, patru sunt fiii comu­nei. Foştii elevi sunt astăzi doc­tori, ingineri, profesori, muncitori, ţărani cooperatori. Anul 1970 e însă cel care grăieşte mai aproa­pe de noi. Din cei 32 elevi din promoţia acestui an, 7 urmează li­ceul teoretic, 5 licee de specialitate, 5 şcoli profesionale, 8 ucenicie la locul de muncă, iar 7 s-au înscris în continuare în clasa a noua a şcolii din localitate. Cit despre cei „rămaşi“, de la clasa mică la cea mare, au la îndemînă săli spa­ţioase, laborator de fizică şi chi­mie, aparate de proiecţie şi un bo­gat material didactic. Şi primarul comunei, ne spune, că în curînd, după 12 ani de acti­vitate în folosul obştii, va trebui să „iasă“ la pensie. Privirile i se învăluie în nostalgia aducerilor a­­minte pentru anii de muncă in­tensă a căror rezultate sunt şi ale sale, dar mai ales ale tuturor. T. I­. Venituri mari (Urmare din pag. 1-a) -----------------------------------i­ denţiază cooperativa agricolă de producţie din Cernat, Ojdula, Sînzieni şi Vîrghiş. în aceste cooperative de producţie, au fost re­ţinuţi pentru export miei proveniţi din primele fătări şi înţărcaţi la greutatea de 12—15 kg. Berbecuţii au fost hrăniţi cu furaje de bună calitate, au avut masă verde şi fin la discreţie. în raport cu vîrsta li s-a administrat zilnic 0,1—0,5 kg furaje concentrate, în faza ultimă de îngrăşare primind 0,8—1,0 kg de­ amestec de orz şi porumb. Din lipsa unei preocupări corespunzătoare, în unele unităţi s-au obţinut rezultate cu mult mai­ slabe. Neglijînd alimentaţia berbecuţilor la Mărtineni, Căpeni, Valea Crişului cit şi în alte unităţi nu s-a putut realiza sporul optim la creşterea greutăţii ani­malelor şi aceste unităţi nu au reuşit să predea la export nici un berbecuţ. Exportul animalelor prezintă avantaje materiale foarte mari. Pentru îngrăşarea mai eficientă a tăuraşilor şi mieilor şi pentru valorificarea unui număr cit mai mare la export, este necesară intensificarea creşterii şi îngrijirii animalelor. Concentrarea efec­­tivelor şi profilarea unor unităţi pentru ingrăşarea animalelor, in­troducerea tehnologiilor moderne de îngrăşare, mecanizarea pro­cesului de producţie, măsuri care se vor realiza în viitorul apro­piat, impun o valorificare superioară a cărnii prin industria­lizare sau prin export. I ZZ////////////Z/Z////////////Z/f7//ZZ/ZZ///Z/////ZZZV/Z/A///////////Z/mZ///////////^ f//////////////////////m//////«/////////////////////////z//«z//z////////////////z////* 1s \ \ \ \ \ \ \ \s CU PUMNII ŞI CU PICIOARELE I Dénes Bartok, în vîrstă de 58 ^ de ani,­ îngrijitor de vite la ^ C.A.P. — Tîrgu Secuiesc, a­­ intrat la bufetul „Mureş“ din ? amintitul oraş. S-a aşezat In ’ o masă să bea un şpriţ. Lingă I el, consumau băuturi Maico \ iuliu, Opra Badi Rudolf Ven­­ţ­zel, împreună cu cîţiva amici.­­ Hal­­ok a intrat in vorbă cu ei,­­ şi mai în glumă, mai în­­ serios, i-a apostrofat pen- t­­ru că beau pe banii­­ lui Tudor Constantin. Au­­ început înjurăturile, amenin­­ţ­­ările, cuvintele murdare. A­­i poi, Deneş s-a lăsat păgubaş.­­ A părăsit bufetul, dar în an-­­ treu, Maria Iuliu şi Wenzel l-au „stopat" cu pumnii, cu­­ picioarele și l-au bătut măr,­­ cauzîndu-i grave leziuni cor-­­ porale, care au necesitat 73­­ de zile de spitalizare. Drept­­ „răsplată“, ei au primit şase­­ luni de închisoare, la care se­­ adaugă și alte cheltuieli de­­ judecată — cu titlul de des- |j păgubi­ri — de 1000 lei. ^ Pag. 3 [ Potenţialul uman folosit din plin! (Urmare din pag. 1-a) Pe întreprinderi, realizările decadei a doua — 10—20 noiem­­brie 1970 — din planul lunii se prezintă astfel : Realizat din planul Unitatea lunar la producţia marfă în procente Cooperativa meşteşugărească „Mun­citorul“ Tg. Secuiesc......... 39,4 1.1. L. „Spicul“ Sf. Gheorghe . . , 38,2 Cooperativa meşteşugărească „De­­servirea" Baraolt ...................... . .jg,6 F­ abrica de ţigarete....................... , 37,5 1.1. L. „Localprod“ Sf. Gheorghe . , 37,5 I­I.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc . . , 36,2 F­abrica de șuruburi Tg. Secuiesc . . 36,1 Cooperativa meșteșugărească „Avîn­tul“ Covasna ...................................... 35,8 LP.T.I. Red­ ................................. 354 Fabrica textilă „Oltul".... 33,9 întreprinderea minieră Căpeni . . 33,6 Fabrica „Vinalcool" ........................ 33,2 Cooperativa meşteşugărească „Pres­tarea" Sf. Gheorghe ........................ 33,1 Industria cărnii ........ 32,6 Industria laptelui .................... . 32,5 C.E.I.L. Tg. Secuiesc......... 31,8 Cooperativa meşteşugărească „Hăr­nicia“ Sf. Gheorghe ........................ 26,6 1.1. L. „Mobila“............ . 26,5 Cooperativa meşteşugărească „Con­structorul“ Covasna ...... 21,7 1.1. L. „Bazaltul".......... 21,6 F­abrica de confecţii ..... 75,3 Fabrica de amidon ....... . Trebuie să arătăm însă, că rezultatele slabe din prima de­cadă a lunii noiembrie 1970, fac ca din planul lunar pe primele 20 de zile să fie realizat doar 58,5 la sută. In asemenea condi­ţii, pentru decada a treia rămîne de realizat un procent foarte mare — 41,5 la sută din planul lunii noiembrie, ceea ce reflec­tă lipsă de ritmicitate în îndeplinirea planului de producţie marfă industrială. Putem da exemplu în acest sens Fabrica de confecţii Tg. Secuiesc, I.I.L. „Bazaltul", I.I.L. „Mobila“, I.I.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc, Cooperativa meşteşugărească „Construc­torul" Covasna, „Avîntul" şi „Hărnicia“ Sf. Gheorghe, care da­torită lipsei unor materii prime şi materiale, însă şi a unor de­ficienţe în organizarea proceselor de producţie, prezintă serioase rămîneri în urmă. De asemenea, la nivel de judeţ, a cântărit mult în balanţa realizărilor faptul că Fabrica de amidon, deşi are plan pe luna noiembrie, pînă în prezent nu a realizat pro­ducţie, nefiind pusă în funcţiune. In perioada care a rămas pînă la sfîrşitul acestei luni, con­ducerile întreprinderilor care au rămîneri în urmă vor trebui să ia cele mai operative măsuri organizatorice şi administrative pentru recuperarea restanţelor, pentru îndeplinirea necondiţio­nată a planului. Organizaţiile de partid din aceste întreprin­deri au obligaţia să intensifice munca de îndrumare a­­comi­tetelor de direcţie, a comisiilor economice din întreprinderi, pentru a desfăşura o activitate susţinută şi calificată pe linia asigurării ritmicităţii, utilizării corespunzătoare a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. Se impun măsuri deosebite pe linia asigurării producţiei anului 1971 cu contracte economice, atît în domeniul aprovizio­nării cu materii prime şi materiale, cit şi în domeniul desfa­cerii produselor. Toate aceste măsuri vor constitui o bază sigură în pregă­tirea producţiei anului 1971, primul an al cincinalului viitor. ____________________________________________________/ Întreprinderea „Localprod" Sf. Gheorghe Str. 16 Februarie nr. 5 a, telefon 546 Angajează: ‘ TEHNICIAN de specialitate metalurgică, la ser­viciul de producţie. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele pre­văzute de H.C.M. nr. 914 1968. Concursul Excepţional PRONOEXPRES din 22 noiembrie 1970 atribuie în număr NELIMITAT AUTOTURISME — Dacia 1300 — Fiat 850 EXCURSII în ITALIA cca. 14 zile în TURCIA cca. 8 zile Premii în numerar de valoare variabilă Premii fixe în bani Se efectuează 5 extrageri de cite 8 numere din­­45

Next