Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)
1971-05-01 / nr. 316
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Anul IV, Nr. 316 SÎMBĂTĂ, 1 MAI 1971 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean TRAIASCA 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! ■V M SĂRBĂTOAREA MUNCII Pentru noi, cei care clădim bărbăteşte îndrăzneţele verticale ale muncii, aici şi peste tot, pretutindeni de-a lungul şi de-a latul pămîntului cu inimi carpatine, pentru noi cei douăzeci de milioane de fii ai României socialiste, această primăvară de an 1971, împovărată de soare, are o semnificaţie şi o dimensiune aparte, căci ea se află sub semnul măreţei sărbători, aniversarea a 50 de ani de existenţă a conducătorului nostru înţelept şi viteaz, PARTIDUL COMUNIST ROMÂN. Sub semnul acestei memorabile sărbători s-au pregătit pe tot cuprinsul ţării oamenii, flamurile, florile şi cîntecele lui 1 Mai. Sub flamurile roşii ale întîiului de mai, păşesc an de an, pe meleagurile patriei noastre, oameni liberi, stăpîni ai Uneltelor cu care muncesc şi ai roadelor bogate ale muncii lor, care au înălţat România pe coordonatele unei ascensiuni dinamice, încărcată de sensuri, ale dezvoltării sociale, progresului şi bunăstării. Păşind în rînduri strînse, glorioasa noastră clasă muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, raportează cu mândrie, cu demnitate, cu sentimentul datoriei împlinite că-şi respectă cuvîntul dat, realizînd cu succes obiectivele măreţe ale primului an al noului cincinal, înfăptuind clipă de clipă istoricele hotăriri ale Congresului al X-lea care a jalonat drumul construirii societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate. Strins uniţi sub flamurile partidului, în jurul conducerii sale încercate, înţelepte şi clarvăzătoare, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, înfrăţiţi în muncă şi idealuri, îşi vor manifesta şi de astă dată hotărîrea de neclintit de a merge mai departe pe drumul victoriilor deschise de revoluţia socialistă, de a înălţa pe culmi tot mai înalte patria comună, România socialistă. Pentru că azi, mai mult ca oricînd, privind realizările epocale pe care le-am înfăptuit şi care au făcut să se vorbească de atîtea ori pe întreg globul, cu admiraţie şi stimă despre ţara noastră, putem înţelege mai profund momentul crucial, în lupta poporului nostru pentru eliberare de sub orice exploatare şi asuprire, pe care l-a reprezentat ziua de 8 mai 1921, cînd a luat fiinţă partidul nostru comunist. Dar milioanele de oameni care vor defila astăzi sub faldurile purpurii ale zilei frăţiei muncitorilor de pretutindeni, care vor îmbrăca în haine de sărbătoare marile noastre pieţe şi bulevarde, aduc cu ei mai mult decit un însufleţitor caleidoscop al realizărilor economice. In primul rînd ei aduc imaginea lor, a familiilor lor, a cartierelor noi sau înnoite — imagini stenice ale cotidianului socialist, străbătute de voie bună şi poftă de viaţă, de echilibru şi încredere în ziua de miine. Pentru că, în afara cifrelor, oricărui cetăţean al acestei ţări îi apare limpede ce a însemnat, într-un atît de scurt răstimp istoric, forţa transformatoare a socialismului asupra destinelor naţiunii ca şi asupra destinelor individuale, înfăptuind şi chezăşuind libertatea, demnitatea, echitatea şi prosperitatea, în condiţiile unei munci şi activităţi creatoare, puse neprecupeţit în slujba colectivităţii socialiste, a progresului social. Iată tot atîtea temeiuri ale optimismului robust care însoţeşte marile eforturi ale poporului nostru, fiecare act constructiv, fiecare plan de viitor. Este un sentiment reflex al unei plenitudini sufleteşti, al mîndriei de a fi martor şi părtaş la transformarea României într-o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiință și cultură avansată. Optimism ca (Continuare în pag. a 3-a) fVWli/VVVVW>AiVVWVWNi^AAA^AA/VN^AAA DEMOSTENE BOTEZ Simbol al luptei şi izbînzii noastre Zi de-ntîi mai — zeiţă-a tinereţii, Ridică pe-ai tăi umeri albi şi calzi, Strălucitoarea amforă solară Şi toarnă pe cîmpia ţării mele, Lumină şi căldură, să rodească, Şi-n sufletele oamenilor pune Seninătatea ta adolescentă. Zenit ai primăverii — întîi mai, — Anină-n braţul tău toţi trandafirii Şi pe obraz, suris de cer senin Şi soare mult pe umerii tăi tineri, Şi dăruieşte tot cu dărnicie, Celor setoşi de bucurie. — Zeiţă-a libertăţii — întîi mai, — în anii grei de luptă şi prigoană, în suflete de năcăjiţi ai fost Icoana unui colţ de rai Pe care îl visau în noaptea lor. Şi-ai fost îndemn, izvor de apă vie. Ridică-n ceruri trîmbiţele toate Şi sună-a slavă şi a preamărire, Că azi poporul meu sărbătoreşte Victoria asupra silniciei. Să sune-n fruntea deselor coloane Ce au venit cu daruri ca la nunţi. Şi, din străbuni, cu jocuri neuitate, Că azi e nunta lui cu libertatea. Zeiţă-a tinereţii — întîi mai, — Simbol al luptei şi izbînzii noastre. i i i i i i i i i i i i i H i I i Din cartea de onoare a datoriei împlinite Primită de curînd în rîndul membrilor organizaţiei de partid de la fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, tînăra operatoare Maria Bekk dovedeşte pe zi ce trece că încrederea pe care i-au acordat-o comuniştii fabricii, este pe deplin justificată. Nu de mult, ea a fost iniţiatoarea unei acţiuni care s-a soldat cu evitarea unor importante pierderi în producţie. Ce se întîmplase ? O conductă a instalaţiei uscătorului, s-a înfundat pe neaşteptate. Rezultatul : întreaga instalaţie s-a blocat, oprind producţia. Datorită intervenţiei rapide organizate de ea, în numai 10 minute instalaţia a fost repusă în funcţiune, iar pînă la sfîrşitul zilei de lucru, producţia pierdută pe timpul staţionării a fost recuperata ! Aparat de, rectificat de mare precizie — aşa se intitulează : inovaţia pe care tînărul maistru Fonyad Ladislau de la F. C. „Secuiana“, a realizat-o şi aplicat-o în aceste zile în producţie, cu rezultate deosebite. Adaptat în mod ingenios la o maşină de rabotat, dispozitivul face posibilă rectificarea cuţitelor de la maşinile de cusut „Rimoldi“, a supapelor de la presele de calcat şi a altor piese. Rudolf Benke, este şeful echipei de fierari betonişti de pe şantierul hotelului turistic cu 250 de locuri din oraşul Covasna. Pînă aici, nimic deosebit. Semnificativ este. Insă faptul că, în cele opt luni de la începerea construcţiei, echipa lui Rudolf Benke,formată din şase nerări betonişti, a bătut recordul, împlantînd în noua construcţie peste 200 tone „dantelării“ de oţel. Tripleta de tîmplari universali , alcătuită din Földesy Gabor, Finta Iosif şi Benedek Carol, de la Fabrica de mobilă din Covasna, a terminat în aceste zile — înainte de termen — prototipul (în trei variante) unei biblioteci multifuncţionale, destinată exportului. Noul tip de bibliotecă, va fi prezentat şi la o expoziţie ce se va deschide în luna mai, în capitala Uniunii Sovietice. Institutul judeţean de proiectări. Pentru tînărul colectiv de aici, apropierea gloriosului semicentenar al partidului a prilejuit afirmarea profesională a numeroşi ingineri, proiectanţi şi arhitecţi. Din rîndul lor, se evidenţiază colectivul de proiectare drumuri şi poduri, condus de inginerul comunist Adrian Stoica, precum şi comuniştii : ing. Ioan Sania şi ing. Tibor Soos. Desfăşurînd o vie activitate, cooperatorii de la C.A.P. Covasna au încheiat cu succes campania agricolă de primăvară. Peste planul de însămînţări repartizat, cooperatorii de aici au însămînţat aproape 100 de hectare cu culturi furajere, orzoaică şi in fuior. S-au evidenţiat brigăzile de cîmp conduse de Gavril Pakol, Gacz Dionisie şi Carol Ferenc. Urmărind îndeaproape graficele de livrare, I.I.L. „Poliprod“ a reuşit să onoreze în condiţii optime, toate contractele de export cu termene scadente în primele patru luni ale anului. Acum, în ajunul marii sărbători, întreg colectivul întreprinderii se mândreşte cu fruntaşi ca strungarul Toth Lasloi, muncitoarea Maria Pakó, maistrul tîmplar Gáspár Gergely şi şeful de echipă Árpád Barthă. La panoul fruntașilor în întrecere, de la sectorul de ex-ploatare forestieră din Covasna, brigada complexă „Zăbala“ — condusă de Nicolae Vulpoi — se situează pe primele locuri. Cei 17 membri ai brigăzii — printre care : Alexandru Finta, Yszar Ferenc, Bende Lajos, Kerekes Gyula, Kandra End, — au reuşit ca faţă de actul de punere în valoare (de 42 la sută) să realizeze, printr-o sortare mai bună, 53 la sută lemn de lucru — ceea ce înseamnă valorificarea mai bună a masei lemnoase, cu 11 la sută. Ultimele zile ale lunii aprilie au marcat îndeplinirea angajamentelor asumate şi de către colectivul Filaturii de lină din Covasna. Bilanţul încheiat arată că s-au realizat peste prevederile planului aproape 2 tone de fire lină, succes la care au contribuit filatoarele Fesusy Emma şi Gecse Inna, maistrul de schimb Tanko Anton, ajutorul de maistru Veres Imre şi laboranta Maria Popica. Iniţiativa comuniştilor de la I. M. Căpeni, de a asigura o mai largă utilizare a potenţialului uman şi tehnic, a cuprins întreg colectivul de mineri al întreprinderii. Angajamentul asumat în întrecerea în cinstea semicentenarului a fost îndeplinit de mai bine de două ori. S-au realizat peste planul cumulat la zi, 11.000 tone cărbune brut — succes ce poartă semnăturile membrilor brigăzii de mineri condusă de Vayda Deja de la mina Vîrghiş L, ale lui Aurel Pantelimon şi Tompoş András din subteranul Vîrghişului II., ale lui Urak Laszló şi Gusz Ştefan de la BaraoRest, şi a multor altor harnici mineri. Armindeni Cu siguranţa ca o sărbătoare a muncii, a roadelor bogate pe care le izvodeşte omul prin sudoarea frunţii sale, va fi existat dintotdeauna. Dar, o data cu instaurarea definitiva a primăverii, cînd Maria-Glie îşi începe laboriosul lucru, cînd începe sa-şi poarte sevele pe cade vegetale ale copacilor, ale ţarinei, pentru a le transforma fii tîrziu în fructe, omul celebrează sărbătoarea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc.. Cerul se face mai albastru zi de zi, zi de zi verdele frunzelor şi al ierbii ce încolţeşte, culorile florilor, mersul mai sprințar al oamenilor, rîsetele șăgalnice ale pruncilor — totul, toate amintesc de Mai. Și, mai mult decit atît, mai mult decit totul, decit toate, blocurile care se ivesc, fie în noul cartier Simeria sau în cvartalul Ciucurii din Sfîntu Gheorghe, fie la întorsura Buzăului ori Baraolt — cele mai primăvăratice oraşe ale judeţului nostru — fie la Tîrgu Secuiesc, ritmul muncii care răsuna tot mai amplificat în noile obiective date de curînd în folosinţă, vestesc 1 Mai. Munca, aceea care ne-a făcut, care ne-a înălţat de la rangul de fiinţă primară la ceea ce sîntem noi, oamenii acestei ţari libere constructorii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „ Cuvintele noastre de bineţe pentru această zi şi din aceasta zi, se adresează oamenilor muncii de pe toate meridianele, acelora care ştiu să-şi fructifice gîndurile inimii şi ale minţii, ştiu să-şi transforme gesturile în util, în peren, în estetic. Pentru că această zi adună în ea, adună în totul pe care-l reprezintă aceste sensuri. Şi toate aceste sensuri, precum şi celelalte multe atribute ale vieţii noastre, se şimănunchiază în versurile poetului Neculuţă, care acum aproape un veac, cu prilejul lui 1 Mai, rostea cu gravitate: „Pe flamurile roşii, lumina unui vis“. 1 ■■■ E Jalonarea drumului ce-l avem de parcurs 9 Ne face să fim împăcaţi cu noi înşine • Raţiunea de a exista 9 Datorie a omului faţă de societate • Vocaţie şi dăruire • Taina tinereţii fără bătrîneţe rPagina a 2-a Munca1