Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)

1970-11-26 / nr. 184

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul II Nr. 184 I Joi, 26 noiembrie 1970 I 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specia­lişti. In cadrul şedinţei au fost dezbă­tute şi adoptate propunerile de îm­bunătăţire a planului cincinal 1971 —1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cu­­vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedin­te­ al Consiliului de Stat. Cuvînta­­rea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C .al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii se­cretari şi secretarii pentru proble­mele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Mi­nisterului Agriculturii şi Silvicultu­rii şi a Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie, di­rectorii direcţiilor agricole judeţe­ne, secretari ai unor comitete co­munale de partid şi primari din co­­mune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezen­tată o informare în legătură cu a­­jutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţi­le din primăvara acestui an. In le­­gătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. Comunicat lu perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român şi Sesiu­nea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat si­tuaţia creată ca urmare a inunda­ţiilor din primăvara acestui an, in întreaga ţară s-a desfăşurat o acti­vitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provo­cate de calamităţile naturale. Cla­sa muncitoare, ţărănimea, intelec­tualitatea, întregul popor au mun­cit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderi­lor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii mun­cii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încăl­ţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bă­neşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile bă­(Continuare în pag. a 4-a) Un stimulent puternic Zilele trecute s-a publicat Hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri privind preţurile de contractare şi achiziţie la cartofii de toamnă, care regle­mentează totodată şi condiţiile­­­­e calitate şi de transport al acestui produs. In hotărîre se prevăd di­ferenţe intre preţul de contractare şi preţul de achiziţie al cartofilor, primul fiind mai favorabil producă­torilor. Un loc de seamă ocupă în hotărîre şi problema calităţii. Soiu­rile de cartofi se încadrează în două grupe de preţ, iar în cadrul aces­tor grupe preţul cartofilor se dife­renţiază în cite trei clase conform calităţii lor. Preţurile noi de contractare şi de achiziţie sunt următoarele : O • T3 00 X jcts 12 £•( b.achiziţii —clasa I-a 0,95 0,859 —clasa a Il-a 0,80 0,70 18 —clasa a III-a 0,65 0,55 25 r Pentru cartofii care nu­ corespund condiţiilor stas, hotărîrea prevede un preţ de 0,50 lei dacă într-un kg. sunt 25-35 bucăţi şi 0,35 lei dacă sunt peste 35 tuberculi într-un kg. Conform hotărârii unităţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producătorii individuali din zonele specializate în cultura Cartofilor, pentru fiecare 3 kg. de cartofi din Pe teme agrare clasa I şi pentru 5 kg. de cartofi din clasa I l-a vînduţi statului vor putea cumpăra cite un kg. de po­rumb. Importanţa acestei hotărîri pen­tru producţia de cartofi şi calitatea acesteia, o putem aprecia numai a­­nalizînd implicaţiile ei economice. După cum se cunoaşte, în judeţul Covasna condiţiile naturale şi tra­diţia multor decenii concură în mare măsură la obţinerea de car­tofi de bună calitate şi prin urmare la obţinerea de venituri mari de către producători. Pe baza produc­ţiilor realizate în anii trecuţi se poate aprecia, că noile condiţii de contractare prezintă avantaje deo­sebit de mari pentru unităţile agri­cole. Aş dori să demonstrez aceste avantaje în următoarele cîteva cifre. Luînd în consideraţie trei varian­te la realizarea producţiei medii, în fiecare caz preţul mediu va fi mai După cum se vede din datele de mai sus, în cazul producţiilor mari (17.000-20.000 kg/ha) ponderea car­tofilor de bună calitate fiind mai mare, aceasta permite livrarea de produse peste cantităţile contrac­tate, iar sporul preţului mediu creş­te cu 0,29 lei pe kg, faţă de preţul arpad cziko, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar judeţean Covasna —clasa a III-a 0,70 18 25 1 S3 !| S ai 3­* 5 20 2 55 n a.contractări —clasa 1 1,00 0,909 —clasa a II-a 0,85 0,75 0,60 cu Producţie mare Producţie mediocră Producţie slabă .1 . Preţ mediu vechi lei/kg. au w rco Preț mi nou lei; 3 S c c 3 cx­­ £ 0,55 0,84 26.100 0,55 0,82 18.900 0,55 0,80 15.000 (Continuare în pag. a 3-a) VUITURILOR Fenomenelor nocive ale poluării li se adaugă în marile aglomeraţii urbane bolile, criminalitatea, zgo­motul etc. John B. Priest­ley, „marele bătrîn“ al li­teraturii britanice, un duşman îndîrjit al acestor aspecte ale civilizaţiei mo­derne, a făcut afirmaţii negativiste de acest gen : omul de astăzi este fiinţa cea mai absurdă pe care a cunoscut-o vreodată lu­mea. Cu 100 de ani în ur­mă, omul nu s-ar fi gîn­­dit să-şi construiască ade­vărate închisori, în care mediul infectat aproape că îl ucide, în care zgomo­tul îi asurzeşte. El îşi creează o atmosferă pes­tilenţială în care abia mai poate respira, îşi o­­trăveşte alimentele pentru a se expune unor boli gra­ve, infestează arăturile pentru ca viitoarele re­colte să-l infesteze la rîn­­dul lor. Automobilul este moartea­­ culturii urbane şi ar trebui interzis căci face zgomot, produce mi­asme şi duce la frustra­ţii şi tensiune nervoasă. Omul se înghesuie în a­­cest automobil pentru a se strecura prin Londra cu 15 km pe oră şi a in­hala totodată gazele celor­lalte automobile... „ACOPERIŞURI DE VREMUIALA" Făcînd abstracţia de u­­nele accente stridente şi de caracterul lor generali­­zant, reflecţiile lui Priest­ley nu par, totuşi, foarte îndepărtate de adevăr, în măsura în care excepţia confirmă regula. Aglome­raţia urbană este un fe­­nomen specific timpuri­lor moderne. In 1920, populaţia rurală era, la scară mondială, de şase ori mai mare decit cea urbană. Pînă în anul 2000, spun experţii, urmează ca, o dată cu extinderea marilor oraşe, peste ju­mătate din populaţia glo­bului să trăiască în me­diul urban. Oare vor fi condiţiile umane în oraşele supra­populate? Un exemplu flagrant îl oferă Calcutta, a cărei populaţie creşte cu circa 300.000 de oameni pe an. S-a calculat că, ţi­­nîndu-se seama de ritmul natalităţii şi moderniza­rea agriculturii, pînă la sfîrşitul acestui secol Cal­cutta ar putea număra în­ AL. A. (Continuare în pag. a 4-a) „Societatea sinucigaşă“­ ­ . De pe cuprinsul patriei Marţi după-amiata s-a des­chis expoziţa documentară „Opera lui Friedrich Engels şi răspîndirea ei în România“, organizată de Muzeul de is­torie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Expoziţia prezintă persona­litatea şi viaţa lui Friedrich Engels, contribuţia sa la ela­borarea problemelor funda­mentale, ale gîndirii filozofi­ce şi economice marxiste. Do­cumentele, fotografiile expuse evocă multilateral învăţătura lui Karl Marx, Friedrich En­gels sL.Y.J^­Ußin, OEKft.'iu înarmat clasa muncitoare, forţele revoluţionare, în lupta împotriva exploatării şi asu­pririi sociale şi naţionale. ★ Colectivele de muncă din industria uşoară au îndeplinit planul cincinal la toţi indica­torii. Pînă la sfîrşitul anului, unităţile acestui minister vor putea realiza peste prevederi o producţie în valoare de 14 miliarde lei, materializată în 143 milioane m.p. ţesături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioane perechi ciorapi, con­fecţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioane perechi încălţăminte, 132 mi­lioane bucăţi sticlărie, 22150 tone utilaje tehnologice, piese de schimb în valoare de 168 milioane lei. ★ In activitatea Casei de dis­curi „Electrecord“ un loc în­semnat îl ocupă şi înregistra­rea unor pagini reprezentati­ve din literatura română. Al­cătuite în urma unei judicioa­se selecţii, multe dintre dis­curi se adresează iubitorilor de poezie din ţara noastră. Ast­fel, discuri dedicate lui E­­minescu, Alecsandri, Coşbuc, Topîrceanu, Goga, Arghezi, George Călinescu, Victor If­­timiu au dezvăluit, încă o da­tă, comorile de frumuseţe cuprinse în operele acestor mari creatori. I O PREOCUPARE PERMA­NENTĂ : PRESTIGIUL MARCII FABRICII Datorită introducerii unor procedee tehnice noi, de mare randament, colectivul Fabricii de mobilă din Co­vasna — unitate a C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — a reuşit ob­ţinerea unor rezultate merito­rii, fapt care a dus la reali­zarea în proporţie de 100°/o a indicilor economici prevăzuţi în plan. Paralel cu activitatea de creştere a producţiei, con­ducerea fabricii s-a preocupat îndeaproape şi de realizarea unor produse de bună calita­te. In prezent această unitate exportă mobilă într-o serie de ţări cum sunt : Norvegia, Sue­dia, Danemarca etc., ţări unde aceste produse se bucură de aprecieri favorabile. Printre angajaţii acestei u­­nităţi care se disting prin ca­litatea muncii lor, prin spiri­tul de răspundere şi conştiin­ciozitatea cu care se achită de îndatoririle ce le revin, pot fi amintiţi : tîmplarii meca­nici V. Zoltán şi I. Hegyely, tapiţerii G. Fessus, I. Ambrus şi mulţi alţii. AUREL HULPOI, corespondent UN CERC DE BALET La Şcoala generală din Va­lea Mare a fost înfiinţat un cerc de balet condus de pro­fesoara Maria Bura , cele 12 pioniere care participă­­ pen­tru început la activitatea aces­tui cerc, îşi vor confecţiona costumele la cercul de gos­podărie din şcoală. IN LUCRU UN NOU DISPENSAR MEDICAL In comuna Arad­ s-a înce­put construirea unui nou dis­pensar medical. In timpul, lor liber, zeci de cetăţeni d­in co­mună participă la transpor­tul pietrişului, la săpatul fun­daţiei. Dintre cei care răs­pund întotdeauna la chema­rea Consiliului popular îl a­­mintim pe Romulus Axente, ţ­likoi Gáspár. LA ŞEZĂTOARE La şcoala generală din Arad­, detaşamentul de pionieri nr. 6, a organizat o şezătoare avînd ca temă Creaţia populară ,­­ la care au fost invitate şi ce-­­ lelalte detaşamente ale şcolii.­­ Îmbrăcaţi în pitoreşti costu- i me populare, pionierii au re-­­ citat din creaţiile poporului­­ nostru, au spus basme, au­­ dansat „Ciobănaşul“, „Arde-­­ leana“.­­ In cadrul Emnil preparate-­­ lor culinare, la restaurantul­­ „Şugaş“ s-a deschis tradiţional , la expoziţie cu vînzare a pre-­­ paratelor culinare. Peste 190­­ de bucate delicioase stau la­­ dispoziţia doritorilor. Din Ca­­­­talogul expoziţiei spicuim :­­ preparate din peşte şi vînat,­­ salate, specialităţi în aspic,­­ raci, pui de baltă etc. Nu­­ lipsesc nici specialităţile­­ bucătarilor şefi : şniţel „ă la ț Hegyiné“, potpuriu „â la­­ Both", file „â la Şugaş", * cotlet .,ă la Sf. Gheorghe“.­­ Numeroase preparate au la 4 bază în exclusivitate reţete­­ proprii. Expoziţia va prezen- ? ta şi o „avanpremieră" : a- ^ matorii vor putea gusta me­ x uiul de revelion. Așadar, * există toate condițiile ca vi-­­ zitatorii să devină și con- 4 sumatori. , E. DOMOKOS ^ LUI USJIUN­UC­IU v. uiiuv N­K. vziw EXPOZIȚIE DE J ARTĂ CULINARĂ ) Omul şi Studiul şi explicarea fenomenelor psihice constituie o preocupare d­e primă importanţă pentru fiinţa u­­mană. Cu atît mai preţioasă cu cit, înscris în dinamica socială, în pro­cesul de făurire a bunurilor mate­riale, omul doreşte să se cunoască, să se desăvîrşească pe sine, să ajute împlinirea semenilor săi. In acest sens, preocupările psihologiei con­temporane se diversifică, se aplică în cele mai variate domenii de acti­vitate umană. Deşi găsim preocupări de primă importanţă încă din vre­mea anticilor (Aristotel), psihologia se constituie ca ştiinţă independentă abia la începutul secolului al XIX- lea, o dată cu introducerea metode­lor exacte în studiul comportamen­telor psihice. Şi, in acelaşi timp, prin lărgirea ariei de investigare, secolul nostru aduce contribuţii şi perfecţionări decisive. In afara metodei introspective, se creează metoda „experimentală“. I. P. Pav­lov, ca şi noile descoperiri ale fizio­logiei sistemului nervos, conduc la dezvoltarea psihofiziologiei. Dar la­tura experimentală, lărgirea cîm­­pului activităţilor umane, sporirea producţiei de bunuri materiale, şi apoi implicit creşterea sarcinilor şi a responsabilităţilor omului faţă de sine însuşi şi faţă de societatea în care este integrat, au condus la crearea unei noi ramuri : PSIHO­LOGIA MUNCII. Ne găsim la Laboratorul de psi­hologie a muncii aparţinind Ministe­rului transporturilor navale şi ae­ Interviul nostru K­ene, centrul interjudeţean Braşov. Interlocutorul nostru, psihologul Rodica Răd­ulescu, după o succintă introducere în problemele generale ale psihologiei, caută să se familia­rizeze cu , preocupările, cu sarcinile pe care le are, de rezolvat în proce­sul muncii, laboratorul de care vor­beam m­ai sus. Psihologia muncii se ocupă de studierea însușirilor psihice ale omului, de­­verificarea aptitudinilor profesionale, ale celor care vor a­­vea în mînă volanul, ale muncito­rilor din transporturi. In sensul cu­noașterii problemelor de care se o­­cupă în mod special, am solicitat interlocutoarei noastre cîteva răs­punsuri. RED. : Cind au luat fiinţă labo­ratoarele de psihotehnie ? R. B. : In anul 1967, ca o necesita­te de primă importanţă pentru cer­cetarea şi cunoaştera capacităţilor de muncă ale omului, a emotivităţii sale, a altor factori psihici care con ■ tribuie direct la conturarea perso­nalităţii sale. Astfel, psihologia muncii, ramură nouă a unei ştiinţe pusă în slujba omului, a producţiei de bunuri materiale, tinde nu nu­mai să-şi definească foarte distinct profilul, ci, în primul rînd, să ser­vească metodic, intransigent proce­sul de producţie, procesul de cu­noaştere şi promovare a omului în funcţii care solicită aptitudini mul­tiple, o deplină stăpînire de sine. Interviu realizat de GEORGE BOITOR dinamica socială (Continuare în pag. a 3-a) CU PLANUL PE 11 LUNI ÎNDEPLINIT ! Calculul previzional efectuat la Direcţia judeţeană de sta­tistică a judeţului Covasna, precum şi comunicările primi­te de la întreprinderi, arată că la data de 26 noiembrie 1970 — deci cu patru zile înain­te de termen — la nivelul in­dustriei judeţului nostru, pla­nul la producţia industrială pe 11 luni a fost îndeplinit. Un aport substanţial la rea­lizarea acestui succes, l-au a­­dus colectivele de muncă din întreprinderile : I.M. Căpeni, Combinatul textil Sfîntu Gheorghe, Fabrica de ţigarete, I.I.L. „Localprod" şi I.I.L. „Spicul", ambele din Sfîntu Gheorghe. Pînă la finele lu­nii noiembrie a.c. se va rea­liza peste plan o producţie în valoare de peste 20 milioane de lei. _________________________________ Realizarea exemplară a pianului pe 1970 - temelia producţiei anului viitor Esenţial este ca în efortul general pentru îndeplinirea sarcinilor economice să fie antrenate toate întreprinderile De cîteva zile cititorii noştri au prilejul de a găsi în paginile ziaru­lui, sub „genericul“ de mai sus, a­­nalize ale stadiului în care se află fi­­nalizarea anului 1970 în diferite sectoare de producţie ale judeţului, respectiv stadiul de pregătire a viitorului an de producţie. Astăzi ne propunem să analizăm situaţia Industriei locale care ocu­pă o pondere importantă în econo­mia judeţului nostru. Şi pentru că verbul „a analiza“, este totuşi pre­tenţios, vom preciza de la început că nu ne propunem să epuizăm problema, ci dorim să desprin­dem cîteva aspecte aflate la ordinea zilei. Avînd ca prim interlocutor la Direcţia industriei locale pe tova­răşul inginer şef Iuliu Kiss, am putut desprinde din situaţia pe 10 luni, faptul că realizările de ansam­blu la principalii indicatori se în­scriu la, nivelul cotelor planificate, depăşindu-le chiar. Astfel, pe an­samblul direcţiei industriei locale la data de 10 noiembrie, producţia, globală era realizată în proporţie de 102,6 la sută, producţia marfă cu 101,9 la sută, producţia marfă vîn­­dută şi încasată cu 101,5 la sută, iar la beneficii planul pe 10 luni a fost realizat în proporţie de 108,7 la su­tă. Concluzia e evidentă : rezonate pozitive pe ansamblul Direcţiei de industrie locală. In faţa unei atari situaţii, întrebarea ce se pune este următoarea: există o „deplasare compactă a „plutonului“? La aceas­tă întrebare răspunsul scoate în e­­videnţă anumite discordanţe. In timp ce I.I.L. „Localprod“ reali­zează producţia globală în propor­ HERMAN ROS­VER (Continuare în pag. a 3-a) Instantanee pe două şantiere Pe şantierele de construcţii din Sfîntu Gheorghe au venit în ultima vreme sute de oameni, repartizaţi în anumite puncte de lucru, inul­ţînd noi edificii. Aceşti construc­tori locuiesc în cămine, în dor­mitoare amenajate, avînd viaţa lor, oarecum diferită de cea a localnicilor. Vrînd să-i cunoaş­tem pe şantiere şi mai ales dincolo de şantierele de con­strucţii, i-am vizitat la cantine, în timpul orelor de prînz, şi-apoi la casele lor. Primul popas l-am făcut pe şan­tierul Casei de cultură a sindica­telor. Aici, fiecare neodihnă a mîi­­nii adaugă încă un centimetru la înălţarea viitorului edificiu cultu­ral. Unii întîrzie mult de la punc­tele de lucru, dînd vina pe... can­tină, unde servitul mesei se desfă­şoară încet, greoi. Inginerul Attila Farkas, greutăţilor existente la cantină, le adaugă şi întârzierile nemotivate, cînd muncitorii se o­­­presc pe ici, pe colo, la o ţigară, la un păhărel. Cantina nu are o capaci­tate suficientă, dar uneori perso­nalul, afirmă că n-are pe cine ser­vi. Deci, e necesară o programare mai judicioasă a servitului mesei, pentru a evita aglomeraţia, dar şi „timpul gol“, cînd nu este nimeni, la şantierul de construcţii nr. 2 masa se transportă la faţa locului, servindu-se în încăperi construite­­ de muncitori. Pe timpul friguros, aici se va servi într-o sală bine a­­menajată, tencuită, finisată. „Mân­carea este bună la noi“, ne spune muncitorul Bajos Balogh. Lucrul acesta l-am constatat şi noi, dar pauzele între felurile de mîncare sunt nefiresc de lungi. Apoi nu e­­xistă pahare pentru apă şi mai lip­sesc şi feţele de mese. „Sunt amă­nunte“ cum afirmă cineva. Fiecare doreşte să fie servit civilizat, curat, să aibă o atmosferă cit mai îmbie­toare. Dincolo de cantine şi de şanti­ere, la dormitoare, viaţa construc­torilor este alta. Şi este explicabil să fie aşa. Fiecare încearcă să-şi petreacă timpul liber cît mai plă­cut. Şantierele s-au îngrijit ca U. S. (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de confecții din Tîrgu Secuiesc — muncitorul .loan Szász se nu­mără printre „beneficiarii" unor utilaje de mare productivitate.

Next