Cuvîntul Nou, mai 1971 (Anul 4, nr. 316-341)

1971-05-01 / nr. 316

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Anul IV, Nr. 316 SÎMBĂTĂ, 1 MAI 1971 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean TRAIASCA 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! ■V M SĂRBĂTOAREA MUNCII Pentru noi, cei care clădim bărbăteşte îndrăzneţele verti­cale ale muncii, aici şi peste tot, pretutindeni de-a lungul şi de-a latul pămîntului cu inimi­ carpatine, pentru noi cei două­zeci de milioane de fii ai României socialiste, această primă­vară de an 1971, împovărată de soare, are o semnificaţie şi o dimensiune aparte, căci ea se află sub semnul măreţei săr­bători, aniversarea a 50 de ani de existenţă a conducătorului nostru înţelept şi viteaz, PARTIDUL COMUNIST ROMÂN. Sub semnul acestei memorabile sărbători s-au pregătit pe tot cuprinsul ţării oamenii, flamurile, florile şi cîntecele lui 1 Mai. Sub flamurile roşii ale întîiului de mai, păşesc an de an, pe meleagurile patriei noastre, oameni liberi, stăpîni ai Unel­telor cu care muncesc şi ai roadelor bogate ale muncii lor, ca­re au înălţat România pe coordonatele unei ascensiuni dina­mice, încărcată de sensuri, ale dezvoltării sociale, progresului şi bunăstării. Păşind în rînduri strînse, glorioasa noastră cla­să muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, raportează cu mân­drie, cu demnitate, cu sentimentul datoriei împlinite că-şi res­pectă cuvîntul dat, realizînd cu succes obiectivele măreţe ale primului an al noului cincinal, înfăptuind clipă de clipă isto­ricele hotăriri ale Congresului al X-lea care a jalonat dru­mul construirii societăţii noastre socialiste multilateral dez­voltate. Strins uniţi sub flamurile partidului, în jurul conducerii sale încercate, înţelepte şi clarvăzătoare, în frunte cu secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii mun­cii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, înfră­ţiţi în muncă şi idealuri, îşi vor manifesta şi de astă dată ho­­tărîrea de neclintit de a merge mai departe pe drumul victo­riilor deschise de revoluţia socialistă, de a înălţa pe culmi tot mai înalte patria comună, România socialistă. Pentru că azi, mai mult ca oricînd, privind realizările epocale pe care le-am înfăptuit şi care au făcut să se vorbească de atîtea ori pe în­treg globul, cu admiraţie şi stimă despre ţara noastră, putem înţelege mai profund momentul crucial, în lupta poporului nos­tru pentru eliberare de sub orice exploatare şi asuprire, pe care l-a reprezentat ziua de 8 mai 1921, cînd a luat fiinţă par­tidul nostru comunist. Dar milioanele de oameni care vor de­fila astăzi sub faldurile purpurii ale zilei frăţiei muncitorilor de pretutindeni, care vor îmbrăca în haine de sărbătoare ma­rile noastre pieţe şi bulevarde, aduc cu ei mai mult decit un însufleţitor caleidoscop al realizărilor economice. In primul rînd ei aduc imaginea lor, a familiilor lor, a cartierelor noi sau înnoite — imagini stenice ale cotidianului socialist, străbă­tute de voie bună şi poftă de viaţă, de echilibru şi încredere în ziua de miine. Pentru că, în afara cifrelor, oricărui cetă­ţean al acestei ţări îi apare limpede ce a însemnat, într-un atît de scurt răstimp istoric, forţa transformatoare a socialis­mului asupra destinelor naţiunii ca şi asupra destinelor indi­viduale, înfăptuind şi chezăşuind libertatea, demnitatea, echi­tatea şi prosperitatea, în condiţiile unei munci şi activităţi creatoare, puse neprecupeţit în slujba colectivităţii socialiste, a progresului social. Iată tot atîtea temeiuri ale optimismului robust care însoţeşte marile eforturi ale poporului nostru, fie­care act constructiv, fiecare plan de viitor. Este un sentiment reflex al unei plenitudini sufleteşti, al mîndriei de a fi martor şi părtaş la transformarea României într-o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvoltare, cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu o ştiință și cultură avansată. Optimism ca­ (Continuare în pag. a 3-a) fVWli/VVVVW>AiVVWVWNi^AAA^AA/VN^AAA DEMOSTENE BOTEZ Simbol al luptei şi izbînzii noastre Zi de-ntîi mai — zeiţă-a tinereţii,­­ Ridică pe-ai tăi umeri albi şi calzi, Strălucitoarea amforă solară Şi toarnă pe cîmpia ţării mele, Lumină şi căldură, să rodească, Şi-n sufletele oamenilor pune Seninătatea ta adolescentă. Zenit ai primăverii — întîi mai, — Anină-n braţul tău toţi trandafirii Şi pe obraz, suris de cer senin Şi soare mult pe umerii tăi tineri, Şi dăruieşte tot cu dărnicie, Celor setoşi de bucurie. — Zeiţă-a libertăţii — întîi mai, — în anii grei de luptă şi prigoană, în suflete de năcăjiţi ai fost Icoana unui colţ de rai Pe care îl visau în noaptea lor. Şi-ai fost îndemn, izvor de apă vie. Ridică-n ceruri trîmbiţele toate Şi sună-a slavă şi a preamărire, Că azi poporul meu sărbătoreşte Victoria asupra silniciei. Să sune-n fruntea deselor coloane Ce au venit cu daruri ca la nunţi. Şi, din străbuni, cu jocuri neuitate, Că azi e nunta lui cu libertatea. Zeiţă-a tinereţii — întîi mai, — Simbol al luptei şi izbînzii noastre. i i i i i i i i i i i i i H i I i Din cartea de onoare a datoriei împlinite P­rimită de curînd în rîndul membrilor organizaţiei de partid de la fabrica de ami­don din Tîrgu Secuiesc, tî­­năra operatoare Maria Bekk do­vedeşte pe zi ce trece că încre­derea pe care i-au acordat-o comu­niştii fabricii, este pe deplin jus­tificată. Nu de mult, ea a fost ini­­ţiatoarea unei acţiuni care s-a sol­dat cu evitarea unor importante pierderi în producţie. Ce se întîmplase ? O conductă a instalaţiei uscătorului, s-a înfundat pe neaşteptate. Rezultatul : întrea­ga instalaţie s-a blocat, oprind pro­ducţia. Datorită intervenţiei rapide organizate de ea, în numai 10 minute instalaţia a fost repusă în funcţiune, iar pînă la sfîrşitul zilei de lucru, producţia pierdută pe timpul sta­ţionării a fost recuperata ! A­parat de, rectificat de mare precizie — aşa se intitulea­ză : inovaţia pe care tînărul maistru Fonyad Ladislau de la F. C. „Secuiana“, a reali­zat-o şi aplicat-o în aceste zile în producţie, cu rezultate deosebite. Adaptat în mod ingenios la o maşi­nă de rabotat, dispozitivul face po­sibilă rectificarea cuţitelor de la maşinile de cusut „Rimoldi“, a su­papelor de la presele de calcat şi a altor piese. R­udolf Benke, este şeful echi­pei de fierari betonişti de pe şantierul hotelului turis­tic cu 250 de locuri din oraşul Covasna. Pînă aici, nimic deosebit. Semnificativ este. Insă fap­tul că, în cele opt luni de la înce­perea construcţiei, echipa lui Ru­dolf Benke,­formată din şase nerări betonişti, a bătut recordul, împlan­­tînd­ în noua construcţie peste 200 tone „dantelării“ de oţel. T­ripleta de tîmplari univer­sali , alcătuită din Földesy Gabor, Finta Iosif şi Bene­dek Carol, de la Fabrica de mobilă din Covasna, a ter­minat în aceste zile — înainte de termen — prototipul (în trei va­riante) unei biblioteci multi­funcţionale, destinată exportului. Noul tip de bibliotecă, va fi pre­zentat şi la o expoziţie ce se va des­chide în luna mai, în capitala Uni­unii Sovietice. I­nstitutul judeţean de proiec­tări. Pentru tînărul colectiv de aici, apropierea gloriosu­lui semicentenar a­l partidu­lui a prilejuit afirmarea profesio­nală a numeroşi ingineri, proiec­tanţi şi arhitecţi. Din rîndul lor, se evidenţiază colectivul de pro­iectare drumuri şi poduri, condus de inginerul comunist Adrian Stoi­ca, precum şi comuniştii : ing. Ioan Sania şi ing. Tibor Soos. D­esfăşurînd o vie activitate, cooperatorii de la C.A.P. Co­vasna au încheiat cu succes campania agricolă de primă­vară. Peste planul de însămîn­­ţări repartizat, cooperatorii de aici au însămînţat aproape 100 de hecta­re cu culturi furajere, orzoaică şi in fuior. S-au evidenţiat brigăzile de cîmp conduse de Gavril Pakol, Gacz Dionisie şi Carol Ferenc. U­rmărind îndeaproape grafi­cele de livrare, I.I.L. „Poli­­prod“ a reuşit să onoreze în condiţii optime, toate con­tractele de export cu terme­ne scadente în primele patru luni ale anului. Acum, în ajunul marii sărbători, întreg colectivul întreprinderii se mândreşte cu frun­taşi ca strungarul Toth Lasloi, mun­citoarea Maria Pakó, maistrul tîm­­plar Gáspár Gergely şi şeful de e­­chipă Árpád Barthă. L­a panoul fruntașilor în în­trecere, de la sectorul de ex-­­­ploatare forestieră din Co­vasna, brigada complexă „Zăbala“ — condusă de Nicolae Vulpoi — se situează pe pri­mele locuri. Cei 17 membri ai bri­găzii — printre care : Alexandru Finta, Yszar Ferenc, Bende Lajos, Kerekes Gyula, Kandra End, — au reuşit ca faţă de actul de punere în valoare (de 42 la sută) să realize­ze, printr-o sortare mai bună, 53 la sută lemn de lucru — ceea ce înseamnă valorificarea mai bună a masei lemnoase, cu 11 la sută. U­­ltimele zile ale lunii aprilie au­ marcat îndeplinirea an­gajamentelor asumate şi de către colectivul Filaturii de lină din Covasna. Bilanţul în­cheiat arată că s-au realizat peste prevederile planului aproape 2 to­ne de fire lină, succes la care au contribuit filatoarele­­ Fesusy E­mma şi Gecse Inna, maistrul de schimb Tanko Anton, ajutorul de maistru Veres Imre şi laboranta Maria Popica. I­niţiativa comuniştilor de la I. M. Căpeni, de a asigura o mai largă utilizare a po­tenţialului uman şi tehnic, a cuprins întreg colectivul de mineri al întreprinderii. Angajamentul asu­mat în întrecerea în cinstea se­micentenarului a fost îndeplinit de mai bine de două ori. S-au realizat peste planul cu­mulat la zi, 11.000 tone cărbune brut — succes ce poartă semnătu­rile membrilor brigăzii de mineri condusă de Vayda Deja de la mina Vîrghiş L, ale lui Aurel Pantelimon şi Tompoş András din subteranul Vîrghişului II., ale lui Urak Laszló şi Gusz Ştefan de la BaraoR­est, şi a multor altor harnici mineri. Armindeni Cu siguranţa ca o sărbătoare a muncii, a roadelor bogate pe ca­re le izvodeşte omul prin sudoa­rea frunţii sale, va fi existat din­­totdeauna. Dar, o data cu instau­rarea definitiva a primăverii, cînd Maria-Glie îşi începe laboriosul lucru, cînd începe sa-şi poarte se­vele pe cade vegetale ale copaci­lor, ale ţarinei, pentru a le trans­forma f­ii tîrziu în fructe, omul celebrează sărbătoarea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc.. Cerul se face mai albastru zi de zi, zi de zi verdele frunzelor şi al ierbii ce încolţeşte, culorile flo­rilor, mersul mai sprințar al oa­menilor, rîsetele șăgalnice ale prun­cilor — totul, toate amintesc de Mai. Și, mai mult decit atît, mai mult decit totul, decit toate, blocu­rile care se ivesc, fie în noul car­tier Simeria sau în cvartalul Ciu­­curii din Sfîntu Gheorghe, fie la întorsura Buzăului ori Baraolt — cele mai primăvăratice oraşe ale judeţului nostru — fie la Tîrgu Secuiesc, ritmul muncii care ră­suna tot mai amplificat în noile obiective date de curînd în folo­sinţă, vestesc 1 Mai. Munca, aceea care ne-a făcut, care ne-a înălţat de la rangul de fiinţă primară la ceea ce sîntem noi, oamenii acestei ţari libere­­ constructorii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „ Cuvintele noastre de bineţe pen­tru această zi şi din aceasta zi, se adresează oamenilor muncii de pe toate meridianele, acelora care ştiu să-şi fructifice gîndurile ini­mii şi ale minţii, ştiu să-şi trans­forme gesturile în util, în peren, în estetic. Pentru că această zi a­­dună în ea, adună în totul pe care-l reprezintă aceste sen­suri. Şi toate aceste sen­suri, precum şi celelalte multe a­­tribute ale vieţii noastre, se şi­­mănunchiază în versurile poetului Neculuţă, care acum aproape un veac, cu prilejul lui 1 Mai, ros­tea cu gravitate: „Pe flamurile roşii, lumina unui vis“. 1 ■■■ E Jalonarea drumului ce-l avem de parcurs 9 Ne face să fim împăcaţi cu noi înşine • Raţiunea de a exista 9 Datorie a omului faţă de societate • Voca­ţie şi dăruire • Taina tinereţii fără bătrîneţe rPagina a 2-a Munca1

Next