Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)
1970-11-26 / nr. 184
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul II Nr. 184 I Joi, 26 noiembrie 1970 I 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. In cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971 —1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C .al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. Comunicat lu perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an, in întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile bă(Continuare în pag. a 4-a) Un stimulent puternic Zilele trecute s-a publicat Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind preţurile de contractare şi achiziţie la cartofii de toamnă, care reglementează totodată şi condiţiilee calitate şi de transport al acestui produs. In hotărîre se prevăd diferenţe intre preţul de contractare şi preţul de achiziţie al cartofilor, primul fiind mai favorabil producătorilor. Un loc de seamă ocupă în hotărîre şi problema calităţii. Soiurile de cartofi se încadrează în două grupe de preţ, iar în cadrul acestor grupe preţul cartofilor se diferenţiază în cite trei clase conform calităţii lor. Preţurile noi de contractare şi de achiziţie sunt următoarele : O • T3 00 X jcts 12 £•( b.achiziţii —clasa I-a 0,95 0,859 —clasa a Il-a 0,80 0,70 18 —clasa a III-a 0,65 0,55 25 r Pentru cartofii care nu corespund condiţiilor stas, hotărîrea prevede un preţ de 0,50 lei dacă într-un kg. sunt 25-35 bucăţi şi 0,35 lei dacă sunt peste 35 tuberculi într-un kg. Conform hotărârii unităţile agricole cooperatiste, membrii acestora şi producătorii individuali din zonele specializate în cultura Cartofilor, pentru fiecare 3 kg. de cartofi din Pe teme agrare clasa I şi pentru 5 kg. de cartofi din clasa I l-a vînduţi statului vor putea cumpăra cite un kg. de porumb. Importanţa acestei hotărîri pentru producţia de cartofi şi calitatea acesteia, o putem aprecia numai analizînd implicaţiile ei economice. După cum se cunoaşte, în judeţul Covasna condiţiile naturale şi tradiţia multor decenii concură în mare măsură la obţinerea de cartofi de bună calitate şi prin urmare la obţinerea de venituri mari de către producători. Pe baza producţiilor realizate în anii trecuţi se poate aprecia, că noile condiţii de contractare prezintă avantaje deosebit de mari pentru unităţile agricole. Aş dori să demonstrez aceste avantaje în următoarele cîteva cifre. Luînd în consideraţie trei variante la realizarea producţiei medii, în fiecare caz preţul mediu va fi mai După cum se vede din datele de mai sus, în cazul producţiilor mari (17.000-20.000 kg/ha) ponderea cartofilor de bună calitate fiind mai mare, aceasta permite livrarea de produse peste cantităţile contractate, iar sporul preţului mediu creşte cu 0,29 lei pe kg, faţă de preţul arpad cziko, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Covasna —clasa a III-a 0,70 18 25 1 S3 !| S ai 3* 5 20 2 55 n a.contractări —clasa 1 1,00 0,909 —clasa a II-a 0,85 0,75 0,60 cu Producţie mare Producţie mediocră Producţie slabă .1 . Preţ mediu vechi lei/kg. au w rco Preț mi nou lei; 3 S c c 3 cx £ 0,55 0,84 26.100 0,55 0,82 18.900 0,55 0,80 15.000 (Continuare în pag. a 3-a) VUITURILOR Fenomenelor nocive ale poluării li se adaugă în marile aglomeraţii urbane bolile, criminalitatea, zgomotul etc. John B. Priestley, „marele bătrîn“ al literaturii britanice, un duşman îndîrjit al acestor aspecte ale civilizaţiei moderne, a făcut afirmaţii negativiste de acest gen : omul de astăzi este fiinţa cea mai absurdă pe care a cunoscut-o vreodată lumea. Cu 100 de ani în urmă, omul nu s-ar fi gîndit să-şi construiască adevărate închisori, în care mediul infectat aproape că îl ucide, în care zgomotul îi asurzeşte. El îşi creează o atmosferă pestilenţială în care abia mai poate respira, îşi otrăveşte alimentele pentru a se expune unor boli grave, infestează arăturile pentru ca viitoarele recolte să-l infesteze la rîndul lor. Automobilul este moartea culturii urbane şi ar trebui interzis căci face zgomot, produce miasme şi duce la frustraţii şi tensiune nervoasă. Omul se înghesuie în acest automobil pentru a se strecura prin Londra cu 15 km pe oră şi a inhala totodată gazele celorlalte automobile... „ACOPERIŞURI DE VREMUIALA" Făcînd abstracţia de unele accente stridente şi de caracterul lor generalizant, reflecţiile lui Priestley nu par, totuşi, foarte îndepărtate de adevăr, în măsura în care excepţia confirmă regula. Aglomeraţia urbană este un fenomen specific timpurilor moderne. In 1920, populaţia rurală era, la scară mondială, de şase ori mai mare decit cea urbană. Pînă în anul 2000, spun experţii, urmează ca, o dată cu extinderea marilor oraşe, peste jumătate din populaţia globului să trăiască în mediul urban. Oare vor fi condiţiile umane în oraşele suprapopulate? Un exemplu flagrant îl oferă Calcutta, a cărei populaţie creşte cu circa 300.000 de oameni pe an. S-a calculat că, ţinîndu-se seama de ritmul natalităţii şi modernizarea agriculturii, pînă la sfîrşitul acestui secol Calcutta ar putea număra în AL. A. (Continuare în pag. a 4-a) „Societatea sinucigaşă“ . De pe cuprinsul patriei Marţi după-amiata s-a deschis expoziţa documentară „Opera lui Friedrich Engels şi răspîndirea ei în România“, organizată de Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Expoziţia prezintă personalitatea şi viaţa lui Friedrich Engels, contribuţia sa la elaborarea problemelor fundamentale, ale gîndirii filozofice şi economice marxiste. Documentele, fotografiile expuse evocă multilateral învăţătura lui Karl Marx, Friedrich Engels sL.Y.J^Ußin, OEKft.'iu înarmat clasa muncitoare, forţele revoluţionare, în lupta împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale. ★ Colectivele de muncă din industria uşoară au îndeplinit planul cincinal la toţi indicatorii. Pînă la sfîrşitul anului, unităţile acestui minister vor putea realiza peste prevederi o producţie în valoare de 14 miliarde lei, materializată în 143 milioane m.p. ţesături, 27 milioane bucăţi tricotaje, 18 milioane perechi ciorapi, confecţii textile în valoare de 4,5 miliarde lei, 11 milioane perechi încălţăminte, 132 milioane bucăţi sticlărie, 22150 tone utilaje tehnologice, piese de schimb în valoare de 168 milioane lei. ★ In activitatea Casei de discuri „Electrecord“ un loc însemnat îl ocupă şi înregistrarea unor pagini reprezentative din literatura română. Alcătuite în urma unei judicioase selecţii, multe dintre discuri se adresează iubitorilor de poezie din ţara noastră. Astfel, discuri dedicate lui Eminescu, Alecsandri, Coşbuc, Topîrceanu, Goga, Arghezi, George Călinescu, Victor Iftimiu au dezvăluit, încă o dată, comorile de frumuseţe cuprinse în operele acestor mari creatori. I O PREOCUPARE PERMANENTĂ : PRESTIGIUL MARCII FABRICII Datorită introducerii unor procedee tehnice noi, de mare randament, colectivul Fabricii de mobilă din Covasna — unitate a C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc — a reuşit obţinerea unor rezultate meritorii, fapt care a dus la realizarea în proporţie de 100°/o a indicilor economici prevăzuţi în plan. Paralel cu activitatea de creştere a producţiei, conducerea fabricii s-a preocupat îndeaproape şi de realizarea unor produse de bună calitate. In prezent această unitate exportă mobilă într-o serie de ţări cum sunt : Norvegia, Suedia, Danemarca etc., ţări unde aceste produse se bucură de aprecieri favorabile. Printre angajaţii acestei unităţi care se disting prin calitatea muncii lor, prin spiritul de răspundere şi conştiinciozitatea cu care se achită de îndatoririle ce le revin, pot fi amintiţi : tîmplarii mecanici V. Zoltán şi I. Hegyely, tapiţerii G. Fessus, I. Ambrus şi mulţi alţii. AUREL HULPOI, corespondent UN CERC DE BALET La Şcoala generală din Valea Mare a fost înfiinţat un cerc de balet condus de profesoara Maria Bura , cele 12 pioniere care participă pentru început la activitatea acestui cerc, îşi vor confecţiona costumele la cercul de gospodărie din şcoală. IN LUCRU UN NOU DISPENSAR MEDICAL In comuna Arad s-a început construirea unui nou dispensar medical. In timpul, lor liber, zeci de cetăţeni din comună participă la transportul pietrişului, la săpatul fundaţiei. Dintre cei care răspund întotdeauna la chemarea Consiliului popular îl amintim pe Romulus Axente, ţlikoi Gáspár. LA ŞEZĂTOARE La şcoala generală din Arad, detaşamentul de pionieri nr. 6, a organizat o şezătoare avînd ca temă Creaţia populară , la care au fost invitate şi ce- lelalte detaşamente ale şcolii. Îmbrăcaţi în pitoreşti costu- i me populare, pionierii au re- citat din creaţiile poporului nostru, au spus basme, au dansat „Ciobănaşul“, „Arde- leana“. In cadrul Emnil preparate- lor culinare, la restaurantul „Şugaş“ s-a deschis tradiţional , la expoziţie cu vînzare a pre- paratelor culinare. Peste 190 de bucate delicioase stau la dispoziţia doritorilor. Din Catalogul expoziţiei spicuim : preparate din peşte şi vînat, salate, specialităţi în aspic, raci, pui de baltă etc. Nu lipsesc nici specialităţile bucătarilor şefi : şniţel „ă la ț Hegyiné“, potpuriu „â la Both", file „â la Şugaş", * cotlet .,ă la Sf. Gheorghe“. Numeroase preparate au la 4 bază în exclusivitate reţete proprii. Expoziţia va prezen- ? ta şi o „avanpremieră" : a- ^ matorii vor putea gusta me x uiul de revelion. Așadar, * există toate condițiile ca vi- zitatorii să devină și con- 4 sumatori. , E. DOMOKOS ^ LUI USJIUNUCIU v. uiiuv NK. vziw EXPOZIȚIE DE J ARTĂ CULINARĂ ) Omul şi Studiul şi explicarea fenomenelor psihice constituie o preocupare de primă importanţă pentru fiinţa umană. Cu atît mai preţioasă cu cit, înscris în dinamica socială, în procesul de făurire a bunurilor materiale, omul doreşte să se cunoască, să se desăvîrşească pe sine, să ajute împlinirea semenilor săi. In acest sens, preocupările psihologiei contemporane se diversifică, se aplică în cele mai variate domenii de activitate umană. Deşi găsim preocupări de primă importanţă încă din vremea anticilor (Aristotel), psihologia se constituie ca ştiinţă independentă abia la începutul secolului al XIX- lea, o dată cu introducerea metodelor exacte în studiul comportamentelor psihice. Şi, in acelaşi timp, prin lărgirea ariei de investigare, secolul nostru aduce contribuţii şi perfecţionări decisive. In afara metodei introspective, se creează metoda „experimentală“. I. P. Pavlov, ca şi noile descoperiri ale fiziologiei sistemului nervos, conduc la dezvoltarea psihofiziologiei. Dar latura experimentală, lărgirea cîmpului activităţilor umane, sporirea producţiei de bunuri materiale, şi apoi implicit creşterea sarcinilor şi a responsabilităţilor omului faţă de sine însuşi şi faţă de societatea în care este integrat, au condus la crearea unei noi ramuri : PSIHOLOGIA MUNCII. Ne găsim la Laboratorul de psihologie a muncii aparţinind Ministerului transporturilor navale şi ae Interviul nostru Kene, centrul interjudeţean Braşov. Interlocutorul nostru, psihologul Rodica Rădulescu, după o succintă introducere în problemele generale ale psihologiei, caută să se familiarizeze cu , preocupările, cu sarcinile pe care le are, de rezolvat în procesul muncii, laboratorul de care vorbeam mai sus. Psihologia muncii se ocupă de studierea însușirilor psihice ale omului, deverificarea aptitudinilor profesionale, ale celor care vor avea în mînă volanul, ale muncitorilor din transporturi. In sensul cunoașterii problemelor de care se ocupă în mod special, am solicitat interlocutoarei noastre cîteva răspunsuri. RED. : Cind au luat fiinţă laboratoarele de psihotehnie ? R. B. : In anul 1967, ca o necesitate de primă importanţă pentru cercetarea şi cunoaştera capacităţilor de muncă ale omului, a emotivităţii sale, a altor factori psihici care con ■ tribuie direct la conturarea personalităţii sale. Astfel, psihologia muncii, ramură nouă a unei ştiinţe pusă în slujba omului, a producţiei de bunuri materiale, tinde nu numai să-şi definească foarte distinct profilul, ci, în primul rînd, să servească metodic, intransigent procesul de producţie, procesul de cunoaştere şi promovare a omului în funcţii care solicită aptitudini multiple, o deplină stăpînire de sine. Interviu realizat de GEORGE BOITOR dinamica socială (Continuare în pag. a 3-a) CU PLANUL PE 11 LUNI ÎNDEPLINIT ! Calculul previzional efectuat la Direcţia judeţeană de statistică a judeţului Covasna, precum şi comunicările primite de la întreprinderi, arată că la data de 26 noiembrie 1970 — deci cu patru zile înainte de termen — la nivelul industriei judeţului nostru, planul la producţia industrială pe 11 luni a fost îndeplinit. Un aport substanţial la realizarea acestui succes, l-au adus colectivele de muncă din întreprinderile : I.M. Căpeni, Combinatul textil Sfîntu Gheorghe, Fabrica de ţigarete, I.I.L. „Localprod" şi I.I.L. „Spicul", ambele din Sfîntu Gheorghe. Pînă la finele lunii noiembrie a.c. se va realiza peste plan o producţie în valoare de peste 20 milioane de lei. _________________________________ Realizarea exemplară a pianului pe 1970 - temelia producţiei anului viitor Esenţial este ca în efortul general pentru îndeplinirea sarcinilor economice să fie antrenate toate întreprinderile De cîteva zile cititorii noştri au prilejul de a găsi în paginile ziarului, sub „genericul“ de mai sus, analize ale stadiului în care se află finalizarea anului 1970 în diferite sectoare de producţie ale judeţului, respectiv stadiul de pregătire a viitorului an de producţie. Astăzi ne propunem să analizăm situaţia Industriei locale care ocupă o pondere importantă în economia judeţului nostru. Şi pentru că verbul „a analiza“, este totuşi pretenţios, vom preciza de la început că nu ne propunem să epuizăm problema, ci dorim să desprindem cîteva aspecte aflate la ordinea zilei. Avînd ca prim interlocutor la Direcţia industriei locale pe tovarăşul inginer şef Iuliu Kiss, am putut desprinde din situaţia pe 10 luni, faptul că realizările de ansamblu la principalii indicatori se înscriu la, nivelul cotelor planificate, depăşindu-le chiar. Astfel, pe ansamblul direcţiei industriei locale la data de 10 noiembrie, producţia, globală era realizată în proporţie de 102,6 la sută, producţia marfă cu 101,9 la sută, producţia marfă vîndută şi încasată cu 101,5 la sută, iar la beneficii planul pe 10 luni a fost realizat în proporţie de 108,7 la sută. Concluzia e evidentă : rezonate pozitive pe ansamblul Direcţiei de industrie locală. In faţa unei atari situaţii, întrebarea ce se pune este următoarea: există o „deplasare compactă a „plutonului“? La această întrebare răspunsul scoate în evidenţă anumite discordanţe. In timp ce I.I.L. „Localprod“ realizează producţia globală în propor HERMAN ROSVER (Continuare în pag. a 3-a) Instantanee pe două şantiere Pe şantierele de construcţii din Sfîntu Gheorghe au venit în ultima vreme sute de oameni, repartizaţi în anumite puncte de lucru, inulţînd noi edificii. Aceşti constructori locuiesc în cămine, în dormitoare amenajate, avînd viaţa lor, oarecum diferită de cea a localnicilor. Vrînd să-i cunoaştem pe şantiere şi mai ales dincolo de şantierele de construcţii, i-am vizitat la cantine, în timpul orelor de prînz, şi-apoi la casele lor. Primul popas l-am făcut pe şantierul Casei de cultură a sindicatelor. Aici, fiecare neodihnă a mîinii adaugă încă un centimetru la înălţarea viitorului edificiu cultural. Unii întîrzie mult de la punctele de lucru, dînd vina pe... cantină, unde servitul mesei se desfăşoară încet, greoi. Inginerul Attila Farkas, greutăţilor existente la cantină, le adaugă şi întârzierile nemotivate, cînd muncitorii se opresc pe ici, pe colo, la o ţigară, la un păhărel. Cantina nu are o capacitate suficientă, dar uneori personalul, afirmă că n-are pe cine servi. Deci, e necesară o programare mai judicioasă a servitului mesei, pentru a evita aglomeraţia, dar şi „timpul gol“, cînd nu este nimeni, la şantierul de construcţii nr. 2 masa se transportă la faţa locului, servindu-se în încăperi construite de muncitori. Pe timpul friguros, aici se va servi într-o sală bine amenajată, tencuită, finisată. „Mâncarea este bună la noi“, ne spune muncitorul Bajos Balogh. Lucrul acesta l-am constatat şi noi, dar pauzele între felurile de mîncare sunt nefiresc de lungi. Apoi nu există pahare pentru apă şi mai lipsesc şi feţele de mese. „Sunt amănunte“ cum afirmă cineva. Fiecare doreşte să fie servit civilizat, curat, să aibă o atmosferă cit mai îmbietoare. Dincolo de cantine şi de şantiere, la dormitoare, viaţa constructorilor este alta. Şi este explicabil să fie aşa. Fiecare încearcă să-şi petreacă timpul liber cît mai plăcut. Şantierele s-au îngrijit ca U. S. (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de confecții din Tîrgu Secuiesc — muncitorul .loan Szász se numără printre „beneficiarii" unor utilaje de mare productivitate.