Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-25 / nr. 260

ANUL IV. Nr. 260 CUVÎNTUL NOU REZOLUŢIA CONGRESULUI AL IX-LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfăşurată de organizaţiile de tineret de la ultimul Congres şi a stabilit obiectivele şi sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma gloriosului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate naţională şi socială, pentru înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generaţii la politica internă şi externă a partidului. I. — Aprobînd activitatea desfăşurată de Comitetul Central în perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 şi Consfătuirea pe ţară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătăţirea generală a activităţii politico-educative în rîndul tineretului, îmbogăţirea şi diversificarea formelor şi metodelor de muncă, creşterea iniţiativei tinerilor, a organizaţiilor U.T.C., sporirea eficienţei muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuţii şi răspunderi nemijlocite, în organizarea unor activităţi cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanţilor tineretului în consiliile de conducere ale unităţilor economice şi ale instituţiilor de învăţămînt, ale organismelor economice şi ale administraţiei de stat a dus la îmbogăţirea vieţii şi activităţii organizaţilor U.T.C., la creşterea influenţei şi prestigiului lor în rândurile tineretului. Experienţa ultimilor trei ani, rezultatele obţinute confirmă pe deplin justeţea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită şi îndrumarea permanentă a întregii activităţi de către Partidul comunist constituind chezăşia succeselor viitoare ale organizaţiei revoluţionare a tineretului din România. Congresul constată însă existenţa unor deficienţe în munca organelor şi organizaţiilor U.T.C., în generalizarea experienţei pozitive, în colaborarea cu ceilalţi factori educativi, în conceperea şi desfăşurarea acţiunilor proprii. II. — Congresul stabileşte ca sarcină politică fundamentală a activităţii de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului tineret, de la oraşe şi sate, la activitatea economică, socială, politică şi culturală a ţării, la opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea într-un ritm susţinut a industriei şi agriculturii noastre socialiste impune sporirea contribuţiei tuturor organizaţiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susţinută vor trebui să manifeste organizaţiile U.T.C. faţă de rezolvarea problemelor de muncă şi viaţă ale tinerilor. Modernizarea şi perfecţionarea continuă a industriei necesită intensificarea activităţii organizaţiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineret a spiritului de răspundere faţă de pregătirea profesională, însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice de specialitate. Se va extinde experienţa pozitivă a organizării concursurilor şi olimpiadelor pe meserii şi profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcţii, comerţ şi cooperaţie. Organizaţiilor U.T.C. din, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile agricole de stat, din unităţile de mecanizare le revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producţie ale unităţilor agricole, în stimularea şi dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simţului gospodăresc. O atenţie mare se va acorda pregătire tinerilor pentru meseriile şi profesiile noi ale satului. Se impune ca organizaţiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalţi factori, să dea dovadă de solicitudine în asigurarea condiţiilor necesare manifestării plenare a capacităţii, priceperii şi hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme şi modalităţi specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerele fete, contribuind astfel la formarea unor buni şi pricepuţi gospodari, care îndrăgesc satul şi munca pămîntului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creşterea eficienţei muncii Uniunii Tineretului Comunist în şcoli şi facultăţi, pentru aprofundarea cunoştinţelor şi dezvoltarea deprinderilor de studiu individual, de gîndire independentă, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de învăţămînt cu viaţa, cu instruirea practică. Se va acorda o atenţie mai mare dezvoltării concursurilor pe obiecte şi cercurilor pe meserii, cercurilor practice şi atelierelor de producţie, societăţilor tehnico-ştiinţifice, extinderii cercetării aplicative, a atelierelor de proiectare şi unităţilor lucrative studenţeşti. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a practicii, în producţie în toate formele de învăţămînt. Se va urmări pregătirea fiecărui elev în vederea asimilării unei meserii. Congresul apreciază că este necesar ca organizaţiile U.T.C. să dezvolte în rîndul tinerilor intelectuali din unităţile de producţie, institutele de cercetări şi proiectări, interesul şi pasiunea pentru cercetările fundamentale şi aplicative, orientate spre aspectele şi necesităţile actuale ale producţiei. Organizaţiile U.T.C. vor depune şi în continuare eforturi pentru antrenarea unor mase largi de tineri muncitori, ţărani, intelectuali, elevi şi studenţi la acţiunile de muncă patriotică destinate înfăptuirii obiectivelor de investiţii ale noului plan cincinal, executării la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole, a unor construcţii agrozootehnice, sisteme de irigaţii, de îmbunătăţiri funciare şi de apărare contra inundaţiilor, a unor baze sportive şi turistice simple, amenajarea unor cluburi şi spaţii pentru activităţi educative, înfrumuseţarea comunelor şi oraşelor patriei. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist va extinde experienţa pozitivă a organizării unor şantiere naţionale şi locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina iniţierii unei largi mişcări de masă pentru însuşirea realizărilor ştiinţei şi tehnicii care să cuprindă tineri din toate categoriile. III. — Viaţa social-politică a României contemporane, importanţa şi complexitatea evenimentelor politice, sarcinile majore la înfăptuirea cărora partidul, poporul cheamă tînăra generaţie, impun Uniunii Tineretului Comunist îmbunătăţirea activităţii educative, perfecţionarea continuă a mijloacelor şi modalităţilor de acţiune care contribuie la formarea conştiinţei socialiste, a idealului de viaţă comunist. • Obiectivul principal al activităţii politico-ideologice desfăşurate de Uniunea Tineretului Comunist îl va constitui cunoaşterea şi aprofundarea de către tineri a politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, a problemelor fundamentale privind construcţia socialistă în ţara noastră , dezvoltarea economiei naţionale, perfecţionarea conducerii vieţii social-politice, dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii ca factori de bază ai progresului şi civilizaţiei , precum şi a proceselor care au loc în lumea contemporană, a aprecierilor partidului nostru şi a principiilor promovate de ţara noastră în relaţiile internaţionale. In acest scop se impune o mai largă diversificare şi adaptare a formelor şi metodelor de propagandă la specificul diferitelor categorii de tineri. Uniunea Tineretului Comunist consideră drept o datorie de onoare a sa educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist, al glorioaselor tradiţii de muncă şi luptă ale poporului nostru, ale mişcării muncitoreşti, comuniste şi de tineret din România, în spiritul dragostei şi devotamentului neţărmurit faţă de patrie şi partid. Cunoaşterea de către tineri a eforturilor şi realizărilor construcţiei socialiste, a perspectivelor de dezvoltare social-politică şi economică, cultivarea sentimentului de demnitate şi mîndrie naţională, combaterea influenţelor ideologiei şi a apologeticii capitaliste trebuie să constituie o sarcină de bază a tuturor organizaţiilor U.T.C. Organizaţia noastră va dezvolta şi în viitor sentimentul frăţiei dintre tinerii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. O atenţie permanentă vor acorda organizaţiile U.T.C. educării tineretului în Spiritul principiilor internaţionalismului socialist, al solidarităţii şi prieteniei cu tinerii de pretutindeni în lupta pentru libertate, progres social şi pace. Una din preocupările esenţiale ale activităţii Uniunii Tineretului Comunist o va constitui educarea ştiinţifică, materialistă a tineretului, bazată pe o solidă cultură, pe cunoaşterea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane, a valorilor gîndirii şi practicii umane. Organizaţiile U.T.C. vor promova cu consecvenţă atitudinea combativă, militante împotriva prejudecăţilor şi concepţiilor retrograde, mistice, în scopul formării şi dezvoltării unor puternice convingeri ştiinţifice, materialist-dialectice despre natură şi societate. Un obiectiv principal al muncii politico-ideologice a Uniunii Tineretului Comunist îl reprezintă cultivarea la toţi tinerii a valorilor umanismului socialist, promovarea normelor şi principiilor moralei comuniste, a responsabilităţii faţă de muncă şi sarcinile profesionale, a angajării social politice, a respectării legilor ,şi legalităţii socialiste. Ţinînd seamă de cerinţele şi exigenţele actuale, de particularităţile de vîrstă, preocupări, nivel de cunoştinţe şi sfera de interese ale tinerilor, Congresul apreciază că organizaţiile U.T.C. trebuie să-şi perfecţioneze necontenit formele şi modalităţile de propagandă şi informare politică, să realizeze un dialog cit mai viu cu tinerii, să folosească mai eficient în activitatea lor mijloacele de comunicare în masă, literatura social-politică şi ştiinţifică, alte mijloace prin care pot influenţa conştiinţa tinerilor, întreaga muncă politico-ideologică în rîndul tinerilor va trebui să dobîndească un caracter sistematic, de continuitate, să ţină pasul cu dinamica vieţii sociale, să fie mai strîns legată de problemele cu care tinerii se confruntă în muncă şi viaţă, înlăturîndu-se astfel caracterul abstract, didacticist, formal sau schematic al multor acţiuni. Corespunzător actualelor cerinţe şi exigenţe pe care le formulează activitatea generală de educaţie, se impune promovarea în rîndul tineretului a preocupărilor multiple pentru cultură şi artă. Un accent deosebit se va pune pe lărgirea gamei de acţiuni destinate informării elevilor şi studenţilor cu cele mai diverse aspecte ale fenomenului cultural-artistic şi ştiinţific, pe extinderea activităţii cercurilor, a societăţilor literare şi ştiinţifice, a cenaclurilor, ca şi a altor modalităţi proprii, cunoaşterii şi însuşirii culturii, pe îmbunătăţirea conţinutului revistelor şcolare şi universitare. Organizaţiile U.T.C. vor participa la conducerea întregii activităţi a caselor de cultură, căminelor culturale şi a celorlalte aşezăminte culturale, vor înfiinţa în cadrul acestora cluburi ale tineretului, cu program adecvat, precum şi alte forme de activitate culturală pentru tineret. Ele vor răspunde direct de activitatea distractivă şi de recreere a tineretului, iniţiind în acest scop manifestări şi acţiuni de masă cît mai atractive. Publicaţiile, pentru tineret vor trebui, în perioada care urmează, să-şi adîncească şi diferenţieze mai pregnant profilul, să-şi îmbunătăţească substanţial conţinutul tematic, să reflecte problemele majore care preocupă tineretul şi organizaţia sa. IV. Obiectivul principal al activităţii organizaţiilor U.T.C. în domeniul muncii sportive trebuie să-l constituie antrenarea tuturor tinerilor la acţiunile sportive de masă, , la formarea deprinderii de a practica individual exerciţiile fizice. Biroul de Turism pentru Tineret, organizaţiile U.T.C. vor trebui să îndrume permanent activitatea cercurilor de turism pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de tineri la activităţile turistice de masă. Pregătirea tineretului pentru apărarea patriei constituie un mijloc eficient de formare multilaterală a tineretului, de cultivare a sentimentelor patriotice, a hotărârii de a contribui la consolidarea, dezvoltarea şi apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru. Organizaţiile U.T.C. vor trebui să conlucreze mai activ şi eficient cu unităţile militare şi gărzile patriotice, să se ocupe de activitatea centrelor de pregătire, să asigure extinderea caracterului practic, aplicativ al acestora, prezenţa detaşamentelor de tineri la paza şi apărarea avutului obştesc, la acţiunile de sprijinire a miliţiei, pompierilor etc. Organizaţiile U.T.C. din cadrul forţelor armate au datoria să desfăşoare o amplă activitate pentru mobilizarea tinerilor ostaşi în vederea însuşirii măiestriei militare şi a dezvoltării unor trăsături politico-morale înaintate. V. — Congresul relevă că în perioada care a trecut de la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 şi Consfătuirea pe ţară a U.T.C. au fost obţinute rezultate pozitive în îmbunătăţirea structurii organizatorice, în întărirea rîndurilor Uniunii Tineretului Comunist şi lărgirea democraţiei interne de organizaţie. Congresul trasează Comitetului Central, comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti,, tuturor or■ ganizaţiilor U.T.C. ca obiectiv central al activităţii lor consolidarea politică şi organizatorică, creşterea capacităţii de mobilizare şi acţiune a fiecărei organizaţii U.T.C., dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi autonomiei acestora, participarea activă a tuturor uteciştilor la întreaga viaţă şi activitate a organizaţiei. O atenţie deosebită se va acorda pregătirii tinerilor pentru a deveni membri ai organizaţiei U.T.C., precum şi pregătirii celor mai buni utecişti pentru a merita înalta cinste de a deveni membri ai P.C.R. Comitetul Central, toate organizaţiile U.T.C. vor trebui să acorde o atenţie sporită lărgirii şi dezvoltării continue a democraţiei de organizaţie, asigurînd în mai mare măsură preponderenţa în organele de conducere, la toate nivelurile, inclusiv în organismele executive, a tinerilor care-şi desfăşoară nemijlocit activitatea în întreprinderi, unităţi agricole, instituţii, şcoli şi facultăţi, în scopul creării cadrului organizatoric pentru studierea mai aprofundată a problemelor specifice diferitelor categorii de tineri şi adoptarea de măsuri adecvate în diferite domenii, se constituie în cadrul C.C. şi al comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti consilii ale tineretului muncitoresc, sătesc, ele ,ilor şi ale tinerelor fete. Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România, formă specifică de organizare a activităţii U.T.C. în rîndurile studenţilor, va trebui să-şi îmbunătăţească în continuare stilul de muncă, întreaga activitate politică, educativă şi obştească corespunzător cerinţelor şi exigenţelor actuale, funcţiilor şi atribuţiilor specifice ale asociaţiilor studenţeşti. Congresul apreciază că Uniunea Tineretului Comunist va trebui să-şi intensifice activitatea pentru a îndeplini cu responsabilitate atribuţiile ce i-au fost încredinţate de către partid în rezolvarea problemelor de viaţă şi de muncă ale tinerilor, în participarea reprezentanţilor uteciştilor în comitetele de direcţie şi consiliile de admi- nistraţie, consiliile de conducere ale cooperativelor, agricole de producţie, senatele universitare şi consiliile profesorale, precum şi în alte organisme colective de conducere. In vederea creşterii competenţei cadrelor din activul Uniunii Tineretului Comunist, îmbogăţirii permanente a cunoştinţelor politice, de cultură generală şi de specialitate, Congresul trasează Comitetului Central, comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti sarcina îmbunătăţirii muncii de selecţionare, promovare şi pregătire aadrelor, îndeplinirii măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R cu privire la perfecţionarea continuă a pregătirii cadrelor de partid şi ale organizaţiilor de masă şi obşteşti Congresul aprobă noul statut al Uniunii Tineretului Comunist, ale cărui prevederi corespund schimbărilor survenite în viaţa organizaţiei, creşterii rolului şi atribuţiilor sale, perfecţionării formelor şi metodelor de activitate, sporirii gradului de participare a tineretului la viaţa economică, socială şi politică, culturală şi ştiinţifică a ţării. Centrul de cercetări pentru problemele tineretului va trebui să acorde o atenţie deosebită studierii problemelor specifice diferitelor categorii de tineri, fundamentării soluţiilor în vederea îmbunătăţirii activităţii educative, a metodologiei muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile U.T.C. în rîndul tineretului. VI. — Dînd glas sentimentelor întregului nostru tineret, participanţii la lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist exprimă ataşamentul şi profunda lor adeziune faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, care promovează cu consecvenţă prietenia, alianţa, şi cooperarea cu toate ţările socialiste, colaborarea cu celelalte ţări ale lumii, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectării stricte a dreptului fiecărui popor, mare sau mic, de a-şi hotărî singur soartă, fără nici un amestec din afară. Congresul aprobă, în deplină unanimitate, activitatea internaţională desfăşurată de U.T.C. şi U.A.S.R. Condamnînd cu hotărîre agresiunea americană împotriva popoarelor din Vietnam, Kaos şi Cambodgia, acţiunile de escaladare a războiului, Congresul îşi manifestă solidaritatea deplină cu lupta eroică a tineretului şi popoarelor din Indochina, cere încetarea războiului şi retragerea necondiţionată a trupelor americane şi ale sateliţilor lor, respectarea dreptului popoarelor din această zonă de a-şi hotărî singure destinele, potrivit voinţei şi aspiraţiilor lor. Congresul exprimă solidaritatea activă cu lupta tineretului şi popoarelor din ţările arabe împotriva imperialismului, pentru libertate, democraţie şi progres social, sprijină deplin poziţia partidului şi statului nostru . privind soluţionarea pe cale politică a conflictului din Orientul Apropiat, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Afirmînd solidaritatea militantă cu organizaţiile de tineret care luptă împotriva regimurilor coloniale, neocoloniale şi rasiste, pentru drepturi şi libertăţi democratice, participanţii la Congres îşi exprimă sentimentele de solidaritate revoluţionară, sprijină lupta dîrză a tineretului din Angola, Mozambic şi Guineea Bissau, precum şi cu forţele revoluţionare şi democratice ale tineretului din Grecia, Spania şi Portugalia. Congresul reafirmă solidaritatea internaţionalistă a tineretului român cu tineretul din ţările Americă Latine în lupta dusă, alături de popoarele acestui continent, pentru înlăturarea dominaţiei imperialismului american, pentru securitate şi progres social. Totodată, Congresul îşi exprimă solidaritatea internaţională cu popoarele, cu tineretul din ţările Asiei şi Africii care luptă împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltare economică, pentru progres social. Uniunea Tineretului Comunist va milita în continuare pentru a promova dialogul, înţelegerea şi buna cunoaştere cu organizaţiile de tineret comuniste, progresiste, democratice din ţările europene, de a căuta modalităţile prin care tinereţu Europei poate să-şi aducă o contribuţie sporită la destindere, la dezvoltarea colaborării între state şi la crearea unui climat care să dea fiecărui popor garanţia dezvoltării sale libere, independente şi suverane Congresul consideră că U.T.C. şi U.A.S.R trebuie să aibă în continuare un rol activ, constructiv în cadrul F.M.T.D. şi U.I.S., aducîndu-şi aportul la lărgirea şi dezvoltarea colaborării multilaterale, să stimuleze contactele şi cooperarea cu diferite organizaţii internaţionale de tineret şi studenţeşti pentru întărirea solidarităţii şi unităţii de acţiune a tinerei generaţii, pe baza obiectivelor şi aspiraţiilor fundamentale comune. Tineretul României socialiste, devotat idealurilor nobile promovate de Partidul comunist de-a lungul existenţei sale de o jumătate de secol, credincios principiilor politicii sale interne şi externe, exprimîndu-şi mulţumirile şi satisfacţia profundă ce o nutreşte pentru condiţiile de muncă şi viaţă care-i sînt create, se angajează solemn să ducă mai departe stindardul glorios de luptă al comuniştilor, să dezvolte virtuţiile democratice, revoluţionare ale înaintaşilor, să militeze neabătut pentru triumful comunismului pe pămîntul românesc. Congresul adresează membrilor Uniunii Tineretului Comunist, tuturor tinerilor ţării, o înflăcărată chemare de a-şi consacra întreaga lor capacitate de muncă, energia şi eforturile, elanul lor creator pentru înfăptuirea cu succes a politicii partidului, a propășirii scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. (Text prescurtat) « PRONOEXPRES Concursul nr. 8 din 24 februarie 1971 Extragerea l-a : 4; 26; 37; 24; 9; 29. Extragerea a H-a : 18; 1; 39; 14; 33. Fond general : 2.452.522 Reparăm la timp (Urmare din pag. 1-a) de mecanizare a agriculturii, precum şi întreprinderea de aprovizionare a judeţului au ca îndatorire efectuarea unei revizuiri generale a maşinilor reparate şi procurarea tuturor pieselor necesare pentru buna funcţionare a acestora în perioadele de vîrf ale muncii în agricultură. Numai o intervenţie categorică, o verificare minuţioasă şi măsuri concrete, operative ne pot scuti de stagnări în timpul campaniei agricole. Nu trebuie să uităm că dacă vrem să prevenim numeroasele ,,accidente“ din anii trecuţi, atunci cooperativele agricole de producţie, întreaga noastră, agricultură, solicită maşini şi utilaje de cea mai bună calitate. Bodosi András, unul din muncitorii fruntaşi de la unitatea de prelucrare a laptelui din Baraolt. JOI, 25 FEBRUARIE OKICMA SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Omul din Sierra (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10) „VASILE ROAITA“ — Ai grijă de Suzi (orele 17, 19). TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ — Frunza de viță (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10). C O V A S N A „VICTORIA“ — Jurnalul unei cameriste (orele 18, 20). 10,00—11,30 Emisiune-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Sisteme intensive de cultură a viţei de vie ; 18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară; 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 Mult e dulce şi frumoasă; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 România '71. Azi — judeţul Sălaj; 20,30 Film serial : „Vidocq“ (XII); 20,55 Conferinţa de presă TV, cu tovarăşul Ion Cosma, ministrul turismului; 21,45 Film documentar de montaj : „Planeta se grăbeşte“ — „Demonul vitezei II“; 22.20 Telejurnalul de noapte; 22,30 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Proba de perechi; 23,00 închiderea emisiunii. Vreme schimbătoare şi relativ călduroasă. Sunt posibile precipitaţii slabe. Vint slab din nord-est. Maximele vor fi cuprinse între +4 și +6 grade, iar minimele între —4 şi — 2 grade. Meteorolog de serviciu, GHEORGHE EIZEL Pag. 3. 8 Pentru tineretul sătesc 1 Practicarea fotbalului 1 I într-o nouă formă de organizare In scopul practicării fotbalului ■ în mediul rural, ca un sport de I masă, Comitetul judeţean Go- ■ vasna al U.T.C., în colaborare cu C.J.E.F.S., organizează un ■ campionat judeţean sătesc, pen- tru echipele de fotbal care nu-s | angrenate în campionatul ju- dețean existent în prezent, dar | în care vor putea promova, da- I că se vor clasa pe primele douăl locuri, în clasamentul zonelor ce I vor fi constituite. | Cererile de înscriere la acest I campionat pot fi trimise pînă | la 1 martie a.c. pe adresa Comi- I tetului județean U.T.C. — secto- I rul sport, avînd anexate urmă-1 toarele documente : copia aebu-1 lui de proprietate asupra bazei I sportive (terenului de fotbal) ; I dovadă privind existența bazei * materiale pentru asigurarea e-1 chipamentului sportiv, legiti- J mări (vize), barem, arbitraj etc ; I asigurarea unei încăperi pentru “ I echiparea arbitrilor. , Noul campionat constituie ca-r I drul optim de stimulare a tutu-| I ror tinerilor de la sate, în ve-1 I derea practicării unuia dintre I I cele mai îndrăgite sporturi —I I fotbalul ! 1 n IVTM obcs'i dkîw eiewi nans I s I I Realizarea sarcinilor de export (Urmare din pag. 1-a) — Era prevăzut acest detaliu în contract ? — Se-nţelege, dar la montaj el a fost omis ... E limpede deci, că nerealizarea sarcinilor de export la industria locală pe prima lună a anului, se datorează unor neglijenţe, unor defecţiuni regretabile în organizarea producţiei şi nu unor greutăţi obiective. Aşadar, luna ianuarie nu a adus în industria locală revirimentul mult aşteptat. Va apare el în lunile care urmează ? Mai precis, cînd, în ce lună vă fi recuperată rămînerea în urmă în ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior ? Consemnăm răspunsul tovarăşului ing. Anton Bogdan — directorul Direcţiei de industrie locală. — După prima decadă a lunii februarie se simte o uşoară îmbunătăţire a activităţii în acest domeniu, ceea ce ne face sa credem că pînă la finele lunii februarie vom recupera o bună parte din nerealizări. Pînă la sfîrşitul trimestrului I se pare că ne vom achita de toate obligaţiile contractuale... Certitudine ? ... Incertitudine ? In orice caz, pentru recuperarea rămînerilor in urmă din activitatea de export şi pentru realizarea sarcinilor pe primul trimestru al anului, industria noastră locală dispune de posibilităţi reale, ce trebuie valorificate, mai ales că producţia planificată pe acest trimestru este acoperită cu contracte de livrare în proporţie de 118 la sută. „Exportul este o sarcină obligatorie şi trebuie realizată cu prioritate, zi de zi, lună de lună“ , preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută recent, la consfătuirea privind activitatea de comerţ exterior. Angajarea de contracte ferme pentru export trebuie, să se facă cu mai mult discernămînt. Şi astăzi, la I.I.L. „Mobila“ există incertitudini în preluarea unei comenzi de mobilă din lemn de stejar , material deficitar, cu implicaţii tehnologice greu de rezolvat. Aceasta, în vreme ce industria locală dispune de multe rezerve care, cu spirit de iniţiativă şi pricepere, ar putea fi fructificate, asigurîndu-se un export sigur şi fără complicaţii tehnologice şi de aprovizionare. Nu vom da exemple. De regulă ele se cunosc. Se iau mereu în discuţie şi de cele mai multe ori se abandonează. Aici trebuie căutat de altfel şi răspunsul la întrebarea „de ce produsele industriei noastre locale nu beneficiază de un plasament sigur pe piaţa externă?“. — Nu avem încă experienţă în comerţul exterior ! — se spune la Direcţia de industrie locală. Desigur, experienţa se cîştigă, dar se mai şi învaţă de la alţii. Pentru aceasta, trebuie dezvoltate funcţiile comerciale ale activităţii economice. La nici o întreprindere de industrie locală din judeţul nostru — cinci la număr ! — nu există un cadru de specialitate care să urmărească îndeaproape realizarea producţiei destinată exportului, satisfacerea termenelor contractuale, conjunctura pieţei externe, să întreţină relaţii cu întreprinderile specializate în comerţ exterior, şi chiar cu delegaţii unor firme străine. Nimic din toate acestea. Doar la D.I.L. există desemnaţi în acest scop, un inginer şi un tehnician, în asemenea condiţii, cu o asemenea organizare, se subînţelege că nu se poate desfăşura o activitate de export certă şi întotdeauna se vor ivi fisuri — fie la încheierea contractelor, fie la satisfacerea clauzelor pe care ele le cuprind iată aşadar, o seamă de consideraţiuni privind exportul produselor şi posibilităţile încă nevalorificate ce există în întreprinderile noastre de industrie locală. Este de datoria direcţiei judeţene de industrie locală, a organizaţiilor de partid din fiecare întreprindere, să-şi concentreze întreaga atenţie asupra modului în care se desfăşoară activitatea de comerţ exterior , pornind de la prospectarea pieţei şi încheierea contractelor de livrări, şi pînă la onorarea lor, la cel rmai înalt nivel de exigenţă. Aceasta, în primul rînd pentru faptul, că de acum, creşterea veniturilor întregului colectiv este legată nemijlocit de îndeplinirea în bune condițiuni a sarcinilor de export. A întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Covasna str. Ciucului nr. 55 angajează: ■ ZIDARI ■ DULGHERI * FIERARI-BETONIȘTI ■ PARCHETARI ■ TIMPLARI BINALE » MUNCITORI NECALIFICAȚI Se asigură cazarea în dormitoarele comune și masa la cantină, contra cost. Informații la serviciul organizării muncii, telefon 1246. A întreprinderea judeţeană de gospodărie locativă Sf. Gheorghe, str Bánki Donáth nr. 27 contractează pe anul 1971 locuinţe proprietate personală, diferite tipuri şi conforturi, cu plata integrală sau în rate. Consultarea proiectelor şi diferite informaţii se pot obţine zilnic la serviciul tehnic al întreprinderii, telefon 1930. Contractările se fac pentru orașele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc și Covasna.