Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-20 / nr. 306

ANUL IV. Nr. 306 * ....................~........ HANDBAL FEMININ, DIVIZIA B Oltul — Constructorul Baia Mare 12 — 8 (5-4) După ce în etapa anterioară „textilistele“ cedaseră în deplasare două puncte preţioase (10—15 cu Sparta Mediaş) duminică dimineaţa în disputa cu Constructorul Baia Mare (locul 6) ele au obţinut o pre­ţioasă şi reconfortantă victorie, mult aplaudată de spectatorii pre­zenţi la meci. La fluierul arbitrului M. Curtea­­nu — Buzău, care a condus foarte bine, s-au aliniat formaţiile : Oltul , Mezei — Bálint, Mátyás, Berszán, Buceleanu, Szakács, Da­­czo şi Hegyessi. Constructorul : Costin — Szepesi, Tomnicsek, Oros, Tóth, Marian, Pintea şi Varga, încă de la început „textilistele“ se distanţează, astfel că în min. 15 ele conduceau cu 5—2. în ultima parte a primei reprize oaspetele, profitînd de cîteva breşe în blo­cajul „textilist“ reduc din handi­cap. Scor la pauză : 5—4. După pauză Bálint îşi reglează tirul şi cu şuturi de la distanţă, perforează zidul jucătoarelor de la Constructorul. Finalul partidei găseşte echipa gazdă în atac şi în minutul 49 Sza­kács înscrie ultimul gol al partidei stabilind scorul de 12—8. Victoria obţinută, şi mai ales e­­voluția de ansamblu a echipei ne dă speranța într-o comportare su­perioară in acest retur de campio­nat. IOAN HATOS, coresp. FOTBAL DIVIZIA C După un meci de slabă factură tehnică Oltul - Minerul 2-1 (1-0) Pe un teren bun şi o vreme splen­didă, cele două echipe au oferit numeroşilor spectatori aflaţi în tribunele stadionului din­­ locali­tate o dispută c­ârză, dar de slab , nivel tehnic, încheiată, după mari emoţii, cu victoria la limită a gazdelor. Un rezultat die egalitate nu ar fi surprins pe nimeni, deoarece echipa minerilor din Bălan a practicat un joc bun, echilibrat, cu o pregnantă tentă o­­fensivă, creîndu-şi, în special în repriza a Il-­a, numeroase ocazii clare de gol rămase însă nefructi­ficate din cauza pripelii atacanţi­lor precum şi a intervenţiilor sal­vatoare ale lui Fülöp. Replica ştearsă a textiliştilor ne întăreşte convingerea că echipa traversează o perioadă de acută criză de formă. Dacă pînă acum reclamam lipsa u­­nui înaintaş central de valoare, ca­pabil să finalizeze, în jocul de du­minică a fost necorespunzător şi aportul mijlocaşilor , lipsiţi de in­tuiţie şi spirit de anticipare a faze­lor de joc. Dacă adăugăm la aceas­ta şi fisurile din centrul apărării textiliste precum şi potenţialul fi­zic scăzut al majorităţii jucătorilor, găsim argumente suficiente pentru a explica degrigolada ce domneşte în sinul acestei echipe. Conduce­rea tehnică a echipei va trebui să ia fără întîrziere măsurile ce se impun spre a readuce echipa pe linia bunei comportări dovedite de­­ aceasta în turul campionatului. Partida de duminică a debutat furtunos, textiliştii reuşind­­să des­chidă scorul în minutul 2 . Csősz, infiltrat în careul advers pasează înapoi lui Goga care reia fulgeră­tor de la 18 metri î­n colţul din stin­gă porţii. Fără a acuza lovitura pri­mită, minerii reuşesc să echilibre­ze jocul printr-o acoperire raţio­nală a spaţiului de joc şi contra­atacuri rapide, purtate în special pe partea stingă. Marcajul strict aplicat de apărătorii echipei oas­pe, incomodează vădit pe atacan­ţii textilişti, care reuşesc rareori să se apropie de poarta apărată de Gocsman. Se joacă rapid, cu multă risipă de energie, dar cele două a­­părări nu pot fi surprinse, în a­­ceastă repriză ele făcîndu-şi dato­ria pe deplin. Impresionează trava­liul enorm al trioului Pali —Zsido- Crişu de la Minerul care menţine jocul echilibrat, creînd şi pericu­loase acţiuni de atac. (In min. 37 şutul lui Selymesi XV va nimeri bara). Din atacul gazdelor se re­marcă jocul avîn­tat tehnic al lui Boroş care-şi depăşeşte cu uşurin­ţă adversarul direct, centrează pe­riculos dar şi ratează mult. Situaţii bune de a înscrie sunt ratate de tex­tilişti în minutele 25 şi 20 de către Boroş şi respectiv Bozin II. Repriza a doua este o copie a ce­lei de început, numai că minerii vor fi mai insistenţi în atac şi în minutul 78 reuşesc să înscrie prin Pali, care reia de la 16 metri — nemarcat de nici un apărător — la vinclu, în stingă lui Fülöp. Tri­bunele au amuţit. Aproape nimeni nu mai spera în victorie, mulţi dintre spectatori îndreptindu-se spre ieşire. Surpriza este pe cale să se producă în minutul 88 cînd Selymesi, singur cu portarul texti­liştilor, trage prea încet şi Fülöp reuşeşte să reţină, în ultimul minut de joc la o lovitură liberă de pe partea dreaptă a terenului, exe­cutată de Boroş, Raduly reia cu capul spre poartă, dar un apără­tor comite heniţ. Arbitrul aprecia­ză că henţul a fost comis după ce mingea a intrat în poartă şi acor­dă gol. Final dramatic deci, punc­tat însă şi de manifestări nespor­tive , Gocsman l-a lovit pe arbitru, iar Györfy i-a „gratulat“ pe „cava­lerii fluierului“ cu expresii depla­sate, indecente. Cele două formaţii au evoluat în următoarea alcătuire: Oltul: Fülöp— Maksai, Lörincz, Dancsuly, Rákosi, Bozin II, Bozin I (min. 65 Ţifrea), Hollo, Goga (min. 46 Raduly), Csősz, Boros. Minerul : Gocsman — Szabó, Luca­­ciu, Bartók, Gergely, Pali, Zsidó, Crişu, Selymesi IV, Cristea, Györfi. . Partida a fost excelent condusă de o, brigadă de arbitri din Bucu­rești, avîndu-l la centru pe Nicolae Petriceanu. TANASE coprean Forestierii au început jocul des­tul de timid. In prima parte a jo­cului echipa care se antrenează mai mult şi atacă mai periculos este C.F.R.-ul. Ea îşi organizează mai bine jocul la mijlocul terenului şi numai­ ineficacitatea atacanţilor fa­ce ca în minutele 20, 25 şi 37 ta­bela de marcaj să nu se modifice. Atacurilor repetate ale oaspeţilor „localnicii“ le răspund printr-un joc economicos şi contraatacuri pe­riculoase (în minutele 17 prin Ar­­deleanu şi 24 prin Kelemen). Jocul echilibrat, de studiu, din prima re­priză va căpăta im­ cursul celei de a doua părţi a jocului un cu totul alt aspect. Gazdele atacă furibund poarta adversă, mai ales prin trioul Jakab — Kelemen — Ardeleanu, mult schimbat în bine în această parte a jocului. In minutul 61 Ar­deleanu execută frumos o lovitură liberă, portarul respinge şi Simon înscrie din apropiere, făcînd ca tabela de marcaj să arate 1-0 în favoarea Forestierului. Nu trec în­să decit două minute şi oaspeţii în urma unui contraatac periculos e­­galează prin Puşloiu. Jocul devine mai nervos, depă­şind pe alocuri limitele regulamen­tului şi arbitrul elimină just în minutul 70 pe Kertész pentru lovi­rea intenţionată a adversarului. Deşi rămaşi, în, zece oameni, gaz­dele joacă­ mai bine şi în­­ minutul 75 Kelemen primind o pasă de la Ardeleanu, pătrunde în careul de 16 metri, unde este faultat. Lovitu­ra de penalti­ este bine trasă de Ardeleanu, şi... 2—1 pentru Fores­tierul. Gazdele atacă în continua­re şi unele acţiuni bine gîndite, sunt greu stopate de apărarea ce­feristă. In­­minutul 87 însă, mingea plecată de la Barabás ajunge la Molnár. Urmează o pasă precisă la Ardeleanu, care înscrie cel mai frumos gol al partidei, stabilind scorul final : 3—1 pentru gazde. După aspectul jocului în special superiorităţii din a doua repriză, victoria Forestierului este pe deplin meritată. S-au remarcat : Molnár, Posea, Kelemen, Jakab, Ardeleanu de la gazde şi­ Puştoiu de la oaspeţi. Forestierul a aliniat formaţia : Szabó I, Molnár, Antal, Kertész, Barabás, Jakab, Szöcs (Simon), Ke­lemen, Ardeleanu, Szabó II. ION MANU Joc frumos, victorie meritată Forestierul — C.F.R. Sighişoara 3 — 1 (0-0) Tîrgu Secuiesc, stadionul principal. Timp ploios, peste 1000 de spectatori. Au marcat : Ardeleanu in minutele 75 (din 11 m.) şi 87, Si­mon în minutul 61, pentru gazde, respectiv Puşloiu, minutul 63, pentru oaspeţi. Atac al Oltului la poarta oaspeţilor HANDBAL DIVIZIA ŞCOLARĂ Şcoala sportivă Sf. Gheorghe — Liceul Bolyai Tg. Mureş 7 - 5 (4-3) Tinerele handbaliste de la Şcoala sportivă şi-au mai adăugat două puncte la „zestre“ ca urmare a vic­toriei obţinute duminică diminea­ţa asupra colegelor de întrecere de la Liceul Bolyai din Tîrgu Mureş. Jocul de un nivel tehnic mediu, s-a caracterizat printr-o luptă a­­cerbă pentru cele două puncte pu­se în joc. A fost o victorie a vo­inţei, obţinută în faţa unui adver­sar valoros. începutul le este favorabi gaz­delor care conduc în minutul 12 cu 2-0. Pînă la sfîrşitul primei reprize diferenţa de 1—2 goluri în favoarea localnicelor se menţine, d­ar în minutul 36 oaspetele ega­lează : 5—5. Cu două minute înainte de final mureşencele au balonul şi se părea că vor înscrie, dar cu un ultim e­­fort gazdele recuperează mingea şi înscriu prin Bogdan. Scor : 6—5. Mai erau doar 5 secunde de joc cînd Hegyesi (Sc. sportivă) culege un balon în terenul advers și singu­ră cu portarul înscrie, scorul de­venind 7—5. Sportivi români în întîlniri internaţionale . La sfîrşitul săptămmii trecute floretistele românce au obţinut un cublu succes în marile concursuri desfăşurate în sala „Pierre de Coubertin“ din Paris. Reprezentan­tele noastre au cîştigat patrulaterul pe echipe întrecînd formaţiile Fran­ţei, Ungariei şi Italiei, iar în tur­neul individual, Ileana Drîmbă s-a dovedit cea mai bună dintre cele 110 concurente participante la „Tro­feul Bean Jeanty“. Comentînd victoria floretistei ro­mânce, corespondentul agenţiei France Presse scrie între altele : „Protagonistă a celor mai importante concursuri din ultimii ani, românca Ileana Drîmbă (în vîrstă de 25 de ani), a cîştigat cu brio „Cupa cha­­lange L. Jeanty“, care a reunit la Paris ,pe cele mai valoroase scrime­­re. In ciuda unei înfrângeri în al doilea asalt (cu franţuzoaica Ce­­retti), Ileana. Drîmbă a evoluat excelent în continuare asigurîndu-și primul loc cu 4 victorii, ultima de­cisivă, asupra campioanei franceze Brigitte Gapais. Celelalte patru fi­naliste : românca Olga Orbán Szabó, fostă campioană mondială, maghiarele Simonfy, campioană mondială universitară, Rejte, fostă campioană olimpică şi franţuzoaica Ceretti, finalistă la mondialele de la Ankara, au terminat în­ această ordine, rezultat care demonstrează valoarea deosebită a acestei grupe“. „ Campionatele internaţionale de tenis ale Siciliei, contînd pentru Marele , premiu al Federaţiei inter­naţionale, au luat sfîrşit la Palermo odată cu desfăşurarea finalelor în probele de dublu. La feminin, cu­plul Gail Chanfrau (Franţa) — Hel­ga Schultze (R. F. a Germaniei) a învins în două seturi : 6—4, 6—3 perechea cehoslovacă Maria Neu­­manova-Miroslava Holubova. Finala de dublu bărbaţi nu s-a putut dis­puta, deoarece jucătorul român Ion Ţiriac, după cum anunţă cores­pondentul agenţiei France Presse, acuzînd o indispoziţie nu l-a putut seconda pe Ilie Năstase. Astfel, ti­tlul în această probă a revenit pe­rechii franceze Barthes-Goven. Deşi învins la aceste campionate, Ilie Năstase (eliminat în „sfertu­rile“ de finală de către Pierre Bar­thes) continuă să conducă în clasa­mentul „Marelui Premiu Fiut“ cu 39 puncte, urmat de Taylor (Anglia) — 26 puncte, Barthes (Franţa) — 19 puncte, Ţiriac (România) — 15 puncte, Okker (Olanda) — 12 puncte etc. GÜVINTÜR NOÜ licit TĂIETORUL de... unghii După ce şi-a ascuţit briceagul „pe tocila“ huliganismului, Ştefan Sanok, din Catalina, a poposit în Tîrgu Secuiesc ame­­ninţînd pe stradă trecătorii cu lama cuţitului. Reţinut de orga­nele de miliţie, Ştefan Sanok şi-a motivat gesturile, prin fap­tul că se pregătea să-şi taie... unghiile. Cele 5 luni administra­te, conform Decretului 153, cre­dem că-i vor fi suficiente pen­tru a-şi întreţine în condiţii optime manichiura. OBER-BUEIND OJDULEAN loan Pavel, din Ojdula, avea o meteahnă incurabilă, jocul de cărţi. Cîştiga băiatul bani şi o­­biecte. Şi cînd i se terminau ba­nii îşi maltrata mam­a pentru a-i obţine­­cu forţa. La ultimul „joc“, de acest fel, pluşatul nu şi-a atins scopul scontat, drept pentru care Ober-bleindul rostit de instanţa de judecată s-a ri­dicat la... 5 luni închisoare. .ŞI-A LUAT UN STÎLP BRATE Dispunînd de chei false, Ioan Cazacu, din Arad­, a des­­chis portiera autobasculantei 33 B—1533 , şi dus a fost. Dar spre nenorocul lui nu a ajuns la destinaţie din cauza unui stîlp, care-l aştepta la întîlnirea nocturnă. Nu ştim dacă stîlpul s-a lipit de el sau el de stîlp. Cert este că într-un an şi şase luni va avea tot timpul să afle adevărul. MANDAT, DAR NU POŞTAL­­­Deşi tînăr în meserie, factorul poştal Francisc Mezei, de la Oficiul din Sfîntu Gheorghe, a avut destul timp pentru a pă­trunde tainele delapidării, cau­­zînd un prejudiciu de 4.437 lei. Preventiv, într-unua din zile, lui i s-a înmînat un mandat, dar, evident, nu unul poștal. AURELIA LOJINSCHI II MEMENTO MARŢI, 20 APRILIE DIACMA SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Unghiul de cădere (fi­rele 10, 16, 18, 20). „VASILE ROAITA" - Cazul ser­gentului Grişa (ora 17) — Fredy şi cîntecul preeriei (ora 19). TÎRGU SER­­ 11ESC „8 MAI“ — Iubita lui Graminia (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA Hibernatus (orele „VICTORIA" 18,20). ÎNTORS!­IR A BUZĂULUI CASA DE CULTURA — Soarele alb al pustiului (ora 19) . B A R A O LT CASA DE CULTURA — Hei, (ora 20). 18,00 Ateneu — emisiune de ac­tualitate muzicală; 18,30 Toate pîn­zele sus ! — emisiune pentru pio­nieri . 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnalul de seară: 20,00 50 de ani în 50 de evocări ; 20,20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr ; 20,30 Seară de teatru : „Fe­bre“ de Horia Lovinescu. In distri­buţie : Irina Petrescu, Doina Ţu­­ţescu, Virgil Ogăşeanu, Fory Eterle, Tom­a Dimitriu, Vasile Niţulescu, Mihai Mereuţă, Victoria Mierlescu, M­­ircea Constantinescu şi alţii, 21,50 Muzică uşoară cu Anda Călugărea­­nu şi formaţia Horia Moculescu. 22,10 Prim-pian : Teodor Tom­­ — inginer proiectant-şef la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti, 22,40 Telejurnalul de noapte. Vreme uşor instabilă, mai ales în cursul după amiezii cînd local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din vest şi nord-vest. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între 0 şi +4 grade, iar maximele între +12 şi +17 grade. Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE tu. Un proverb spune : „Văd ce fel de om eşti, după felul cum îţi păstrezi vechile lucruri“. Nu avem pretenţia de a generaliza înţeleptul proverb, nici de a a­­naliza activitatea C.A.P. din Mărtineni după felul în care „îşi păstrează vechile lucruri“. Despre ce este vorba ? Dacă intri pe uşa arhivei — foarte uşor, de altfel, întrucît este în­chisă doar cu o banală cheie — te izbeşte în primul rînd, un „parfum“ de cavou. Impresia care ţi-o produce mirosul este întărită de ceea ce recepţionezi prin analizatorii vizuali : rafturi gata-gata să se dărîme din cau­za putreziciunii şi din cauza mal­dărului de hîrţoage peste care domneşte o haotică dezordine şi un praf ce te uluieşte. Urmele ospăţului şoricesc sunt la vedere. Pe imprimatele fo­losite (şi nefolosibile acum), pen­tru care — pe­ vremuri — s-au plătit bani, se poate citi : „Fişa individuală a e­i...“ sau „Si­tuaţia justificativă a fapt...“. Res­tul a constituit elementul cu ca­re şoarecii şi-au potolit pofta biologică de a-şi toci colţii în continuă creştere. Ne mirăm cum de nu cad şu­bredele rafturi sub povara unui aparat de radio (!) împachetat, legat cu sfoară, care — probabil — în scriptele de inventar fi­gurează la capitolul „casări“. Sau a lăzilor cu plante de ca­meră şi a ghivecelor, aflate şi ele în .. . păstrare la arhivă. Sunt şi dosare care conţin ac­te, fişe, cartoteci, registre, car­nete, blocuri, note de comandă, procese verbale, situaţii de evi­denţă, cu cifre şi date, cu zile în care au fost întocmite. Citim­­ „Proces verbal, dresat azi, 15 septembrie 1951“. Aproape 20 de ani ! în curînd piese de mu­zeu. Şi, forţîndu-ne memoria, ajungem la concluzia că terme­nul de păstrare a actelor în ar­hiva unui C.A.P. este cel mult 15 ani ! Ameţiţi de cele văzute şi.. simţite, ieşim — glonţ. Prima pornire este dorinţa de a afla cine se face răspunzător de a­­ceastă situaţie. Tînăra contabilă Katalin Kiss precum şi Irma Kovács, ne lămuresc : „Ştiţi, noi nu am primit dispoziţie de la nimeni. De altfel în atribu­ţiile noastre de serviciu nu intră punerea la punct a unei arhive neglijate ... Bine, dar totuşi, cine ? ... Ştim că de întreaga activitate administrativă răspun­de contabilul şef. „Tovarăşul contabil şef András Konya, es­te de două săptămîni la Tîrgu Mureş, la examene. . Arhiva a­­ceasta nu a fost pusă în ordine de aproximativ 4 ani“. Ani în care în arhivă a intrat cine a vrut şi a făcut ce a vrut, ani în care — după aspect — actele au fost aruncate claie peste gră­madă, devenind o superbă hra­nă pentru şoareci şi mucegai. Neglijenţa contabilului şef András Konya, este incalifica­bilă. Cînd afirmăm aceasta ne gîndim la faptul că există în a­­mintita arhivă imprimate de ca­re contabilul șef răspunde nu numai din punct de vedere ma­terial. Este inadmisibil să nu fii preocupat de felul cum sînt de­pozitate și păstrate acte oficiale, justificative să nu fii în stare a transmite o sarcină unui sub­ordonat de a pune la punct ar­hiva cooperativei agricole, de a ţine o evidenţă a actelor in­trate, de a răspunde de tot ceea ■e este acolo. Organele în drept vor trebui­­ ia măsuri energice şi urgente, care să constituie un . . . semnal de alarmă şi pentru alte uni­tăţi agricole unde — eventual — mai există asemenea stări de lucruri. O­­RADE­AN­U 0 arhivă cu... bucluc 1 ■HŐBB lüli USffiüfl EWSm fiW La Fabrica de ţigarete Sfîntu Gheorghe Grija pentru grija pentru producţie Deşi nu se putea spune că eve­nimentul era neobişnuit, sărbătoa­rea care a avut loc acum cîteva săptămîni în sala de festivităţi a Fabricii de ţigarete din Sfîntu Gheorghe purta o amprentă a ine­ditului. S-ar părea că mă contra­zic. Nu. Şi de ce­ a intrat în tradiţie sărbătorirea celor care ies la pen­sie, deci nimic neobişnuit.­ E un omagiu pe care-l aducem oameni­lor, muncii depuse de ei ani în şiş. De data aceasta însă, seara festi­vă organizată la Fabrica de ţiga­rete era oferită în sănătatea lui Iuliu Tompa, om care a muncit nu mai puţin de 46 de ani la această întreprindere. 46 de ani. O viaţă de om, înainte şi după 23 August. Putea să se pensioneze mai de mult. N-a făcut-o. îi era dragă munca, colectivul în care lucra, fa­brica. Acum, şi cu bucurie, dar şi cu părere de rău, va păşi prin fa­brică numai ca vizitator, însă — hotărît lucru — Iuliu Tompa va mai veni pe aici. Şi azi îi e dra­gă fabrica, oamenii. Condiţiile de muncă îl fac să fie apropiat locu­rilor pe unde şi-a purtat paşii vreme de 46 de ani, cu atît mai mult cu cit în anii noştri fabrica şi-a ridicat capacitatea de produc­ţie şi prin coeficientul de produc­tivitate, datorat în bună măsură grijii pe care o acordă condiţiilor de muncă conducerea întreprin­derii. — Poate că acesta este secretul care l-a păstrat pe Iuliu Tompa în serviciul întreprinderii : grija fa­ţă de om. Dacă ar fi să enumerăm toate cele care sunt la dispoziţia oame­nilor, a muncitorilor, vom vedea că în economia spaţială a fabricii ele ocupă un loc preponderent : o grădiniţă în care copiii salariaţi­lor buchisesc primele taine ale vie­ţii în cărţile cu poze, sub supra­vegherea atentă a unui personal competent, un dispensar sanitar cu „medicul nostru“ şi cadre sanitare medii, o sală de mese în care sa­lariaţii pot lua gustarea adusă de acasă, un bufet deschis aici, în in­cinta instituţiei, la propunerea sa­lariaţilor în ultima adunare gene­rală. In seara aceea a ieşit la pensie şi bătrânul Carol Karácsonyi. Peste 30 de ani de muncă. In seara a­­c­eea, mai bine de 140 de oameni s-au adunat pentru a cinsti anii de muncă ai celor doi, ani în care n-au fost sancţionaţi, n-au lipsit niciodată nemotivat din lucru, n-au avut nici un fel de abateri ... Manifestarea a deschis poate o­­chii tinerilor spre aceste două e­­xemple vii de muncă şi corectitu­dine. Şi de la ei au învăţat mulţi alţii să iubească locul de muncă, colectivul, condiţiile pe care le o­­feră întreprinderea, celor care mun­cesc aici. Mai ales în ultimii ani au fost depuse eforturi substanţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mun­că. In sălile mari, spaţioase s-a redus toxicitatea de circa 7 ori, s-a instalat lumină fluorescentă, în sec­ţia „confecţionarea ţigaretelor“ a fost montată o instalaţie de con­diţionat aerul ... Spuneam că grija faţă de om a­­re ca urmare firească ridicarea productivităţii muncii. Deci este cît se poate de firesc că la această întreprindere în primul trimestru al anului planul valoric a fost în­deplinit şi depăşit, în cinstea ani­versării semicentenarului P.C.R., cu aproape 6 la sută. Nici ridicarea calificării n-a fost lăsată de-o parte , nu demult a fost inaugurată activitatea unui ca­binet tehnic avînd această desti­naţie. Datorită acestor condiţii pe care conducerea întreprinderii, sub directa îndrumare a organizaţiei de partid şi în armonioasa colaborare cu comitetul sindicatului, le pune la dispoziţia tuturor celor care se încadrează la această întreprinde­re, media salariului, pe cap de salariat, se cifrează la 1150 lei lu­nar, fluctuaţia personalului este foarte redusă, în toate sectoarele şi secţiile existînd mulţi oameni cu peste 30 de ani vechime. Şi angajaţii îşi aduc din plin contribuţia la realizarea planului. An­ul trecut, de pildă, peste 40 de muncitori au primit steluţele ar­gintii de fruntaşi în producţie. Printre ei se numără şi Margareta Gal şi Eva Gajdo de la secţia pre­parat, Wilhelm Veres de la tăiat, Ştefan Szénasi de la confecţionat, Rozalia Nagy de la împachetat. — Ne interesează în mod deo­sebit condiţiile de muncă şi viaţă ale salariaţilor noştri, îmi spune inginerul Ştefan Molnár, directorul întreprinderii. Pînă acum, ca să mă refer numai la activitatea dis­trării v-educativă, aveam doar sala de festivităţi unde organizam în­truniri, manifestări cultural-sporti­­ve. De curînd, am început ame­najarea unui teren de tenis, unde se vor desfăşura însă şi alte jocuri sportive. Mişcarea în aer liber, pe lîngă antidotul pe care îl servim zilnic personalului, va contribui, în mod eficient la menţinerea sănă­tăţii şi bunei dispoziţii a oamenilor noştri, fapt ce se va repercuta în ridicarea productivităţii muncii. Grijă pentru om, grijă pentru producţie. Oamenii ? Numai anul trecut au fost tri­mişi prin comitetul sindicatului a­­proape 50, la odihnă şi tratament. Producţia ? Angajamentul asumat în cinstea măreţei sărbători de la 8 mai de către colectivul fabricii de ţigarete se cifra la 200 mii lei. — Dar la 31 martie noi realiza­serăm peste plan produse în va­loare de 1.337.000 lei, mă informea­ză Dumitru Pop, președintele sin­dicatului. Iată dar, în cîteva cuvinte se­cretul atîtor ani de muncă în ser­viciul acestei întreprinderi, ani de muncii ai lui Iuliu Tompa, ai lui Garol Karácsonyi... — Și ai lui Teodor Simon, care în martie împlinește 30 de ani de muncă, adaugă secretarul comite­tului de partid, tov. Carol Balázs. Ştiu asta, aşa cum ştiu vîrsta fie­căruia dintre cei care sînt exem­ple în muncă. Ştiu asta aşa cum trebuie să ştie un membru al unei familii vîrsta celorlalţi componenţi ai familiei. Căci noi, aici, sîntem o familie, o familie veche și unită. Reportaj publicitar de VASILE ARTENIE Pag. 3

Next