Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)
1971-04-20 / nr. 306
ANUL IV. Nr. 306 * ....................~........ HANDBAL FEMININ, DIVIZIA B Oltul — Constructorul Baia Mare 12 — 8 (5-4) După ce în etapa anterioară „textilistele“ cedaseră în deplasare două puncte preţioase (10—15 cu Sparta Mediaş) duminică dimineaţa în disputa cu Constructorul Baia Mare (locul 6) ele au obţinut o preţioasă şi reconfortantă victorie, mult aplaudată de spectatorii prezenţi la meci. La fluierul arbitrului M. Curteanu — Buzău, care a condus foarte bine, s-au aliniat formaţiile : Oltul , Mezei — Bálint, Mátyás, Berszán, Buceleanu, Szakács, Daczo şi Hegyessi. Constructorul : Costin — Szepesi, Tomnicsek, Oros, Tóth, Marian, Pintea şi Varga, încă de la început „textilistele“ se distanţează, astfel că în min. 15 ele conduceau cu 5—2. în ultima parte a primei reprize oaspetele, profitînd de cîteva breşe în blocajul „textilist“ reduc din handicap. Scor la pauză : 5—4. După pauză Bálint îşi reglează tirul şi cu şuturi de la distanţă, perforează zidul jucătoarelor de la Constructorul. Finalul partidei găseşte echipa gazdă în atac şi în minutul 49 Szakács înscrie ultimul gol al partidei stabilind scorul de 12—8. Victoria obţinută, şi mai ales evoluția de ansamblu a echipei ne dă speranța într-o comportare superioară in acest retur de campionat. IOAN HATOS, coresp. FOTBAL DIVIZIA C După un meci de slabă factură tehnică Oltul - Minerul 2-1 (1-0) Pe un teren bun şi o vreme splendidă, cele două echipe au oferit numeroşilor spectatori aflaţi în tribunele stadionului din localitate o dispută cârză, dar de slab , nivel tehnic, încheiată, după mari emoţii, cu victoria la limită a gazdelor. Un rezultat die egalitate nu ar fi surprins pe nimeni, deoarece echipa minerilor din Bălan a practicat un joc bun, echilibrat, cu o pregnantă tentă ofensivă, creîndu-şi, în special în repriza a Il-a, numeroase ocazii clare de gol rămase însă nefructificate din cauza pripelii atacanţilor precum şi a intervenţiilor salvatoare ale lui Fülöp. Replica ştearsă a textiliştilor ne întăreşte convingerea că echipa traversează o perioadă de acută criză de formă. Dacă pînă acum reclamam lipsa unui înaintaş central de valoare, capabil să finalizeze, în jocul de duminică a fost necorespunzător şi aportul mijlocaşilor , lipsiţi de intuiţie şi spirit de anticipare a fazelor de joc. Dacă adăugăm la aceasta şi fisurile din centrul apărării textiliste precum şi potenţialul fizic scăzut al majorităţii jucătorilor, găsim argumente suficiente pentru a explica degrigolada ce domneşte în sinul acestei echipe. Conducerea tehnică a echipei va trebui să ia fără întîrziere măsurile ce se impun spre a readuce echipa pe linia bunei comportări dovedite de aceasta în turul campionatului. Partida de duminică a debutat furtunos, textiliştii reuşindsă deschidă scorul în minutul 2 . Csősz, infiltrat în careul advers pasează înapoi lui Goga care reia fulgerător de la 18 metri în colţul din stingă porţii. Fără a acuza lovitura primită, minerii reuşesc să echilibreze jocul printr-o acoperire raţională a spaţiului de joc şi contraatacuri rapide, purtate în special pe partea stingă. Marcajul strict aplicat de apărătorii echipei oaspe, incomodează vădit pe atacanţii textilişti, care reuşesc rareori să se apropie de poarta apărată de Gocsman. Se joacă rapid, cu multă risipă de energie, dar cele două apărări nu pot fi surprinse, în această repriză ele făcîndu-şi datoria pe deplin. Impresionează travaliul enorm al trioului Pali —Zsido- Crişu de la Minerul care menţine jocul echilibrat, creînd şi periculoase acţiuni de atac. (In min. 37 şutul lui Selymesi XV va nimeri bara). Din atacul gazdelor se remarcă jocul avîntat tehnic al lui Boroş care-şi depăşeşte cu uşurinţă adversarul direct, centrează periculos dar şi ratează mult. Situaţii bune de a înscrie sunt ratate de textilişti în minutele 25 şi 20 de către Boroş şi respectiv Bozin II. Repriza a doua este o copie a celei de început, numai că minerii vor fi mai insistenţi în atac şi în minutul 78 reuşesc să înscrie prin Pali, care reia de la 16 metri — nemarcat de nici un apărător — la vinclu, în stingă lui Fülöp. Tribunele au amuţit. Aproape nimeni nu mai spera în victorie, mulţi dintre spectatori îndreptindu-se spre ieşire. Surpriza este pe cale să se producă în minutul 88 cînd Selymesi, singur cu portarul textiliştilor, trage prea încet şi Fülöp reuşeşte să reţină, în ultimul minut de joc la o lovitură liberă de pe partea dreaptă a terenului, executată de Boroş, Raduly reia cu capul spre poartă, dar un apărător comite heniţ. Arbitrul apreciază că henţul a fost comis după ce mingea a intrat în poartă şi acordă gol. Final dramatic deci, punctat însă şi de manifestări nesportive , Gocsman l-a lovit pe arbitru, iar Györfy i-a „gratulat“ pe „cavalerii fluierului“ cu expresii deplasate, indecente. Cele două formaţii au evoluat în următoarea alcătuire: Oltul: Fülöp— Maksai, Lörincz, Dancsuly, Rákosi, Bozin II, Bozin I (min. 65 Ţifrea), Hollo, Goga (min. 46 Raduly), Csősz, Boros. Minerul : Gocsman — Szabó, Lucaciu, Bartók, Gergely, Pali, Zsidó, Crişu, Selymesi IV, Cristea, Györfi. . Partida a fost excelent condusă de o, brigadă de arbitri din București, avîndu-l la centru pe Nicolae Petriceanu. TANASE coprean Forestierii au început jocul destul de timid. In prima parte a jocului echipa care se antrenează mai mult şi atacă mai periculos este C.F.R.-ul. Ea îşi organizează mai bine jocul la mijlocul terenului şi numai ineficacitatea atacanţilor face ca în minutele 20, 25 şi 37 tabela de marcaj să nu se modifice. Atacurilor repetate ale oaspeţilor „localnicii“ le răspund printr-un joc economicos şi contraatacuri periculoase (în minutele 17 prin Ardeleanu şi 24 prin Kelemen). Jocul echilibrat, de studiu, din prima repriză va căpăta im cursul celei de a doua părţi a jocului un cu totul alt aspect. Gazdele atacă furibund poarta adversă, mai ales prin trioul Jakab — Kelemen — Ardeleanu, mult schimbat în bine în această parte a jocului. In minutul 61 Ardeleanu execută frumos o lovitură liberă, portarul respinge şi Simon înscrie din apropiere, făcînd ca tabela de marcaj să arate 1-0 în favoarea Forestierului. Nu trec însă decit două minute şi oaspeţii în urma unui contraatac periculos egalează prin Puşloiu. Jocul devine mai nervos, depăşind pe alocuri limitele regulamentului şi arbitrul elimină just în minutul 70 pe Kertész pentru lovirea intenţionată a adversarului. Deşi rămaşi, în, zece oameni, gazdele joacă mai bine şi în minutul 75 Kelemen primind o pasă de la Ardeleanu, pătrunde în careul de 16 metri, unde este faultat. Lovitura de penalti este bine trasă de Ardeleanu, şi... 2—1 pentru Forestierul. Gazdele atacă în continuare şi unele acţiuni bine gîndite, sunt greu stopate de apărarea ceferistă. Inminutul 87 însă, mingea plecată de la Barabás ajunge la Molnár. Urmează o pasă precisă la Ardeleanu, care înscrie cel mai frumos gol al partidei, stabilind scorul final : 3—1 pentru gazde. După aspectul jocului în special superiorităţii din a doua repriză, victoria Forestierului este pe deplin meritată. S-au remarcat : Molnár, Posea, Kelemen, Jakab, Ardeleanu de la gazde şi Puştoiu de la oaspeţi. Forestierul a aliniat formaţia : Szabó I, Molnár, Antal, Kertész, Barabás, Jakab, Szöcs (Simon), Kelemen, Ardeleanu, Szabó II. ION MANU Joc frumos, victorie meritată Forestierul — C.F.R. Sighişoara 3 — 1 (0-0) Tîrgu Secuiesc, stadionul principal. Timp ploios, peste 1000 de spectatori. Au marcat : Ardeleanu in minutele 75 (din 11 m.) şi 87, Simon în minutul 61, pentru gazde, respectiv Puşloiu, minutul 63, pentru oaspeţi. Atac al Oltului la poarta oaspeţilor HANDBAL DIVIZIA ŞCOLARĂ Şcoala sportivă Sf. Gheorghe — Liceul Bolyai Tg. Mureş 7 - 5 (4-3) Tinerele handbaliste de la Şcoala sportivă şi-au mai adăugat două puncte la „zestre“ ca urmare a victoriei obţinute duminică dimineaţa asupra colegelor de întrecere de la Liceul Bolyai din Tîrgu Mureş. Jocul de un nivel tehnic mediu, s-a caracterizat printr-o luptă acerbă pentru cele două puncte puse în joc. A fost o victorie a voinţei, obţinută în faţa unui adversar valoros. începutul le este favorabi gazdelor care conduc în minutul 12 cu 2-0. Pînă la sfîrşitul primei reprize diferenţa de 1—2 goluri în favoarea localnicelor se menţine, dar în minutul 36 oaspetele egalează : 5—5. Cu două minute înainte de final mureşencele au balonul şi se părea că vor înscrie, dar cu un ultim efort gazdele recuperează mingea şi înscriu prin Bogdan. Scor : 6—5. Mai erau doar 5 secunde de joc cînd Hegyesi (Sc. sportivă) culege un balon în terenul advers și singură cu portarul înscrie, scorul devenind 7—5. Sportivi români în întîlniri internaţionale . La sfîrşitul săptămmii trecute floretistele românce au obţinut un cublu succes în marile concursuri desfăşurate în sala „Pierre de Coubertin“ din Paris. Reprezentantele noastre au cîştigat patrulaterul pe echipe întrecînd formaţiile Franţei, Ungariei şi Italiei, iar în turneul individual, Ileana Drîmbă s-a dovedit cea mai bună dintre cele 110 concurente participante la „Trofeul Bean Jeanty“. Comentînd victoria floretistei românce, corespondentul agenţiei France Presse scrie între altele : „Protagonistă a celor mai importante concursuri din ultimii ani, românca Ileana Drîmbă (în vîrstă de 25 de ani), a cîştigat cu brio „Cupa chalange L. Jeanty“, care a reunit la Paris ,pe cele mai valoroase scrimere. In ciuda unei înfrângeri în al doilea asalt (cu franţuzoaica Ceretti), Ileana. Drîmbă a evoluat excelent în continuare asigurîndu-și primul loc cu 4 victorii, ultima decisivă, asupra campioanei franceze Brigitte Gapais. Celelalte patru finaliste : românca Olga Orbán Szabó, fostă campioană mondială, maghiarele Simonfy, campioană mondială universitară, Rejte, fostă campioană olimpică şi franţuzoaica Ceretti, finalistă la mondialele de la Ankara, au terminat în această ordine, rezultat care demonstrează valoarea deosebită a acestei grupe“. „ Campionatele internaţionale de tenis ale Siciliei, contînd pentru Marele , premiu al Federaţiei internaţionale, au luat sfîrşit la Palermo odată cu desfăşurarea finalelor în probele de dublu. La feminin, cuplul Gail Chanfrau (Franţa) — Helga Schultze (R. F. a Germaniei) a învins în două seturi : 6—4, 6—3 perechea cehoslovacă Maria Neumanova-Miroslava Holubova. Finala de dublu bărbaţi nu s-a putut disputa, deoarece jucătorul român Ion Ţiriac, după cum anunţă corespondentul agenţiei France Presse, acuzînd o indispoziţie nu l-a putut seconda pe Ilie Năstase. Astfel, titlul în această probă a revenit perechii franceze Barthes-Goven. Deşi învins la aceste campionate, Ilie Năstase (eliminat în „sferturile“ de finală de către Pierre Barthes) continuă să conducă în clasamentul „Marelui Premiu Fiut“ cu 39 puncte, urmat de Taylor (Anglia) — 26 puncte, Barthes (Franţa) — 19 puncte, Ţiriac (România) — 15 puncte, Okker (Olanda) — 12 puncte etc. GÜVINTÜR NOÜ licit TĂIETORUL de... unghii După ce şi-a ascuţit briceagul „pe tocila“ huliganismului, Ştefan Sanok, din Catalina, a poposit în Tîrgu Secuiesc ameninţînd pe stradă trecătorii cu lama cuţitului. Reţinut de organele de miliţie, Ştefan Sanok şi-a motivat gesturile, prin faptul că se pregătea să-şi taie... unghiile. Cele 5 luni administrate, conform Decretului 153, credem că-i vor fi suficiente pentru a-şi întreţine în condiţii optime manichiura. OBER-BUEIND OJDULEAN loan Pavel, din Ojdula, avea o meteahnă incurabilă, jocul de cărţi. Cîştiga băiatul bani şi obiecte. Şi cînd i se terminau banii îşi maltrata mama pentru a-i obţinecu forţa. La ultimul „joc“, de acest fel, pluşatul nu şi-a atins scopul scontat, drept pentru care Ober-bleindul rostit de instanţa de judecată s-a ridicat la... 5 luni închisoare. .ŞI-A LUAT UN STÎLP BRATE Dispunînd de chei false, Ioan Cazacu, din Arad, a deschis portiera autobasculantei 33 B—1533 , şi dus a fost. Dar spre nenorocul lui nu a ajuns la destinaţie din cauza unui stîlp, care-l aştepta la întîlnirea nocturnă. Nu ştim dacă stîlpul s-a lipit de el sau el de stîlp. Cert este că într-un an şi şase luni va avea tot timpul să afle adevărul. MANDAT, DAR NU POŞTALDeşi tînăr în meserie, factorul poştal Francisc Mezei, de la Oficiul din Sfîntu Gheorghe, a avut destul timp pentru a pătrunde tainele delapidării, cauzînd un prejudiciu de 4.437 lei. Preventiv, într-unua din zile, lui i s-a înmînat un mandat, dar, evident, nu unul poștal. AURELIA LOJINSCHI II MEMENTO MARŢI, 20 APRILIE DIACMA SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Unghiul de cădere (firele 10, 16, 18, 20). „VASILE ROAITA" - Cazul sergentului Grişa (ora 17) — Fredy şi cîntecul preeriei (ora 19). TÎRGU SER 11ESC „8 MAI“ — Iubita lui Graminia (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA Hibernatus (orele „VICTORIA" 18,20). ÎNTORS!IR A BUZĂULUI CASA DE CULTURA — Soarele alb al pustiului (ora 19) . B A R A O LT CASA DE CULTURA — Hei, (ora 20). 18,00 Ateneu — emisiune de actualitate muzicală; 18,30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri . 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de seară: 20,00 50 de ani în 50 de evocări ; 20,20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr ; 20,30 Seară de teatru : „Febre“ de Horia Lovinescu. In distribuţie : Irina Petrescu, Doina Ţuţescu, Virgil Ogăşeanu, Fory Eterle, Toma Dimitriu, Vasile Niţulescu, Mihai Mereuţă, Victoria Mierlescu, Mircea Constantinescu şi alţii, 21,50 Muzică uşoară cu Anda Călugăreanu şi formaţia Horia Moculescu. 22,10 Prim-pian : Teodor Tom — inginer proiectant-şef la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti, 22,40 Telejurnalul de noapte. Vreme uşor instabilă, mai ales în cursul după amiezii cînd local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din vest şi nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 şi +4 grade, iar maximele între +12 şi +17 grade. Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE tu. Un proverb spune : „Văd ce fel de om eşti, după felul cum îţi păstrezi vechile lucruri“. Nu avem pretenţia de a generaliza înţeleptul proverb, nici de a analiza activitatea C.A.P. din Mărtineni după felul în care „îşi păstrează vechile lucruri“. Despre ce este vorba ? Dacă intri pe uşa arhivei — foarte uşor, de altfel, întrucît este închisă doar cu o banală cheie — te izbeşte în primul rînd, un „parfum“ de cavou. Impresia care ţi-o produce mirosul este întărită de ceea ce recepţionezi prin analizatorii vizuali : rafturi gata-gata să se dărîme din cauza putreziciunii şi din cauza maldărului de hîrţoage peste care domneşte o haotică dezordine şi un praf ce te uluieşte. Urmele ospăţului şoricesc sunt la vedere. Pe imprimatele folosite (şi nefolosibile acum), pentru care — pe vremuri — s-au plătit bani, se poate citi : „Fişa individuală a ei...“ sau „Situaţia justificativă a fapt...“. Restul a constituit elementul cu care şoarecii şi-au potolit pofta biologică de a-şi toci colţii în continuă creştere. Ne mirăm cum de nu cad şubredele rafturi sub povara unui aparat de radio (!) împachetat, legat cu sfoară, care — probabil — în scriptele de inventar figurează la capitolul „casări“. Sau a lăzilor cu plante de cameră şi a ghivecelor, aflate şi ele în .. . păstrare la arhivă. Sunt şi dosare care conţin acte, fişe, cartoteci, registre, carnete, blocuri, note de comandă, procese verbale, situaţii de evidenţă, cu cifre şi date, cu zile în care au fost întocmite. Citim „Proces verbal, dresat azi, 15 septembrie 1951“. Aproape 20 de ani ! în curînd piese de muzeu. Şi, forţîndu-ne memoria, ajungem la concluzia că termenul de păstrare a actelor în arhiva unui C.A.P. este cel mult 15 ani ! Ameţiţi de cele văzute şi.. simţite, ieşim — glonţ. Prima pornire este dorinţa de a afla cine se face răspunzător de această situaţie. Tînăra contabilă Katalin Kiss precum şi Irma Kovács, ne lămuresc : „Ştiţi, noi nu am primit dispoziţie de la nimeni. De altfel în atribuţiile noastre de serviciu nu intră punerea la punct a unei arhive neglijate ... Bine, dar totuşi, cine ? ... Ştim că de întreaga activitate administrativă răspunde contabilul şef. „Tovarăşul contabil şef András Konya, este de două săptămîni la Tîrgu Mureş, la examene. . Arhiva aceasta nu a fost pusă în ordine de aproximativ 4 ani“. Ani în care în arhivă a intrat cine a vrut şi a făcut ce a vrut, ani în care — după aspect — actele au fost aruncate claie peste grămadă, devenind o superbă hrană pentru şoareci şi mucegai. Neglijenţa contabilului şef András Konya, este incalificabilă. Cînd afirmăm aceasta ne gîndim la faptul că există în amintita arhivă imprimate de care contabilul șef răspunde nu numai din punct de vedere material. Este inadmisibil să nu fii preocupat de felul cum sînt depozitate și păstrate acte oficiale, justificative să nu fii în stare a transmite o sarcină unui subordonat de a pune la punct arhiva cooperativei agricole, de a ţine o evidenţă a actelor intrate, de a răspunde de tot ceea ■e este acolo. Organele în drept vor trebui ia măsuri energice şi urgente, care să constituie un . . . semnal de alarmă şi pentru alte unităţi agricole unde — eventual — mai există asemenea stări de lucruri. ORADEANU 0 arhivă cu... bucluc 1 ■HŐBB lüli USffiüfl EWSm fiW La Fabrica de ţigarete Sfîntu Gheorghe Grija pentru grija pentru producţie Deşi nu se putea spune că evenimentul era neobişnuit, sărbătoarea care a avut loc acum cîteva săptămîni în sala de festivităţi a Fabricii de ţigarete din Sfîntu Gheorghe purta o amprentă a ineditului. S-ar părea că mă contrazic. Nu. Şi de ce a intrat în tradiţie sărbătorirea celor care ies la pensie, deci nimic neobişnuit. E un omagiu pe care-l aducem oamenilor, muncii depuse de ei ani în şiş. De data aceasta însă, seara festivă organizată la Fabrica de ţigarete era oferită în sănătatea lui Iuliu Tompa, om care a muncit nu mai puţin de 46 de ani la această întreprindere. 46 de ani. O viaţă de om, înainte şi după 23 August. Putea să se pensioneze mai de mult. N-a făcut-o. îi era dragă munca, colectivul în care lucra, fabrica. Acum, şi cu bucurie, dar şi cu părere de rău, va păşi prin fabrică numai ca vizitator, însă — hotărît lucru — Iuliu Tompa va mai veni pe aici. Şi azi îi e dragă fabrica, oamenii. Condiţiile de muncă îl fac să fie apropiat locurilor pe unde şi-a purtat paşii vreme de 46 de ani, cu atît mai mult cu cit în anii noştri fabrica şi-a ridicat capacitatea de producţie şi prin coeficientul de productivitate, datorat în bună măsură grijii pe care o acordă condiţiilor de muncă conducerea întreprinderii. — Poate că acesta este secretul care l-a păstrat pe Iuliu Tompa în serviciul întreprinderii : grija faţă de om. Dacă ar fi să enumerăm toate cele care sunt la dispoziţia oamenilor, a muncitorilor, vom vedea că în economia spaţială a fabricii ele ocupă un loc preponderent : o grădiniţă în care copiii salariaţilor buchisesc primele taine ale vieţii în cărţile cu poze, sub supravegherea atentă a unui personal competent, un dispensar sanitar cu „medicul nostru“ şi cadre sanitare medii, o sală de mese în care salariaţii pot lua gustarea adusă de acasă, un bufet deschis aici, în incinta instituţiei, la propunerea salariaţilor în ultima adunare generală. In seara aceea a ieşit la pensie şi bătrânul Carol Karácsonyi. Peste 30 de ani de muncă. In seara aceea, mai bine de 140 de oameni s-au adunat pentru a cinsti anii de muncă ai celor doi, ani în care n-au fost sancţionaţi, n-au lipsit niciodată nemotivat din lucru, n-au avut nici un fel de abateri ... Manifestarea a deschis poate ochii tinerilor spre aceste două exemple vii de muncă şi corectitudine. Şi de la ei au învăţat mulţi alţii să iubească locul de muncă, colectivul, condiţiile pe care le oferă întreprinderea, celor care muncesc aici. Mai ales în ultimii ani au fost depuse eforturi substanţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. In sălile mari, spaţioase s-a redus toxicitatea de circa 7 ori, s-a instalat lumină fluorescentă, în secţia „confecţionarea ţigaretelor“ a fost montată o instalaţie de condiţionat aerul ... Spuneam că grija faţă de om are ca urmare firească ridicarea productivităţii muncii. Deci este cît se poate de firesc că la această întreprindere în primul trimestru al anului planul valoric a fost îndeplinit şi depăşit, în cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., cu aproape 6 la sută. Nici ridicarea calificării n-a fost lăsată de-o parte , nu demult a fost inaugurată activitatea unui cabinet tehnic avînd această destinaţie. Datorită acestor condiţii pe care conducerea întreprinderii, sub directa îndrumare a organizaţiei de partid şi în armonioasa colaborare cu comitetul sindicatului, le pune la dispoziţia tuturor celor care se încadrează la această întreprindere, media salariului, pe cap de salariat, se cifrează la 1150 lei lunar, fluctuaţia personalului este foarte redusă, în toate sectoarele şi secţiile existînd mulţi oameni cu peste 30 de ani vechime. Şi angajaţii îşi aduc din plin contribuţia la realizarea planului. Anul trecut, de pildă, peste 40 de muncitori au primit steluţele argintii de fruntaşi în producţie. Printre ei se numără şi Margareta Gal şi Eva Gajdo de la secţia preparat, Wilhelm Veres de la tăiat, Ştefan Szénasi de la confecţionat, Rozalia Nagy de la împachetat. — Ne interesează în mod deosebit condiţiile de muncă şi viaţă ale salariaţilor noştri, îmi spune inginerul Ştefan Molnár, directorul întreprinderii. Pînă acum, ca să mă refer numai la activitatea distrării v-educativă, aveam doar sala de festivităţi unde organizam întruniri, manifestări cultural-sportive. De curînd, am început amenajarea unui teren de tenis, unde se vor desfăşura însă şi alte jocuri sportive. Mişcarea în aer liber, pe lîngă antidotul pe care îl servim zilnic personalului, va contribui, în mod eficient la menţinerea sănătăţii şi bunei dispoziţii a oamenilor noştri, fapt ce se va repercuta în ridicarea productivităţii muncii. Grijă pentru om, grijă pentru producţie. Oamenii ? Numai anul trecut au fost trimişi prin comitetul sindicatului aproape 50, la odihnă şi tratament. Producţia ? Angajamentul asumat în cinstea măreţei sărbători de la 8 mai de către colectivul fabricii de ţigarete se cifra la 200 mii lei. — Dar la 31 martie noi realizaserăm peste plan produse în valoare de 1.337.000 lei, mă informează Dumitru Pop, președintele sindicatului. Iată dar, în cîteva cuvinte secretul atîtor ani de muncă în serviciul acestei întreprinderi, ani de muncii ai lui Iuliu Tompa, ai lui Garol Karácsonyi... — Și ai lui Teodor Simon, care în martie împlinește 30 de ani de muncă, adaugă secretarul comitetului de partid, tov. Carol Balázs. Ştiu asta, aşa cum ştiu vîrsta fiecăruia dintre cei care sînt exemple în muncă. Ştiu asta aşa cum trebuie să ştie un membru al unei familii vîrsta celorlalţi componenţi ai familiei. Căci noi, aici, sîntem o familie, o familie veche și unită. Reportaj publicitar de VASILE ARTENIE Pag. 3